9,352 matches
-
caracterizată prin Er este energia de rotație (de ordinul miimilor și zecimilor de miimi de eV). Tranzițiile de vibrație sunt însoțite și de tranziții de rotație, prin contopirea acestor două tipuri de tranziție rezultă benzi caracteristice ale spectrelor IR. Moleculele absorb din radiațiile IR numai pe cele cu energie corespunzătoare diferențelor de energie între două nivele vibraționale cuantificate, la lungimi de undă corespunzătoare, cu producerea în spectrul IR a unor maxime de absorbție. În moleculele poliatomice există 6 moduri de vibrație
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
vibrație posibile, de-a lungul legăturii de valență sau în cursul cărora se modifică unghiul de valență: de alungire simetrice de alungire antisimetrice 108 de forfecare de legănare în plan de legănare în afara planului, de torsionare Pentru ca o moleculă să absoarbă în infraroșu, stările vibraționale sau rotaționale ale moleculei aflate sub acțiunea radiației IR trebuie să producă o schimbare semnificativă în momentul de dipol al moleculei, deci legăturile dintre atomi să fie polare. Tranzițiile de vibrație se produc când are loc
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
momentul de dipol al moleculei, deci legăturile dintre atomi să fie polare. Tranzițiile de vibrație se produc când are loc o variație a momentului de legătură, deoarece numai un dipol electric oscilant poate intra în interacțiune cu câmpul radiației electromagnetice absorbind sau cedând energie. De aceea, moleculele diatomice compuse din doi atomi identici ca H2, O2, N2 nu prezintă absorbții în spectrul infraroșu. Spectrometre IR FTIR Primele spectrometre fabricate în 1940 aveau simplu fascicul. Spectrometrele actuale sunt de două categorii, aparate
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
datorită apariției legăturilor de hidrogen). Pentru analiza cantitativă este necesar ca standardele să aibă diluții apropiate de ale probelor. În cazul în care substanța de analizat se află într-o matrice complexă, este posibil ca unii dintre componenții matricei să absoarbă la lungimi de undă ale substanței de analizat. Interferența poate fi eliminată prin alegerea unei matrice adecvate sau a unei lungimi de undă convenabile pentru determinări calitative. De asemenea, distribuția mărimii particulelor de KBr influențează valorile absorbanței, pentru particule peste
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
banilor și acționează așa cu precădere când are o stare depresivă și simte că este nevaloros și respins. Cheltuirea banilor dă sentimentul de mulțumire, dar pe termen scurt, fiind în mod frecvent urmat de sentimentul de vinovăție: 3. Magnatul este absorbit în totalitate de muncă, sau de orice activitate care îi aduce un câștig bănesc, deoarece este văzut ca maniera perfectă de a câștiga putere, statut, acceptare. Consideră că dacă au din ce în ce mai mulți bani, au un control mai mare asupra propriei
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
constantă, adică soluțiile se analizează în cuve de aceeași grosime. Prin reprezentarea grafică a absorbției (respectiv a extincției) în funcție de lungimea de undă se obține spectrul de absorbție. În general, prin spectru de absorbție se înțelege aranjarea ordonată a radiațiilor (energiilor) absorbite în funcție de lungimea de undă, de frecvență sau de numărul de undă. Dacă un corp (deci și o soluție) absoarbe o radiație din domeniul vizibil, atunci corpul respectiv apare colorat în colorație complementară radiației absorbită. De exemplu, dacă un corp absoarbe
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
lungimea de undă se obține spectrul de absorbție. În general, prin spectru de absorbție se înțelege aranjarea ordonată a radiațiilor (energiilor) absorbite în funcție de lungimea de undă, de frecvență sau de numărul de undă. Dacă un corp (deci și o soluție) absoarbe o radiație din domeniul vizibil, atunci corpul respectiv apare colorat în colorație complementară radiației absorbită. De exemplu, dacă un corp absoarbe din domeniul vizibil radiația albastră, el apare colorat în galben; dacă absoarbe radiația verde, va apare colorat în purpuriu
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
absorbite în funcție de lungimea de undă, de frecvență sau de numărul de undă. Dacă un corp (deci și o soluție) absoarbe o radiație din domeniul vizibil, atunci corpul respectiv apare colorat în colorație complementară radiației absorbită. De exemplu, dacă un corp absoarbe din domeniul vizibil radiația albastră, el apare colorat în galben; dacă absoarbe radiația verde, va apare colorat în purpuriu etc.; adică apare colorat în colorația rezultată prin însumarea tuturor radiațiilor pe care le lasă să treacă prin el, pe care
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Dacă un corp (deci și o soluție) absoarbe o radiație din domeniul vizibil, atunci corpul respectiv apare colorat în colorație complementară radiației absorbită. De exemplu, dacă un corp absoarbe din domeniul vizibil radiația albastră, el apare colorat în galben; dacă absoarbe radiația verde, va apare colorat în purpuriu etc.; adică apare colorat în colorația rezultată prin însumarea tuturor radiațiilor pe care le lasă să treacă prin el, pe care nu le absoarbe. Colorația corpurilor este în corelație cu structura substanței absorbante
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
vizibil radiația albastră, el apare colorat în galben; dacă absoarbe radiația verde, va apare colorat în purpuriu etc.; adică apare colorat în colorația rezultată prin însumarea tuturor radiațiilor pe care le lasă să treacă prin el, pe care nu le absoarbe. Colorația corpurilor este în corelație cu structura substanței absorbante: * substanțele organice sunt colorate (absorb în domeniul vizibil și UV apropiat) deoarece conțin în molecula lor grupări cromofore (de exemplu grupe de atomi de azot dublu legați). Noțiunea de cromofor a
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
colorat în purpuriu etc.; adică apare colorat în colorația rezultată prin însumarea tuturor radiațiilor pe care le lasă să treacă prin el, pe care nu le absoarbe. Colorația corpurilor este în corelație cu structura substanței absorbante: * substanțele organice sunt colorate (absorb în domeniul vizibil și UV apropiat) deoarece conțin în molecula lor grupări cromofore (de exemplu grupe de atomi de azot dublu legați). Noțiunea de cromofor a fost introdusă de O. Witt (1876) care a observat că anumite grupări aduc culoarea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
UV apropiat) deoarece conțin în molecula lor grupări cromofore (de exemplu grupe de atomi de azot dublu legați). Noțiunea de cromofor a fost introdusă de O. Witt (1876) care a observat că anumite grupări aduc culoarea compușilor: grupa nitro (care absoarbe maxim radiația cu lungimea de undă de 366 nm) face ca un compus să apară colorat în galben; alte grupări cromofore mai sunt: azo, nitrozo etc.; * substanțele anorganice care conțin ioni ai metalelor tranziționale (orbitali d incomplet ocupați cu electroni
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
sunt: azo, nitrozo etc.; * substanțele anorganice care conțin ioni ai metalelor tranziționale (orbitali d incomplet ocupați cu electroni) sau ioni ai lantanidelor (orbitali f incomplet ocupați cu electroni) apar deasemenea colorate. Experimental s-a constatat că o anumită substanță nu absoarbe în mod egal radiațiile din domeniul vizibil; aceasta va absorbi mai mult unele radiații și mai puțin altele, deci absorbția radiațiilor este selectivă iar prin reprezentarea grafică a extincției în funcție de lungimea de undă se obțin spectre de absorbție de forme
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
metalelor tranziționale (orbitali d incomplet ocupați cu electroni) sau ioni ai lantanidelor (orbitali f incomplet ocupați cu electroni) apar deasemenea colorate. Experimental s-a constatat că o anumită substanță nu absoarbe în mod egal radiațiile din domeniul vizibil; aceasta va absorbi mai mult unele radiații și mai puțin altele, deci absorbția radiațiilor este selectivă iar prin reprezentarea grafică a extincției în funcție de lungimea de undă se obțin spectre de absorbție de forme diferite, ce pot prezenta maxime și / sau minime (Fig.3
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
undă a radiației la care apare un maxim de absorbție (corespunzătoare extincției maxime); în vizibil λmax caracterizează substanța din punctul de vedere al colorației sale: substanța va apare colorată în culoarea complementară radiației cu λ = λmax; totodată, faptul că substanța absoarbe selectiv radiația cu λ = λmax impune necesitatea ca în toate studiile asupra absorbției luminii de către substanță (de exemplu influența concentrației) să se lucreze la lungimea de undă maxim absorbită (λmax). * diferența se numește lățimea benzii și ne dă relații asupra
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Astfel, colorimetria, fotocolorimetria, fotometria și spectrofotometria sunt câteva variante ale absorbției care diferă, în general, prin instumentul utilizat în aprecierea absorbției dar și de intervalul de lungimi de undă în care se realizează determinarea. De exemplu, în domeniul vizibil (VIS) absorb numai substanțele colorate, ele vor absorbi din spectrul VIS (400 800 nm) radiația complemantară culorii ce o prezintă. Substanțele incolore nu absorb în vizibil, dar pot absorbi în ultraviolet (UV) sau infraroșu (IR). Pentru a putea studia dependența E = f
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
sunt câteva variante ale absorbției care diferă, în general, prin instumentul utilizat în aprecierea absorbției dar și de intervalul de lungimi de undă în care se realizează determinarea. De exemplu, în domeniul vizibil (VIS) absorb numai substanțele colorate, ele vor absorbi din spectrul VIS (400 800 nm) radiația complemantară culorii ce o prezintă. Substanțele incolore nu absorb în vizibil, dar pot absorbi în ultraviolet (UV) sau infraroșu (IR). Pentru a putea studia dependența E = f(c) în VIS și pentru această
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
și de intervalul de lungimi de undă în care se realizează determinarea. De exemplu, în domeniul vizibil (VIS) absorb numai substanțele colorate, ele vor absorbi din spectrul VIS (400 800 nm) radiația complemantară culorii ce o prezintă. Substanțele incolore nu absorb în vizibil, dar pot absorbi în ultraviolet (UV) sau infraroșu (IR). Pentru a putea studia dependența E = f(c) în VIS și pentru această categorie de substanțe, se efectuează așa numita „reacție de culoare” sau „reacție de derivatizare”, reacție care
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de undă în care se realizează determinarea. De exemplu, în domeniul vizibil (VIS) absorb numai substanțele colorate, ele vor absorbi din spectrul VIS (400 800 nm) radiația complemantară culorii ce o prezintă. Substanțele incolore nu absorb în vizibil, dar pot absorbi în ultraviolet (UV) sau infraroșu (IR). Pentru a putea studia dependența E = f(c) în VIS și pentru această categorie de substanțe, se efectuează așa numita „reacție de culoare” sau „reacție de derivatizare”, reacție care constă în obținerea unui derivat
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de derivatizare”, reacție care constă în obținerea unui derivat colorat prin tratarea substanței incolore cu un „reactiv de culoare”, adică prin tratare cu o substanță care, împreună cu substanța urmărită, în anumite condiții de reacție, formează o colorație. Sistemul obținut va absorbi astfel în vizibil iar concentrația substanței urmărite se va determina cantitativ în acest domeniu. Această metodă face parte din cadrul metodelor indirecte deoarece se determină concentrația unei substanțe măsurând experimental extincția unui alt compus ce se obține din substanța urmărită printr-
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
moleculelor de lichid ce pătrund în ochiurile ei își mărește volumul ca urmare a sensibilității moleculelor și ca urmare liogelul se umflă. Ca și dizolvarea, umflarea este un fenomen selectiv, aceasta având loc numai în anumite lichide. Cantitatea de lichid absorbită într-un anumit stadiu de îmbibare t, la o anumită temperatură, de către un gram de substanță care suferă fenomenul de umflare, se numește grad de îmbibare sau umflare și se definește prin relațiile (152): unde: m - masa macromoleculei înainte de umflare
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
petrece cu o viteză măsurabilă în timp. Viteza de umflare (v) reprezintă o mărime numeric egală cu variația umflării în funcție de timp. Totodată, viteza de umflare este dată de relația: unde: Q - umflarea la momentul t, care reprezintă cantitatea de lichid absorbit de 1 g de substanță care se umflă (grame solvent/grame substanță uscată); Qmax - umflarea maximă; d - grosimea plăcii la umflarea maximă; k - constanta vitezei de umflare, care depinde de natura macromoleculei. Ecuația (154) arată că umflarea decurge ca o
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
drepte cu panta negativă și poate servi la determinarea constantei de umflare. Determinarea constantei de umflare se efectuează prin metoda grafică astfel: mai întâi se determină la intervale de 5 minute umflarea gelatinei, adică se va determina cantitatea de lichid absorbit de 1 g de substanță care se umflă. Determinarea gradului de umflare se efectuează prin metode gravimetrice sau volumetrice. În cele ce urmează se prezintă modalitatea de determinare a gradului de umflare prin metoda gravimetrică. În acest caz, se determină
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
modalitatea de determinare a gradului de umflare prin metoda gravimetrică. În acest caz, se determină masa gelatiunei uscate și masa gelatinei umflate. Prin diferență se află cantitatea de lichid absorbit și se calculează umflarea Q prin împărțirea cantității de lichid absorbit la masa gelatinei uscate. Se reprezintă grafic Q = f(t) (figura 28). La un moment dat, umflarea atinge o valoare maximă, constantă (Qmax). Se calculează diferențele (Qmax - Q), se logaritmează și se reprezintă grafic dependența lg(Qmax - Q) = f(t
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
în grame); * se introduce platanul cu gelatină într-un pahar cu apă (fig. 30) folosindu-se un suport de sârmă s de care suspendăm platanul. * se menține gelatina în apă timp de 5 minute; * se scoate platanul, se usucă bine absorbind apa cu hârtia de filtru și se cântărește; * prin diferență, se determină masa m1 a gelatinei umflate; * se efectuează această operație din 5 în 5 minute până la greutate constantă. Calcule Cu ajutorul relației (158) se calculează umflarea: grame solvent grame substanță
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]