10,749 matches
-
vrun mititel, Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te așteaptă. Ba să vezi... posteritatea este încă și mai dreaptă. Neputând să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire? Ei vor aplauda desigur biografia subțire Care s-o-ncerca s-arate că n-ai fost vrun lucru mare, C-ai fost om cum sunt și dânșii... Măgulit e fiecare Că n-ai fost mai mult ca dânsul. Și prostatecele
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal () [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
Beton. Măturator și corb de Ne’m Tudom! Lipsea, o simt, Anca Ledunca. Din Unchiul nostru din Jamaica. Profesoară de geografie care nu a călătorit. A iubit doar cu ochii mari și deschiși. Ceea ce elevii ei nu au încetat să admire. Și nu m-ar fi interest deloc ce joc s-a-nfiripat pe scena goală, dar autorul, sau regizorul netot, trimite oamenii în sala! Participi, vrei, nu vrei, la pot! Si-as fi ieșit afară! M-am consolat. Dar nu-i decât
“AȘA ESTE, DACĂ VI SE PARE” – DE CARLO GOLDONI. Cronică de teatru, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339468_a_340797]
-
este ea de-acolo? Era din Honaunau, pe care îl vizitasem cu vreo doi ani în urmă, un loc magic, lângă care am făcut cel mai senzațional snorkelling (înot la suprafața apei, cu o mască pe față prin care poți admira minunăția subacvatică). Honaunau găzduiește Pu’uhonua O National Historical Park (Place of Refuge), locul în care regii hawaiieni iertau pe cei ce le greșiseră, în caz că ajungeau la refugiu înainte de a fi prinși de gărzile puse să îi pedepsească. Trebuie să
MILENA MUNTEANU – AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) () [Corola-blog/BlogPost/339443_a_340772]
-
se catagrafiază: frica de a fi tu însuți, frica de moarte, frica de singurătate, „frica de a vorbi sincer”, „frica de a ne privi în ochi”, frica de a risca, frica de a împărtăși o bucurie, frica de a fi admirat și complimentat. Pentru a fi liber trebuie să-ți înfrângi fricile. Trebuie să lași la o parte o anumită „atitudine de rușine”. Trebuie „să ai curajul să-ți asumi libertatea” (p. 341) și să comunici sincer. Observă că „oamenii au
Flaviu George Predescu: Nu există libertate de unul singur, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339528_a_340857]
-
Sala era mai mică decât alte săli în care se întâlnea cenaclul Observatorul, dar am întâlnit fețe cunoscute: fam. Medan, fam. Hațegan, pictorul ce expunea tablouri pe care le admirasem și cu alte ocazii... Celebrarea a început cu o introducere făcută de Dl. Consul General Doru Liciu, despre care aflăm că a fost profesor la Universitatea din Craiova, unde am terminat și noi. Dl. Popescu face precizări drăguțe, pomenește despre
1 Decembrie 2012 la Toronto () [Corola-blog/BlogPost/339646_a_340975]
-
genunchi... Seara se incheie cu două poezii ale basarabeanului Iacob.... în care erau vehiculate cuvintele dor și suflet, adică temele serii. La întâlniri din astea mă simt ca-ntr-o familie lărgită, românească. Se leagă discuții, se vând cărți, se admiră și se cumpără icoane, afli ce mai fac alții, că se voluntariază la școala românească, afli că te simți bine printre ai tăi și că ești onorat să fii român. Am plecat recunoscătoare Consulatului Român, s-au dovedit a fi
1 Decembrie 2012 la Toronto () [Corola-blog/BlogPost/339646_a_340975]
-
unde Petru și-a ascuns monștrii într-o peșteră“. Febra albă e denumirea unui poem în proză elaborat sub formă de epistolă suavă, deși coordonatele spațiale se reglează în tonuri dostoievskiene: „Intru și ies din paraclis, cobor într-o criptă, / admirând perfecțiunea complicată a icoanelor (...). / În criptă sunt aliniate patru coșciuge; mă apropii de primul dintre ele. Văd o femeie bătrână, cu falca strâmbă de parcă moartea i-a venit în durere. / Când mă uit mai aproape, văd ața cu care i-
REVISTA DE RECENZII () [Corola-blog/BlogPost/339651_a_340980]
-
nu resimte „atât frica, și ea destul de mare, cât greața”, p. 76). Evenimentul ce desparte somaticul de existențial este moartea. Planul decisiv este planul existențial. Durerea morală este esențială la Buzura. Aici comandă conștiința. Romancierul pe care pare a-l admira cel mai mult Buzura și din care se reține o frază pe prima pagină a caietului care se imaginează a sta la baza romanului „Raport asupra singurătății” este Camus. În „Mitul lui Sisif” acesta afirma: „Totul începe prin conștiință și
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
posibilă: Veve și Ciprian manifestă același spirit ludic. Deci, starea de joc facilitează interferențe și definește natura. Veve își depășește condiția și pe Ciprian, captivul stării de uimire, prin șiretenie veselă: „Mama îl luă pe băiat în brațe și împreună admirară miile de steluțe de nea. Veve, de pe ramura din vârful castanului privea și ea spre fereastră la cele două ființe extaziate de superbul spectacol al naturii - ninsoarea. Femeia râse și făcu un semn discret veveriței din castan. - Ciprian, ai avut
Un carusel al timpului pentru toţi () [Corola-blog/BlogPost/339675_a_341004]
-
turnat strop de untdelemn, din ziua în care a fost chemată-n oraș să-l recunoasca pe Cocor al ei, într-un veșmânt adus de Dunăre la mal, dar fără cadavru. Stana l-a găsit pe Iisus al ei. Am admirat în toate scrisorile Melaniei bogăția lexicală. Poezia prozei. Și am spart, cu inima strânsă, citate din întregul scrisorilor, pentru a oferi cititorului doar o palidă, foarte palidă imagine a sincerității, naturaleții, poeziei, tragediei, umorului, și tinereții fără bătrânețe a evangheliei
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
Se vede structura interioară a jurnalistului inclusiv în știri, din felul în care își alege cuvintele, din numărul de predicate folosite. Acolo e vorba de mine, de tine. Și atunci mai important decât existența unor redacții pe care să le admirăm, mai important decât finanțarea în presă, este caracterul ziaristului”, spune jurnalistul Teodor Tiță, președintele juriului care decide în acest an câștigătorii premiilor Superscrieri pentru cele mai bune articole din presa românească. Am discutat cu el și cu jurnalista Emilia Șercan
„Dacă în urmă cu 10 ani, studentele la jurnalism voiau să fie Mihaela Rădulescu, azi vor să facă investigații”. Interviu cu jurații Superscrieri Emilia Șercan și Teodor Tiță () [Corola-blog/BlogPost/338974_a_340303]
-
au senzația că știu să proceseze măcar ca un ziarist. Unii, care sunt pe domeniul lor, într-adevăr știu să proceseze mai bine informația, dar au nevoie și de context. Apropierea asta te duce în mai mute zone: unii te admiră, alții te disprețuiesc, alții te înjură. Nu cred că există jurnalist care să nu fi primit măcar o amenințare voalată la un moment dat. Pe de altă parte, există un oarecare îndemn al ziaristului la umilință. Trebuie să fii foarte
„Dacă în urmă cu 10 ani, studentele la jurnalism voiau să fie Mihaela Rădulescu, azi vor să facă investigații”. Interviu cu jurații Superscrieri Emilia Șercan și Teodor Tiță () [Corola-blog/BlogPost/338974_a_340303]
-
Se vede structura interioară a jurnalistului inclusiv în știri, din felul în care își alege cuvintele, din numărul de predicate folosite. Acolo e vorba de mine, de tine. Și atunci mai important decât existența unor redacții pe care să le admirăm, mai important decât finanțarea în presă, este caracterul ziaristului.
„Dacă în urmă cu 10 ani, studentele la jurnalism voiau să fie Mihaela Rădulescu, azi vor să facă investigații”. Interviu cu jurații Superscrieri Emilia Șercan și Teodor Tiță () [Corola-blog/BlogPost/338974_a_340303]
-
va menține în aceeași paradigmă binară „toalete sau tablete”. Mulțumesc pentru această zi din viața mea colegilor de la Geeks for Democracy, Code for Romania, Funky Citizens, Expert Forum, Fiecare Vot și, în mod special lui Cătălin Teniță, pe care îl admir pentru inițiativă și simplitate. A fost greu, dar a meritat. Să mergem mai departe fără încrâncenare.
România, între tablete și toalete. Am fost observator la alegeri și mi-au trecut toate prejudecățile despre „mocirlă” () [Corola-blog/BlogPost/339099_a_340428]
-
de vară. Până pică în Parlament sau sunt schimbați natural, după alegerile generale, miniștrii tehnocrați au la dispoziție câteva luni în care să scoată din dulapurile monopolizate de partide toate rufele murdare, să le pună ca pe gard, ca să le admirăm. Sunt hainele luate din banii noștri, la suprapreț. Jegoase, prăfuite, mâncate de molii, cusute cu ață proastă, demodate, dar cumpărate ca și cum sunt din ultima colecție de la o mare casă de modă. De altfel, această strategie pare să prindă contur tot
În lunile care i-au mai rămas ca premier, Dacian Cioloș trebuie să facă un singur lucru () [Corola-blog/BlogPost/339135_a_340464]
-
mai bine să-l urmez pe Marco Polo, să simt furtunile, de frunte-mi, cum se sparg - ori să mă laud cu un stup de miere, cu un cuptor de pâine caldă, nouă, să uit de Don Quijote și pustie, s-admir, o ciocârlie, când se ouă. Referință Bibliografica: ELOGIU NOROCULUI / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 258, Anul I, 15 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ELOGIU NOROCULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340779_a_342108]
-
pe-aproape, nemăsurata furtună iscata intempestiv de imperceptibilii „strigoi”, dar ochii-mi voevodali sunt treji, în fiece clipă, si veghez la frunțile de macilor, ale dumbrăvilor noi - de greșesc, dă-mi pedeapsa cea dreapta, numai ochii mi-i lasă să admir toți fluturii când roiesc că, albinele, cật îi ziua de mare, si sorb, ca și mine, cu nesaț, roua din ciuturi. Referință Bibliografica: Elogiu fluturilor / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 262, Anul I, 19 septembrie 2011. Drepturi
ELOGIU FLUTURILOR de ION MARZAC în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340792_a_342121]
-
spațiului înconjurător. Așadar, cine dorește să cunoască cum s-a scurs de-a lungul timpului viața pe aceste meleaguri, cine vrea să înțeleagă cu adevărat viața domnișanului de azi, ridicat în ultimele decenii la un confort urban, cine vrea să admire adevăratele lucrări de artă populară din cele mai reprezentative, ale Muscelului, trecând prin Domnești, este bine să nu uite să facă și o vizită la muzeu.” Muzeul de etnografie și folclor a rezistat până în 1990. După revoluție obiectele au fost
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
părere de rău că nici autoritățile, nici locuitorii comunei nu realizează uriașa responsabilitate pe care o au în conservarea și punerea în valoare a tezaurului cultural de care dispun. VIII. În aceeași sală cu vechile icoane pe lemn se pot admira colecția de medalii, donată de dr.col(r) Ion Donoiu, numismat și lucrările de metaloplastie, aparținând artistului Constantin Samoilă. IX. Muzeul sătesc domneștean are și o colecție de artă plastică contemporană (ce a mai rămas din cea înființată în 1972
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
rival și dușman al orașului-stat Atena.Spre deosebire de Atena, Sparta nu a avut niciodată un Partenon sau un teatru.Alături de Creta erau pustiurile culturale ale Greciei antice.Aceste două cetăți, Sparta și Creta erau stat militariste.Știm de la Platon că Socrate admira aceste oligarhii militariste.Socrate făcea parte din clasa tinerilor aristocrați care urau democrația.El devenind idolul acestora,printre care se numărau Platon și Xenofon.În ultimii ani ai vieții lui Socrate,datorită înfrângerilor militare suferite de Atena,tinerii aristocrați simpatizanții
CONDAMNAREA LUI SOCRATE-O EROARE A ISTORIEI, SAU A JURAŢILOR? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340823_a_342152]
-
absurzi și de meschin îngropați în interesele lor de gașcă și vor pierde acest success de psihologie politică dobândit astăzi, înseamnă că vor deturna destinul național pentru alte decenii, așa cum l-au deturnat după ce, în 1989, o lume întreagă ne admira în direct, tocmai pentru entuziasmul politic de care dădeam dovadă. Ajungem prin asta a le aduce lor, fără înconjur, acuzația de provocatori ai absenteismului politic românesc. Acuzație adresată direct meschinăriei perfid- profitoare a politicianului român, așa cum s-a configurat el
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (3) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340873_a_342202]
-
Acasa > Redactia > Autori > EMILIAN ONICIUC Autor: Emilian Oniciuc Publicat în: Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Modeste gânduri... : Admir perfecțiunea dar aceasta m-a pus de puține ori pe gânduri! Versurile perfecte nu există în poezie, ele sunt așezate meticulos într-un dicționar online de rime și expresii frumoase... Poezia este acolo unde sufletul face greșeli iar mintea încearcă
EMILIAN ONICIUC de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340939_a_342268]
-
jucăriile noastre să considere că noi suntem niște bunici uitați de Dumnezeu în ținuturi îndepărtate, - adăuga bătrâna cu blândețe. Într-una din zile bătrânul plecă în pădure să caute material pentru micuțul său atelier.Găsi un copac falnic și-i admiră frumusețea. Se apropie de el și una dintre ramuri cobora până la înălțimea sa. O studie, apoi scoase cuțitul și tăie din ea o crenguță. - Din tine am să fac un bastonaș! - rosti bătrânul. - Să faci un fluieraș! -se auzi o
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
amintiri plăcute. Am timpul necesar să-mi câștig prin muncă puținul necesar menținerii vieții mele și acelora dependenți de mine, în speță soția, copii și părinții care nu se mai pot singuri întreține. Am totodată timp să mă cultiv. Să admir frumosul din natură sau operele omenești, să citesc o carte, să vizitez un concert sau un muzei, să călătoresc în lumea largă. Da! Asta-i viața! Munca de întreținere a întregii familii pentru întreaga familie, iar între picățele cultivarea spiritului
EU, OMUL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340911_a_342240]
-
Acasa > Poezie > Imagini > DOMUL DIN MILANO Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Eu Astăzi,eu în inima renașterii creștine, Cu emoție am pășit, după sute de ani. Fericită admir a vestigilor vechime, Păstrate și restaurate de contemporani. Eu privesc a Domului frumoasă anvergură Ce acum se înalță spre soare triumfal. Văd creație din gotica arhitectură, Ce aparține artei evului medieval. Cu ale sale forme bogate și frumoase, La Milano
DOMUL DIN MILANO de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341041_a_342370]