9,186 matches
-
traducerilor de calitate (majoritatea realizate de Mircea Ivănescu), din autori precum George Orwell (Ferma animalelor e publicată în foileton în numerele 1-4/1990), Aleksandr Soljenițân, Jorge Luis Borges, Gaston Bachelard, Francis Ponge, Marcel Reich-Ranicki ș.a. Dezavantajul ține de abstragerea din actualitate, revista nemaiputând ține pasul, din cauza apariției neregulate și a lipsei de colaboratori stabili, cu producția literară „la zi”. Se va reorienta către formula tematică a „dosarului”, uneori cu rezultate remarcabile (de pildă, „Casă” și „acasă” la români, 1-2/1995), alteori
TRANSILVANIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290241_a_291570]
-
Stancu, Petru Creția, Șerban Cioculescu ș.a. Se publică inedite: Mihail Sadoveanu, Tălmăcirea unui psalm (12/1973), V. Voiculescu, Lui Eminescu, Generații sceptice, Fără titlu (25/1973), Tudor Arghezi, Noapte de an (101/1977), precum și Mărțișor (127/1978). Revista panoramează permanent actualitatea culturală, fenomenul literar românesc, prin cronici și studii de Dumitru Radu Popa, Petre Ghelmez, Radu G. Țeposu, Ion Murgeanu, Rodica Zafiu, Dinu Flămând, Petru Poantă ș.a. T. H.
TRIBUNA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290260_a_291589]
-
după prima conflagrație mondială. „Dialectician”, „om de convingeri decise, exprimate cu o logică vie și solid articulată” (Șerban Cioculescu), T. reliefează pertinent minusurile lucrărilor lui E. Lovinescu și Mihail Dragomirescu privind „istoria” sămănătorismului ori poezia modernistă. Dar atunci când pledează pentru actualitatea sămănătorismului ori abordează „înnoirea literaturii”, comite el însuși greșelile incriminate, lărgind sensul conceptului până la pierderea oricărei specificități. Dacă precizările relative la tradiționalism și la specificul național, pe alocuri chiar subtile, nu aduc „contribuții aproape tot așa de însemnate ca și
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
de Ion Minulescu, Gib I. Mihăescu, Victor Papilian, Emil Isac, Mihai Beniuc. Se încerca „o transpunere suplă în miezul mentalității timpului”, dar și - conform articolului-program redactat în 1936 de Al. Dima - ridicarea „virtualităților etnice și etice la rangul unor mari actualități naționale”. Din 1934 cu subtitlul „Buletin de tehnică culturală” (păstrat până în 1944), T. anunța că va da întâietate, contra „stadiului liric”, metodei și sistematizării culturale. Rămânând pe axa cristalizării naționale ca ideal al Astrei, pus în evidență mai ales în
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
știința și arta în județul Galați, Galați, 1973, 267-268; Tomuș, Istorie, 145-153; Barbu, O ist., 58-60; Negoițescu, Analize, 288-291; Vartic, Spectacol, 100-105; Manu, Eseu, 89-94; Simion, Scriitori, I (1978), 101-109; Popa, Dicț. lit. (1977), 573; Barbu Cioculescu, Constant Tonegaru între actualitate și legendă, RL, 1979, 8; Ruja, Valori, 23-27; George, Sfârșitul, III, 222-226; Lit. rom. cont., I, 334-337; Alexandru George, Petreceri cu gândul și inducții sentimentale, București, 1985, 206-210; Pop, Jocul, 202-212; Grigurcu, Eminescu - Labiș, 377-385; Lovinescu, Unde scurte, I, 237-240
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
Tudor, Iurii Amaro, Stâncăuțeanu, Gh. Stâncă, Iorgu Vârtej ș.a. Pe lângă strădania managerială, în toate acestea T. este prezent cu versuri, schițe și cu publicistică militantă, de factură superior culturală (articole și contribuții de istorie literară, recenzii și note privitoare la actualitatea literară ș.a.). Alături de poeziile cu caracter religios din „Luminătorul”, compuse în preajma primului război mondial, i-au apărut și altele, rod al experienței dure de pe frontul galițian, cum sunt și câteva povestiri. O contribuție cu totul remarcabilă este însă sinteza istorică
TUDOR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290282_a_291611]
-
asumă. Astfel, e un critic de întâmpinare destul de prolific, după cum o dovedesc cronicile reunite în Carnet critic (1969; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj), Răsfrângeri (1973; Premiul Uniunii Scriitorilor), Istorie literară și poezie (1974) și Mișcarea literară (1981). Totuși, comentariile „de actualitate” trădează, dacă nu neapărat dezorientarea, cel puțin o retractilitate constitutivă, tradusă printr-o retorică a cunctației, ceea ce se observă încă din primul text programatic cu miză mai amplă (Discuție despre critică, în Carnet critic), unde T. își propune să arbitreze
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
ist., II, 122-137; Cioculescu, Itinerar, I, 194-205; Piru, Varia, II, 296-299; Săndulescu, Citind, 160-166; Lidia Gavrilescu, Maria Saliniuc, G. Topîrceanu. Biobibliografie, Iași, 1974; Pillat, Itinerarii, 167-220; Piru, Ist. lit. 246-248; Mircea Handoca, Pe urmele lui George Topîrceanu, București, 1983; Ornea, Actualitatea, 115-118; Al. Paleologu, La centenarul lui G. Topîrceanu, VR, 1986, 3-4; Amintiri despre George Topîrceanu, îngr. și pref. Silvia Popescu, Iași, 1987; Zamfir, Cealaltă față, 64-81; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 232-242; Micu, Scurtă ist., I, 342-343; Constantin Pricop, Artă și... lobby, CL
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
Adrian Marino (care susține multă vreme „Cronica ideilor literare”), apoi Ion Aurel Stoica, Tudor Cătineanu, Grigore Zanc și mulți alții. Interesante au fost dezbaterile la nivel național ale unor probleme cultural-filosofice și sociale, mesele rotunde, anchetele. Dezbateri precum Creație și actualitate, Argument pentru o istorie a literaturii române contemporane sau Condiția literaturii române în școli au durat ani de zile. Un vast capitol este dedicat traducerilor din literaturile lumii, la care se adaugă, îndeosebi prin grija lui Al. Căprariu și A
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
printre jurnaliștii de la „Ziarul de duminică” (supliment cultural al „Ziarului financiar”). Debutează în 1980 cu volumul de reportaje La nord și la sud de Tejo, consacrat unor „itinerarii portugheze”. I s-a decernat în 2003 Premiul Uniunii Scriitorilor. Comentator al actualității internaționale, Ț. dezvoltă eseistic teme generatoare de controverse și dezbateri, precum asasinatele politice, discrepanțele economice între societatea capitalistă și „lumea a treia”, poluarea, șomajul, problematica înarmării ș.a. În Cadmos și clipa cea repede (1988) acestea sunt integrate unei perspective filosofice
ŢURLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290312_a_291641]
-
din Paris și din alte mari orașe europene privitoare la viața culturală, sfaturi practice, anecdote, curiozități, umor și jocuri distractive, s-a publicat și beletristică. Spre deosebire de „Universul literar”, care făcea loc în paginile sale mai ales unor scrieri ce ilustrau actualitatea literară, în U.i. s-a reprodus și literatura unor scriitori din epocile anterioare: C. Negruzzi, V. Alecsandri (fragmente din Călătorie în Africa și versuri), Gr. Alexandrescu (fabula Câinele și cățelul), Ion Ghica (Tunsu și Jianu), D. Bolintineanu, Titu Maiorescu
UNIVERSUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290363_a_291692]
-
se substituie un profesor de țară, Ciobanu, căruia doi colegi răuvoitori, Pădureanu și Munteanu, îi urzesc moartea social-profesională, destituirea pentru imoralitate, pe când oaia năzdrăvană e o fetiță cu care protagonistul are relații erotice vinovate ș.a. -, mitul e revitalizat pe coordonatele actualității. Secvența finală, memorabilă, reprezintă o nuntire cosmică tulburătoare, construită în registrul carnavalescului tragic și al onirismului alegoric, replică la alegoria morții din finalul baladei folclorice. Cuvântul nisiparniță (1994), carte bilingvă (textul începe în limba română, treptat apar tot mai frecvent
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
precum și formule anterior repudiate ori evitate (scriitura așa-zis realistă, parodierea romanului polițist, recursul la arsenalul mitului modern despre extratereștri și OZN-uri ș.a.) sunt orchestrate în această trilogie flamboaiantă, care oferă o relevantă aplecare asupra unor chestiuni fundamentale ale actualității, dar și de totdeauna, înscrise sub semnul postmodernismului radical. Deși începe ca un jurnal, Călătorie neizbutită (1998) conține pasaje cvasipamfletare, citate din intervenții publicistice ale unor preopinenți, fiind o carte de reflecție morală cu referire la o polemică în care
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
RL, 1999, 25; Dicț. analitic, II, 134-136, III, 168-170, 394-397, IV, 422-424, 595-597; Glodeanu, Incursiuni, 151-155, 270-276; Nicolae Bârna, Demiurgul postmodern, F, 2000, 9; S. Damian, Aruncând mănușa, București, 2000, 207-233; Dicț. esențial, 842-844; Dimisianu, Lumea, 159-185; Ion Simuț, Arena actualității, Iași, 2000, 174-181; Tudorel Urian, Proza românească a anilor ’90, București, 2000, 60-64; Ion Vartic, Din mansarda dlui Teste pe targa lui Gracchus, APF, 2001, 5; Octavian Soviany, [Dumitru Țepeneag], CNT, 2001, 35-37, 40, 43, 44, 46-52, 2002, 15, 36
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Roman de l’année, CREL, 1984, 4; Odangiu, Romanul, 90-104; D. R. Popescu, Galaxia Grama, București, 1984, 168-170; Raicu, Fragmente, 331-334; Simion, Scriitori, III, 497-513; Mariana Vartic, Constantin Țoiu și conștiința ca însoțitor, RITL, 1985, 4; Constantin Coroiu, Dialog în actualitate, Iași, 1985, 112-117; Ungureanu, Proza rom., 699-719; Holban, Profiluri, 170-183; Al. Piru, Discursul critic, București, 1987, 215-218; Rotaru, O ist., III, 808-817; Regman, De la imperfect, 6-29; Ștefănescu, Prim-plan, 128-134; Cosma, Romanul, I, 153-157; Pecie, Romancierul, 222-268; Constantin Țoiu, RRI
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
versurile de conjunctură, intens marcate ideologic, din Partidul și Poetul (1977), unde autorul se lansează în tirade encomiastice: „În lume-au fost și sunt bărbați/[...] Dar unu-i Omul din Carpați”. Proza lui T. vădește aceeași oscilație între arhaicitate și actualitatea ideologizată. Astfel, romanul Dor Mărunt (1979), primul volum al unui proiect nefinalizat, intitulat Drumul Hoților, juxtapune o narațiune de epocă, cu activiști și oameni ai muncii care „construiesc socialismul”, și o complicată intrigă de secol XVII. Deși legătura dintre cele
TUTUNGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290318_a_291647]
-
de Chimie și Facultatea de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” la Cluj-Napoca (1982-1986). După absolvire este profesor la Școala Generală din Dorolea, județul Bistrița-Năsăud (1986-1990), apoi la Liceul Agricol din Bistrița (1990-1996). Până în 1998 va fi redactor-șef adjunct al cotidianului „Actualitatea BN”, iar ulterior director la Centrul Județean al Creației Populare. Debutează în 1988 la „Vatra” cu un grupaj de proze scurte, și editorial cu volumul Felia amară (1993). A mai colaborat la „Cadran”, „Minerva”, „Euphorion”, „Familia”, „Contrapunct”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Hyperion
UIUIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290325_a_291654]
-
nu e dirijat de guvern”. Principalele rubrici sunt în primii doi ani: „Universul românesc”, „Colaboratorii noștri consemnează” (comentarii asupra emisiunilor radio pentru români și ale televiziunii române, susținute de Radu Toma), „Universul american”, „Incredibil, dar adevărat”, „Universul feminin”, „Universul publicitar”, „Actualitatea” (scurte mențiuni asupra publicațiilor românești din exil, redactate de Andrei Bardescu), „Universul sportiv”, „Basarabia, dragostea mea” (asigurată de Demetrius Kricopol), „Universul literar-critic”. În 1987, odată cu modificarea formatului, se schimbă și titlurile rubricilor, fără a se aduce modificări de structură: „Țara
UNIVERSUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290364_a_291693]
-
permanent. Ca supliment literar sunt reproduse, în serial, romane de succes din perioada interbelică, precum Apărarea are cuvântul de Petre Bellu și Elevul Dima dintr-a VII-a de Mihail Drumeș, Maitreyi de Mircea Eliade, Gog de Giovanni Papini ș.a. Actualitatea literară este abordată din perspectiva „cazurilor” create în jurul scriitorilor protestatari din țară - Ana Blandiana, Dorin Tudoran, Dan Petrescu, Dan Deșliu ș.a. - și sunt reluate, după ziarul „Libération”, scrisori deschise, interviuri, proteste (Ce se petrece în România, Un interviu senzațional dat
UNIVERSUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290364_a_291693]
-
Dram, Proza scurtă de la Tulcea la Galați, CL, 1996, 9; Emil Mladin, Siliștea-Gumești fără Moromete, L, 1996, 39; Carmen Neamțu, Distileriile bășcăliei, CNT, 1996, 51-52; Rodica Draghincescu, Traiectorii intestinale. Comunismul și bestialitatea, CL, 1997, 4; Alexandru Șipa, Bolnav de blues, „Actualitatea muzicală”, 1997, 11; Eugen Curta, O carte rară, VTRA, 1998, 7; Noemi Kosma, Bluesul A.K.A., mod de a trăi, VTRA, 1998, 7; Adrian Lăcătuș, Muică, suntem neam de țuică, VTRA, 1998, 7; Al. Th. Ionescu, De la Găești la
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
părinți (1990). Și pentru cei mici, și pentru cei mari sunt cele cinci scenarii îngemănate în volumul Ion Creangă, dramaturg fără voie (2001). Fidel mai mult în spirit poveștilor marelui humuleștean, U. meșterește un montaj cu racorduri hazlii la o actualitate fistichie și bazacoană. Că (im)previzibilul autor, rămânând același, poate lua diferite înfățișări, o dovedește și romanul polițist Ce oameni originali ! (1994). Stârnit de policier-urile trăsnite ale lui San-Antonio, el însăilează cu vervă ușure o intrigă rocambolescă, într-o
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
a ultimului deceniu, între G. Dimisianu și Tudorel Urian, O, 2001, 1; Adrian Marino, Neînvinsa libertate, OC, 2001, 48; Nicoleta Sălcudeanu, Cronici cu formă fixă, „Cuvântul”, 2001, 4; Iulian Boldea, O criză a prozei?, „Cuvântul”, 2001, 5; Paul Cernat, Standardele actualității și obsesia receptării, OC, 2001, 68; Daniel Cristea-Enache, Radiografii și superlative, ALA, 2002, 641; Dan Perșa, „Proza românească a anilor ’90”, TMS, 2001, 11; Dan C. Mihăilescu, Nostalgia României, „Ziarul de duminică”, 2003, 9 mai; Constantin Coroiu, Ficțiuni și vorbe
URIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290376_a_291705]
-
și animale și Din dicționarul limbii române, Din însemnările unui indiscret de Victor Eftimiu (1966-1970), Maxime și minime, inedite de F. Aderca (4/1979), glume repovestite de Nichita Stănescu (10/1980), pseudoreportaje, caricaturi, „microcomentarii umoristice” pe marginea unor informații din actualitatea internațională, scrisori primite la redacție. Textele sunt susținute copios de ilustrații - grafică, desene și caricaturi - datorate unor maeștri ai desenului din generații mai vechi sau mai tineri: Aurel Jiquidi, Ligia Macovei, Perahim, Florica Cordescu, Ross, George Voinescu, Tia Peltz, I.
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
Mircea Horia Simionescu, Valentin Silvestru, Iosif Naghiu, Dumitru Solomon, Viorel Cacoveanu), parodii și anecdote, epigrame (N. Crevedia), versuri hazlii (Andrei Ciurunga, Varujan Vosganian), catrene satirice (Al. Clenciu), caricaturi și desene (Ciosu, Adrian Andronic, A. Poch, Silvan), articole acide, inspirate din actualitatea politică (Florin Mihai Ionescu), umor străin. Alți colaboratori: Marcel Breslașu, Stelian Filip, Tudor George, Mihail Joldea, Paul Constant, Ștefan Cazimir, Neagu Rădulescu, Vlad Mușatescu, Nicolae Tăutu, Alecu Popovici, Dan Mutașcu, Eugen B. Marian, I. Berg, Artur Maria Arsene, Barbu Lăzăreanu
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
1924 G. Ranetti mai publică încă, sub titlul Rime glumețe, versuri umoristice, în care ironizează într-o manieră ușor desuetă moravurile bucureștene. „Însemnările mele” (1926-1929) și „În fiecare zi” (1929-1931) sunt rubricile în care B. Cecropide realizează o oglindă a actualității politice și culturale; li se adaugă „Filme”, semnată Don José (Mihail Mora), și „Note”, în care Mihail Negru urmărește atent meandrele vieții sociale și politice. Între 1927 și 1929 Camil Petrescu va fi autorul unor „tablete”. Le urmează Sanda I.
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]