7,836 matches
-
nou are anumite limite și de aceea prea multe schimbări pot provoca dezechilibre, privându-l de sentimentul siguranței. Așa se explică bucuria repetării unor eforturi fizice cunoscute, de la cele mai mici vârste până la bătrânețe. înclinația spre acțiune - izvorâtă din necesitatea afirmării personalității tinerilor în special; înclinația spre ritm a tinerilor, ca expresie a funcțiilor organismului uman (circulație, respirație etc.), condiționează programul zilnic bazat pe alternarea eforturilor cu odihna, exprimarea prin dans etc. tendința stabilirii de legături interumane (de apartenență la un
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
pregătirii pentru muncă și viață; în practica lor trebuie angrenate cât mai multe persoane; educația fizică și sportul fac parte din măsurile care se întreprind pentru dezvoltarea fizică armonioasă și menținerea unei stări optime de sănătate a oamenilor; este necesară afirmarea, pe plan național și mai ales internațional, a talentelor sportive; practicarea exercițiilor fizice în timpul liber, sub diverse modalități, forme de organizare, în mod util și recreativ; asigurarea unei conduceri unitare a activității de educație fizică și sport, în condițiile unei
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
De asemenea, Ling consideră coloana vertebrală ca cel mai important organ al mișcării omului, axa tuturor pârghiilor corpului. Așa cum precizam anterior, influența sistemului suedez în România este foarte vizibilă în perioada dintre cele două războaie mondiale, epocă înfloritoare, de puternică afirmare a liberalismului românesc (Cercel și Popescu, 1998, p. 272). După cel de-al doilea război mondial, în țara noastră se simte puternic influența sistemului sovietic de educație fizică și sport (Kirițescu, 1964, p. 575) . Schimbarea regimului politic prin intrarea în
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
a Comitetului pentru Cultură Fizică și Sport se înființează noi colective și asociații sportive pe ramuri de producție, care au reușit să obțină rezultate însemnate în activitatea lor (Kirițescu, 1964, p. 578). Creșterea valorii sportului de performanță a făcut posibilă afirmarea țării pe plan internațional printr-o serie de rezultate notabile. În 1957 se constituie Uniunea de Cultură Fizică și Sport, organism menit să conducă la dezvoltarea în continuare a sistemului de educației fizică și sport. Practic a fost reorganizată mișcarea
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
și seniorilor; clasamente și titluri în competițiile naționale și internaționale etc. * Concentrarea sportivilor de perspectivă reală pentru rezultate competiționale înalte în unități speciale de performanță În vederea potențării și valorificării la maximum a randamentului lor sportiv, cei cu mare perspectivă de afirmare se grupează inițial în cluburi, clase cu program special, apoi în forme de pregătire centralizată la nivel național, cum ar fi centrele olimpice, cantonamentele loturilor naționale etc. 6.4.1. Unele probleme actuale ale sistemului românesc de educație fizică și
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
conținutul Învățămîntului supe rior, fie la organizarea lui, obiecte pentru care Evul Mediu folosea două cuvinte distincte: studium și uni ver sitas. Univer sitas indica În latina medievală orice ansamblu de persoane, organizat pentru a atinge sco puri precise; odată cu afirmarea universității, se defi nește corporația (formată din studenți sau profesori, după așezăminte) care avea autoritate asupra cunoș tințelor transmise În școli și asupra persoanelor care frecventau școlile. Prin studium se denumeau conținutul activității didactice și de cercetare, complexul disci plinelor
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Schema corporală ca structură va servi ca suport imaginii corpului. Trecerea schemei corporale inconștiente la nivel cognitiv conștient este nesigură pentru că cognitivul nu intervine decât la nivelul scopului de atins, respectiv al controlului execuției. Apare la această vârstă dorința de afirmare, care este un suport fundamental pentru a trece la stadiul operativ al socializării. Jocurile regulilor în timpul întregii perioade școlare vor fi suportul pentru a trece de la o relație de grup pur afectivă, la o participare intelectuală la grupul de joc
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
efective la intersecția psiho-motrică (afectiv, operativ, cognitiv). Este prima condiție de a intra în socializare de tip cooperativ. Sfârșitul copilăriei va fi consacrat consolidării acestei achiziții cu ajutorul experienței funcționale individuale, și colective. Echilibrul persoanei trece de acest stadiu prin întărirea afirmării de sine și confruntarea propriei sale valori prin experiențele reușite ale ajustării la celălalt în cadrul grupărilor unde apare spiritul de cooperare. Această analiză o urmează pe cea a lui Piaget care consideră că „socializarea ar fi concepută ca o serie
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
angajat în realitatea exterioară Trebuie spus că reușita încoronează efortul întreprins. Aceasta este condiția necesară refacerii nivelului energetic, fundamentul motivației și al insistenței efortului. Încrederea în sine, identitatea personală și structura personalității se făurește în acțiune. 2.3.2.Condițiile afirmării de sine. Condițiile individuale Afirmarea de sine este o necesitate în măsura în care identitatea personală este un sistem de reprezentări a sentimentelor asupra sa. Dar aceste sentimente necesită medierea persoanelor. Privirea altuia este necesară pentru consolidare în măsura în care el reflectă imaginea noastră modificată
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
spus că reușita încoronează efortul întreprins. Aceasta este condiția necesară refacerii nivelului energetic, fundamentul motivației și al insistenței efortului. Încrederea în sine, identitatea personală și structura personalității se făurește în acțiune. 2.3.2.Condițiile afirmării de sine. Condițiile individuale Afirmarea de sine este o necesitate în măsura în care identitatea personală este un sistem de reprezentări a sentimentelor asupra sa. Dar aceste sentimente necesită medierea persoanelor. Privirea altuia este necesară pentru consolidare în măsura în care el reflectă imaginea noastră modificată prin prisma pe care o
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
economică, „libertatea” riscând să rămână un concept gol, de sens. Diplomele atestă pe de o parte nivelul cultural atins de student, iar pe de altă parte o anumită competență pentru exersarea unei profesii oarecare. În interiorul unui anumit sistem pentru adolescent afirmarea de sine în calitate de viitor membru activ al societății trece prin recunoașterea instituțională, conferită de diplome cu perspective financiare care sunt atașate acolo. Tânărul adult la sfârșitul studiilor avea garanția de a putea exersa meseria pe care diploma o servea drept
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
oarecare valoare ideologică sau morală, a muncii și acesta este cel care a sosit în mijlocul socioculturalului. Motivația obținută prin alegerea unei viitoare meserii creatoare de un spirit carieristic, nu a fost mai mult ca altă dată o virtute stimulantă. Concluzie: Afirmarea de sine condiție esențială fundamentală de dezvoltare a adolescentului nu poate trece numai prin perspectiva realizării prin meserie. Ipoteza de la care se pleacă este că munca este o necesitate socială, condiție necesară a autonomiei sale economice. Pe de altă parte
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
acesta nu se poate încrede decât între cele două părți ale corpului. Existența unei dominanțe stabile pe care să o poată folosi și verbaliza este condiția necesară pentru a pune punctul final în ceea ce privește orientarea corpului. 7.1. Schema corporală și afirmarea de sine În această perioada de latență care precede intensa fierbere pulsională provocată de pubertate și apariția genialității, centrul de gravitație al organizării de sine și corpul motor sunt angajate în activități cooperante fără eficacitatea trecerii și utilizarea capacității sale
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
operative care trec prin cele mai bune organizări ale schemei sale corporale. Jucătorii încearcă să se descurce mai bine decât camarazii lor pentru a stabili propia lor valoare. Competiția la copii rămâne o activitate care corespunde unei certe nevoi de afirmare de sine. Dar grija propriei eficacități nu depinde de statutul său în grup, trebuind să permită deplasarea interesului său spre antrenament acesta fiind ocazia pentru educator să utilizeze situațiile problemă care vor fi modele analoage problemelor regăsite în timpul jocului. Concepția
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
operative care trec prin cele mai bune organizări ale schemei sale corporale. Jucătorii încearcă să se descurce mai bine decât camarazii lor pentru a stabili propia lor valoare. Competiția la copii rămâne o activitate care corespunde unei certe nevoi de afirmare de sine. Dar grija propriei eficacități nu depinde de statutul său în grup, trebuind să permită deplasarea interesului său spre antrenament acesta fiind ocazia pentru educator să utilizeze situațiile problemă care vor fi modele analoage problemelor regăsite în timpul jocului. Concepția
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
ne spune Albert Camus, este veșnica goană după absolut"; sau, în termenii lui J.P. Sartre: Omul este condamnat la libertate". Adevărat este acest lucru dacă luăm în seamă odată cu Sfîntul Grigorie de Nissa că: "Păcatul înseamnă în același timp și afirmarea și pierderea libertății" [Galeriu, 1991:87]. Pe de altă parte, însă, spunînd: "Veți fi ca Dumnezeu", Satan nu minte, ci doar amăgește; căci, într-un anume sens, după săvîrșirea păcatului, Adam și Eva au început să cunoască lumea așa cum este
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
significans, homo sapiens, homo loquens, homo faber, homo ludens etc.), cîte tipuri de manifestare a minciunii se pot defini (mare sau gravă, mică sau inocentă, gogonată sau incredibilă etc.), cîte strategii de a minți pot fi luate în seamă (prin afirmare, negare, tăcere etc.), cîte domenii și cîte consecințe etc. Sau, altfel spus, constatînd bogăția jocurilor de limbaj prin care actul mincinos poate fi definit, ar trebui să constatăm și că dispunem de tot atîtea moduri operaționale de a minți cîte
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
amplificate de conflictele exterioare pe care cultul puterii le stimulează prin inventarea unor fictive motive de vină. • Știința sacră se străduiește să creeze o aură de sacralitate în jurul principalelor dogme ale ideologiei totalitare, considerată drept unica în măsură să asigure afirmarea "personalității multilateral dezvoltate". Această imagine presupune mistificarea dogmelor (într-o manieră similară cu cea religioasă) cu ajutorul unei false "peceți de științificitate". Dizidența este considerată o erezie, "crima de a gîndi adevărul" fiind supusă oprobiului public în multiple moduri. • Remodelarea limbajului
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
tăcerea. Înteresul ei se Îndreaptă Însă mai curînd către stilul caracteristic al operelor care reprezintă un protest antiretoric (În sens clasic) și promovează o retorică negativă. Conform evoluției firești a lucrurilor orice asemenea protest nu este decît un ocol către afirmarea unei alte retorici. Iar stilul eliptic se mărturisește astfel și În consecințele sale psihologic-existențiale: fiind alb și neutru, devine neemoțional, reticent, flegmatic. . O observație, derivată din concizia stilului eliptic este aceea că el folosește un limbaj oblic, „care implică un
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cartografie morală" ce teritorializează democrația și responsabilitatea, limitând-o între frontierele statului suveran. Dar Campbell, ca și Connolly, este interesat de dezvoltarea unui spirit de pluralitate democratică ce ar promova toleranța și multiculturalismul în cadrul și dincolo de granițele statului. Promovând o afirmare activă a alterității, acest spirit ar rezista logicii statului suveran, de teritorializare și captură. Etica postmodernă Postmodernismul pune următoarea întrebare: ce s-ar întâmpla cu semnificația eticii în afara paradigmei subiectivității suverane? Există două variante legate de etică ce se dezvoltă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
despre relațiile internaționale "din lumea reală" nu are substanță. De la sfârșitul Războiului Rece, aceste axe de dezbatere au fost înlocuite de alte două: dezbaterea dintre raționaliști și constructiviști, și cea dintre constructiviști și teoreticienii critici. Catalizatorul acestei schimbări a fost afirmarea unei noi abordări constructiviste în teoria internațională, o abordare ce a pus la încercare raționalismul și pozitivismul neorealismului și neoliberalismului, dar în același timp i-a îndepărtat pe adepții teoriei critice de critica metateoretică, împingându-i către o analiză empirică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
abordare ce a pus la încercare raționalismul și pozitivismul neorealismului și neoliberalismului, dar în același timp i-a îndepărtat pe adepții teoriei critice de critica metateoretică, împingându-i către o analiză empirică a politicii mondiale. Acest capitol explică natura și afirmarea constructivismului în teoria internațională, situându-l în relație cu teoria raționalistă și cu teoria critică. Constructivismul este caracterizat de o subliniere a importanței structurilor normative și materiale, a rolului identității în modelarea acțiunii politice și a relației de constituire reciprocă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de simbioză cu practica, iar critica discursului Relațiilor Internaționale era considerată esența analizei de susbstanță (Price și Reus-Smit 1998). Constructivismul Sfârșitul Războiului Rece a produs o reconfigurare majoră a dezbaterilor în cadrul discursului dominant american al teoriei relațiilor interna-ționale, favorizată de afirmarea unei noi școli de gândire "constructiviste". Deși constructivismul datorează mult evoluțiilor intelectuale din sociologie mai ales instituționalismului sociologic (vezi Finnemore 1996) Richard Price și Chris Reus-Smit au argumentat că acesta trebuie văzut mai degrabă ca o extensie a teoriei internaționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mondiale care erau anormale pentru neorealism și neoliberalism. Și acolo unde teoreticienii anteriori au condamnat metodologia neopozitivistă a acestor perspective, cerând modele de analiză mai interpretative, discursive și istorice, constructiviștii au folosit aceste tehnici pentru a continua explorările lor empirice. Afirmarea constructivismului a fost favorizată de patru factori. Mai întâi, motivați de încercarea de a reafirma superioritatea propriilor lor concepții despre teoria și politica mondială, raționaliștii i-au provocat pe teoreticienii critici să mute atenția acordată criticii teoretice înspre analiza substanțială
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
identitățile și interesele statelor, ei aduc socialul și corporativul împreună, într-o perspectivă analitică unificată care tratează internul și internaționalul ca pe două fețe ale aceleiași ordini sociale și politice. Preocupați în primul rând de dinamica schimbării globale mai ales afirmarea și posibilul deces al statului suveran constructiviștii holiști se concentrează asupra relației constitutive reciproce între această ordine și stat. Această perspectivă generală a produs două analize distincte, dar complementare, ale schimbării inter-naționale : una care se axează pe schimbările majore de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]