17,588 matches
-
Poftim, caporal? Cred că am greșit tunelul, domnule, zise cel din față către unul mai din spate. Nu era cufundat în întuneric. Se opriră. "Domnul" se strecură printre alți zece soldați și Gardieni și îl luă de grumaz pe un adolescent pirpiriu și un pic înspăimântat. Uite, băiete, care-i treaba! Ne-ai zis că ne vei conduce la intrarea subterană în colegiu. Deja ne-ai pierdut o dată când am luat-o pe un coridor greșit. Acum ne întoarcem pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
să fie doi oameni ca cel care ne întâmpinase să țină ordinea în tren și încă doi, cel puțin, care să aibă grijă de locomotivă. Leveriful, fiind în război, nu-și putea permite să trimită oameni după o gașcă de adolescenți. M-am așezat la o masă, am scos din buzunarul special al pelerinei caietul Împăratului și m-am apucat de scris. Am scrijelit destul de multe evenimente până când să fiu întrerupt de Marcela. Liber locu' ăsta? făcu ea așezându-se deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Pardon probabil că ghiciseră, și asta Îl jena pe Maigret. Avea oroare de tot ce era legat mai mult sau mai puțin de boală. Scoțîndu-și cravata, haina, cămașa și flanelul de corp, Își amintea de una dintre ideile lui de adolescent. „Nu vreau să trăiesc, spunea el atunci, cu pilule, ceaiuri, regim și activitate redusă. Mai bine să mor tînăr decît să intru În starea de boală”... Numea „stare de boală” acea parte a existenței În care Îți asculți inima, ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
șează ea cu blândețe. Herius răspunde plin de arțag: — Da’ ai zis... — Taci! se enervează Vipsania. Suspină apoi, abătută: — Zău, nu știu ce te învață preceptorii ăia ai tăi pe care-i plătim cu parale multe, cu siguranță nu bunele maniere. Bosumflat, adolescentul privește ostentativ în altă parte. Mama îl învăluie cu o privire critică. Nu e nici pe departe atât de chipeș ca Drusus, primul ei născut, fiul lui Tiberius. Inima i se înmoaie. Dar e și el mândru și bine legat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și-ar frânge toți ăștia de-aici pana și nu s-ar mai osteni fără rost. Că dacă nu i-ați încuraja tu și alții ca tine le-ar mânca moliile lucrările în sertar. Pleacă, atunci! se înfurie Vipsania. Îmbufnat, adolescentul se mută câteva scaune mai încolo. Copil răzgâiat și prost crescut! oftează îndurerată mama. O să stea singur cuc, dacă așa îi place. Și dintr-odată o cuprinde atât de rău dorul de Drusus al ei, încât își simte ochii grei
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Nu sunt buni de nimic. Glasul îi tremură. Dacă ar fi zărit o reacție cât de mică pe fața Vipsaniei, i-ar re ține cu dragă inimă. Ai de ce să te fudulești cu asemenea ser vitori. Întoarce încet privirea către adolescenți. Și dacă i-ar lua totuși? Măcar să i vadă mutra opărită când va da nas în nas cu ei. Un zvâcnet în vintre îl face să freamete. O să i trimită în calea ei tot timpul pentru a o servi cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
un gest grăitor. — Îi facem felul. Băiatul aruncă o privire îngrozită către Rufus. — Aici nu e azil de șontorogi, îl repede acesta cu asprime. Cine te-a pus să-l înjunghii pe amorezul maică tii? rica nează cu dezgust Ganymedes. Adolescentul roșește: — Ne făcea familia de râs, bâiguie cu un sughiț. — Ei și? Nu era treaba ta. Trebuia să-l fi lăsat pe taică-tău să se descurce. Taica e țintuit la pat de ani buni, geme copilandrul. — Atunci puteai să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nerăbdător din picior: — Acum! Își ia fiul cel mare pe după umăr și-l duce spre ușă. Dar să-l tratezi pe Homer de orb și șarlatan nu ți-a trecut prin minte? îl întreabă în batjocură. — De...e ce? bâiguie adolescentul, intimidat. — Păi, cum își permite el să povestească ce fac „fericiții“ în Olimp, când nu e în stare să vadă nici întâmplările de pe pământ? Băiatul tace, mofluz. Doar Livilla izbucnește veselă în râs și-și aplaudă zgomotos tatăl. Mulțumit, acesta
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-o în buzunarul din față al genții sale și a adăugat: o să te urmărim mâine. ― Nu, nu, a spus Ben, revenindu-și. Eu îți mulțumesc, și vizionare plăcută. În timp ce Sheila și Jean se îndepărtau, ținându-și capetele apropiate ca niște adolescenți îndrăgostiți, Ben a înțeles probabil pentru prima oară că viața lui e pe cale să se schimbe. S-a dus acasă și l-a sunat pe Richard să-i spună ce se întâmplase: prietenul lui s-a distrat. ― Ben, știi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
dar spera că o s-o ierte Într-o zi și o să-i fie recunoscător, dar ea urma, pe neașteptate, să se căsătorească În acea primăvară. Îl iubea ca-ntotdeauna, dar Își dăduse seama că ei avuseseră doar o idilă de adolescenți. Spera ca el să aibă o carieră grozavă și credea În el pe deplin. Ea știa că așa e mai bine. Maiorul nu s-a căsătorit cu ea În acea primăvară și nici altă dată. Luz n-a primit vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
același timp, mușchii pelvisului În formă. Forumul era invadat și de invitații pentru site-uri porno unde cei afectați și-ar putea găsi ușurarea instantaneu, la un preț fix. Excelent, se gândise Harry, soluția e să te masturbezi ca un adolescent cu o revistă care să țină loc de o aventură de o noapte. Nu, mulțumesc. Asta nu l-a făcut decât să fie și mai hotărât să-și găsească o parteneră - una singură ar fi perfectă În lumea asta a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
le spusese același lucru atât ei, cât și noii soții a fostului ei soț. Deși știa că nu erau decât scene și amenințări goale, o durea sufletul auzind-o pe fiica ei pronunțând cuvântul „a omorî“ când știa că există adolescenți care dăduseră curs unor astfel de gânduri pline de furie. Harry Își puse mâna pe umărul lui Esmé ca s-o calmeze. — Nu mă atinge! țipă ea. Poți să-ți pui labele scârboase pe mama, dar nu și pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
uitat alarmat spre Esmé, ea s-a prefăcut că a strănutat. Cățelușa a scheunat din nou și din nou Esmé s-a prefăcut că a strănutat. S-a dus direct la baie unde a rupt câteva pagini din revista pentru adolescenți pe care o adusese cu ea și le-a pus pe gresie. O așeză apoi pe Cuțu-Cuțu deasupra Îndemnând-o să „facă pipilică“, iar cățelușa s-a așezat pe vine și paginile s-au Înnegrit. Cuțu-Cuțu era foarte isteață pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
În școala generală și care Începuse să chiulească pentru a scăpa de suferință. Copilul era acum un tânăr bursier la Stanford și, inspirat de exemplul lui Dwight, lucra de asemenea ca voluntar la un program de după orele de școală pentru adolescenții cu probleme. (Dwight nu Îl mai văzuse pe puști de vreo zece ani și ceva. Ultima dată Îi spusese lui Dwight că era cel mai mare terorist dintre toți cei cu care avusese de-a face, lucru care Îl lăsase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
și au acceptat să răspundă interviului. Le sunt recunoscător că mi-au pus la dispoziție acest loc. Am stat de vorbă într-un birou mare și luminos de la baza Forțelor Aeriene de Autoapărare din Iruma. Domnul Nakajima are conformația unui adolescent, părul negru ca tăciunele, arată bine și nu îi dai nicidecum patruzeci și opt de ani. Are gradul de General. „Am intrat la această facultate în primul rând pentru că picasem examenul la facultatea la care voiam să merg. Și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
lucrurile tradiționale, liniștite, îmi plac. Nu știu din ce cauză, dar toate persoanele care lucrează în domeniul vestimentației par, mai tinere, e cam ciudat. Și domnul Takanori se apropie de vârsta de patruzeci de ani, însă încă are alura unui adolescent. Nu pare să fi îmbătrânit deloc. Probabil e o muncă în care nu reziști dacă nu-ți păstrezi prospețimea - apoi și înfățișarea. Are o voce calmă și blândă. Pe chip îi e întotdeauna întipărit un zâmbet plăcut (normal că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
și studenții cei mai buni la învățătură mă admirau și spuneau: «Măi, la ce lucruri te gândești. Super!» Cam până aici evolua discuția. Nu puteam găsi nici măcar o persoană cu care să discut problemele care mă interesau pe mine. — Majoritatea adolescenților, când au astfel de probleme, se cufundă în cărți, sperând că vor găsi un sfat folositor. Mie nu-mi place să citesc. Când lecturez, nu văd decât greșelile din carte. În special cărțile de filosofie - am citit câteva - și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
astfel descrupule. Drept lângă mine s-au așezat, într-o zi, cămășile lui cu dungi verzi, albastre, roșii și mai păstrând o urmă din mirosul corpului... La "Carul cu bere" mi-am povestit toate durerile lui Radu. Radu este un adolescent, dar cu umerii destul de puternici ca să suporte o astfel de povestire. Tandru, fără întrebări iscoditoare, compătimitor. Căpătase obiceiul să mă caute săptămânal la gară, cum făcuse odinioară Ioana, și venirea mea nu mi se mai arăta așa de pustie, aveam
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
plec cu Viky și cu Hacik în largul mării. Ar intra apa și aerul sărat în mine, aș obosi și n-as mai avea timpul de gânduri rele. Să mă ocup cu ceva important, așa cum voiau toate ambițiile mele de adolescent, și să am răbdare să duc munca până la capăt! Sau să plec, indiferent ce s-o întîmpla în urmă, în lume. Sunt incapabil să iau vreo decizie și să mă dezmorțesc din starea mea. Știu bine că nu se va
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
minute, izbutesc să o împac. Mi-e rușine de farsa jucată, dar numai așa pot s-o liniștesc. Cu toate că nu are nici o bănuială, totuși, poate și din pricina acestor scene turburi, Ioana păstrează atâta neîncredere în mine. Cocuța, iubita mea de adolescent, n-avea sinceritatea Ioanei de a-și arăta toate gusturile. Nu trebuie tras nici o concluzie din faptul că la urmă și-a aranjat viața și nu s-a mai întors. Totul s-a petrecut după ce s-a convins bine că
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
cu cât Romanul lui Mirel, apărut cu câțiva ani înainte, este din aceeași plămadă ca și O moarte care nu dovedește nimic. Mai mult chiar: Sandu, intelectualul inchizitor din ultimul roman al dlui Anton Holban nu este altul decât Mirel, adolescentul, răutăcios, șicanator, dotat cu bogat spirit de observație, avid de lectură și peregrinări, nestatornic în afecțiunile lui și de o cruzime, de atâtea ori, monstruoasă. Mirel este un mic monstru și tot monstru este și Sandu, numai că de la o
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
unul și de o ființă cu celălalt, dealtminteri (ceea ce dovedește un prețios instinct de romancier) o mai accentuată preocupare psihologică, o mai umană justificare. Amintiți-vă, de pildă, de scena brutală dintre Mirel și Lilli și de inconștiența cu care adolescentul Don Juan își reneagă pe mica Elviră. Aceleași cruzimi, numai că intensificate, și în O moarte care nu dovedește nimic. Iubire fără gelozie, sau miere fără de venin se vede că nu există și eroul ultimului roman al dlui Anton Holban
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
și nostalgii ale comportamentelor religioase abolite. Cât despre ritualurile inițiatice propriu-zise, se cuvine să facem deosebirea dintre inițierile de pubertate (categorie de vîrstă) și ceremoniile de intrare într-o societate secretă: diferența cea mai importantă constă în faptul că toți adolescenții trebuie să treacă prin inițierea de vârstă, în vreme ce societățile secrete nu sânt rezervate decât unui număr restrâns de adulți. Instituirea inițierii de pubertate pare să fie mai veche decât aceea a societății secrete; este de altfel și mai răspândită, fiind
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
al Morții: pădurea, jungla, întunericul reprezintă lumea de dincolo, "Infernul". În unele locuri se crede că vine un tigru care îi poartă pe candidați în spinare până în pădure: fiara îl întruchipează pe Strămoșul mitic, Dascălul inițierii, care îi conduce pe adolescenți în Infern. În alte părți, se crede că neofitul este înghițit de un monstru, în pântecele căruia domnește Noaptea cosmică: este lumea embrionară a existenței, atât pe plan cosmic, cât și pe planul vieții omenești. În numeroase regiuni există în
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
sacerdot se convinse repede că Oliveira se deosebește de toți ceilalți copii pe care-i avusese în grijă și îi pregătise pentru examenul de intrare în seminar. Îl găsise, de altfel, într-un moment bogat în virtualități. Oliveira era un adolescent precoce. Setea de știință - pe care i-o ațâțaseră tomurile și infoliile rev. Marques Pimentel - se întrecea cu emoțiile sale religioase, încurajate de apropierea Catedralei și cu amintirile romantice pe care i le iscodeau necontenit în minte numele și imaginile
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]