6,939 matches
-
face sau nu face guvernul național este mult mai important pentru satisfacerea dorințelor indivizilor decât ceea ce face sau nu face o instituție internațională. Mai importantă decât orice altceva este capacitatea guvernului național de a-și apăra teritoriul și cetățenii în fața agresiunilor străine și de a menține pacea și viabilitatea proceselor de schimbare socială pe teritoriul său. Neglijarea de către opinia publică a instituțiilor internaționale este numai o reflectare exagerată a rolului minor pe care acestea îl au în soluționarea problemelor internaționale importante
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sa disproporționată, pericolul războiului pe care încearcă să-l evite. Deoarece, așa cum A confundă politica lui B cu imperialismul, la fel și B ar putea confunda reacția defensivă a lui A cu imperialismul. Astfel, ambele națiuni, concentrate asupra împiedicării unei agresiuni din partea celeilalte, vor pune mâna pe arme. În mod similar, confundarea unui tip de imperialism cu altul poate să cauzeze o reacție disproporționată și să ducă la declanșarea războiului. În ceea ce privește evaluarea puterii celorlalte state, atât subestimarea, cât și supraestimarea ei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sa. Aceasta nu înseamnă neapărat că statele au intenții rele. Celălalt stat poate fi bine intenționat, dar nu există nici o certitudine a acestei aprecieri, deoarece intențiile nu se pot ghici cu o precizie de 100%. Există multe cauze posibile ale agresiunii și nici un stat nu poate ști dacă altul nu este cumva motivat de una dintre ele. Mai mult, intențiile se pot schimba rapid, astfel încât un stat poate avea intenții bune într-o zi și rele în ziua următoare. Nesiguranța este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
celelalte. Mai mult, cu excepția interesului terților, nu există alt mecanism de pedepsire a agresorului. Deoarece este atât de greu de descurajat potențialii atacatori, statele au motive justificate să se pregătească de război. Consecințele posibile ale faptului de a cădea victimă agresiunii ilustrează în continuare de ce teama este o forță importantă în politica mondială. Statele nu concurează ca și cum politica internațională ar fi o simplă piață. Competiția politică dintre state este mult mai periculoasă decât relațiile economice; ea poate conduce la război, iar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în orice mod care le-ar maximiza câștigurile individuale și să se coalizeze automat pentru a confrunta agresorul cu amenințarea unei forțe copleșitoare. În al treilea rând, statele trebuie să aibă încredere că și celelalte vor renunța într-adevăr la agresiune. Trebuie să creadă și că alte state le vor ajuta dacă vor ajunge ținta agresiunii. Teoria critică este cea mai ambițioasă dintre toate, scopurile sale finale fiind transformarea fundamentală a naturii politicii internaționale și apariția unei lumi în care există
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a confrunta agresorul cu amenințarea unei forțe copleșitoare. În al treilea rând, statele trebuie să aibă încredere că și celelalte vor renunța într-adevăr la agresiune. Trebuie să creadă și că alte state le vor ajuta dacă vor ajunge ținta agresiunii. Teoria critică este cea mai ambițioasă dintre toate, scopurile sale finale fiind transformarea fundamentală a naturii politicii internaționale și apariția unei lumi în care există nu numai o mai bună cooperare între state, ci și o pace autentică. Ca și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
fie interesate de beneficiile comparative. Problema argumentului este totuși că, deși problema înșelăciunii ar fi rezolvată, statele tot ar trebui să se preocupe de câștigurile relative, deoarece diferențele de profit pot fi transpuse în avantaje militare, utilizabile pentru coerciție sau agresiune. Iar în sistemul internațional, statele au uneori interese conflictuale care conduc la agresiune. Există dovezi empirice că în timpul Războiului Rece considerațiile legate de câștigurile absolute au contat chiar și în relațiile economice dintre democrațiile industrializate dezvoltate din Organizația pentru Cooperare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ar fi rezolvată, statele tot ar trebui să se preocupe de câștigurile relative, deoarece diferențele de profit pot fi transpuse în avantaje militare, utilizabile pentru coerciție sau agresiune. Iar în sistemul internațional, statele au uneori interese conflictuale care conduc la agresiune. Există dovezi empirice că în timpul Războiului Rece considerațiile legate de câștigurile absolute au contat chiar și în relațiile economice dintre democrațiile industrializate dezvoltate din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Nu ar trebui să ne așteptăm ca beneficiile comparative
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Powell susține că preocuparea pentru câștigurile relative contează prea mult și că statele acționează în conformitate cu instituționalismul liberal atunci când amenințarea unui război este redusă și „recurgerea la forță nu mai este o problemă”39. Se ajunge la această situație atunci când costul agresiunii este mare, ceea ce este, la rândul său, o funcție a „constrângerilor impuse de tehnologia războiului”40. Cu alte cuvinte, când armamentele dominante favorizează ofensiva, atunci costul războiului este scăzut și considerațiile legate de beneficiile comparative vor fi intense. În aceste
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
40. Cu alte cuvinte, când armamentele dominante favorizează ofensiva, atunci costul războiului este scăzut și considerațiile legate de beneficiile comparative vor fi intense. În aceste condiții, instituțiile nu pot stimula prea mult cooperarea. Totuși, atunci când predomină tehnologia defensivă, costul inițierii agresiunii este mare și problema câștigurilor relative e atenuată, ceea ce le permite instituțiilor să faciliteze cooperarea. Snidal afirmă că preocupările legate de câștigurile relative ar putea să nu conteze prea mult pentru state nici chiar în cazul în care ele s-
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
altora. Securitatea colectivă este în general fără răspuns în privința primelor două ipoteze realiste, deoarece teoria spune puțin despre anarhie sau despre armamentele ofensive 48. Totuși, ia în calcul intențiile, deoarece primele două norme ale sale cer statelor să nu comită agresiuni, ci doar să se apere. Cu alte cuvinte, statele ar trebui să aibă numai intenții benigne când pun problema recurgerii la forța armată. Teoria recunoaște însă că unul sau mai multe state ar putea să respingă normele securității colective și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
loc discuții aprinse despre care dintre marile puteri europene sunt responsabile pentru declanșarea primului război mondial, dacă a existat vreun vinovat. Dispute asemănătoare au existat și după majoritatea celorlalte războaie. În al doilea rând, teoria presupune că orice fel de agresiune este un lucru rău. Dar există cazuri în care cucerirea este probabil justificată. De exemplu, sunt multe motive pentru a saluta invazia Cambodgei de către Vietnam, deoarece l-a alungat pe asasinul Pol Pot de la putere. În al treilea rând, unele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
1945, și Rusia, fostul nucleu al imperiului sovietic, ar menține ordinea pe continent va provoca în mod sigur rezistență din partea altor state europene. În al cincilea rând, chiar dacă statele ar cădea de acord să reziste în mod automat și colectiv agresiunii, cu siguranță ar fi dificil de stabilit contribuțiile. Statele vor avea puternice stimulente să paseze responsabilitatea și să determine alte state să plătească prețul înfruntării agresorului 51. În timpul primului război mondial, de exemplu, Marea Britanie, Franța și Rusia au încercat fiecare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
înfrângerii Germaniei pe câmpul de luptă 52. O astfel de evitare a responsabilității ar putea submina eforturile de producere a puterii militare necesare pentru ca securitatea colectivă să funcționeze. În al șaselea rând, este greu de garantat o reacție rapidă la agresiune într-un sistem de securitate colectivă. Planificarea este problematică, „deoarece e imposibil de știut care vor fi coalițiile de state în cazul unui conflict”53. Există și probleme importante de coordonare legate de formarea unei mari coaliții de state pentru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cu siguranță, tentate să izoleze regiunea și să împiedice extinderea lor, cum a făcut Occidentul în fosta Iugoslavie 54. Securitatea colectivă implică însă extinderea, chiar dacă scopul este pașnic. În al optulea rând, ideea că statele trebuie să răspundă automat la agresiune afectează în mod fundamental suveranitatea statelor și va fi, în consecință, greu de acceptat. Mai ales dacă sunt democrații, statele își vor apăra cu gelozie libertatea de a dezbate dacă trebuie să se confrunte sau nu cu un agresor. Războiul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
utilizarea forței ce ridică semne de întrebare asupra disponibilității statelor responsabile de a veni cu adevărat în ajutorul unui stat amenințat. Teoria securității colective are la bază ideea că războiul este cu adevărat oribil, deci statele trebuie să renunțe la agresiune. În același timp, teoria susține că statele trebuie să fie pregătite și dispuse să folosească forța pentru a face față agresorilor. Statele responsabile consideră însă războiul atât de respingător, încât ar renunța la el; acest lucru naște îndoieli în legătură cu disponibilitatea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și dispuse să folosească forța pentru a face față agresorilor. Statele responsabile consideră însă războiul atât de respingător, încât ar renunța la el; acest lucru naște îndoieli în legătură cu disponibilitatea lor de a se implica într-un război pentru a opri agresiunile. Într-adevăr, majoritatea susținătorilor securității colective preferă „diplomația creativă și sancțiunile economice” forței militare atunci când au de-a face cu un stat agresor 55. Rezumând, statele au nenumărate motive pentru a se îndoi de faptul că securitatea colectivă va funcționa
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
securității colective preferă „diplomația creativă și sancțiunile economice” forței militare atunci când au de-a face cu un stat agresor 55. Rezumând, statele au nenumărate motive pentru a se îndoi de faptul că securitatea colectivă va funcționa așa cum ar trebui atunci când agresiunea pare probabilă. Dacă ar eșua, potențialele victime vor avea mari probleme, în cazul în care au ignorat considerațiile legate de balanța de putere și au avut încredere în securitatea colectivă. Admițând acest lucru, este improbabil ca statele să-și lase
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
1. Scopuri Și principii" Articolul 1 Scopurile Națiunilor Unite sunt următoarele: 1. să mențină pacea și securitatea internaționale și, în acest scop: să ia măsuri colective eficace pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor împotriva păcii și pentru reprimarea oricăror acte de agresiune sau a altor încălcări ale păcii și să înfăptuiască, prin mijloace pașnice și în conformitate cu principiile justiției și dreptului internațional, aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situațiilor cu caracter internațional care ar putea duce la o încălcare a păcii; 2. să dezvolte
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
articolelor 33-37, Consiliul de Securitate poate, dacă toate părțile la un diferend cer acest lucru, să facă recomandări părților în scopul rezolvării pașnice a diferendului. Capitolul 7. Acțiunea în caz de amenințări împotriva păcii, încălcări ale păcii și acte de agresiune tc " Capitolul 7. Acțiunea în caz de amenințări împotriva păcii, încălcări ale păcii Și acte de agresiune " Articolul 39 Consiliul de Securitate va constata dacă există o amenințare împotriva păcii, o încălcare apăcii sau un act de agresiune și va
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
recomandări părților în scopul rezolvării pașnice a diferendului. Capitolul 7. Acțiunea în caz de amenințări împotriva păcii, încălcări ale păcii și acte de agresiune tc " Capitolul 7. Acțiunea în caz de amenințări împotriva păcii, încălcări ale păcii Și acte de agresiune " Articolul 39 Consiliul de Securitate va constata dacă există o amenințare împotriva păcii, o încălcare apăcii sau un act de agresiune și va face recomandări ori va hotărî ce măsuri vor fi luate, în conformitate cu articolele 41 și 42, pentru menținerea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
acte de agresiune tc " Capitolul 7. Acțiunea în caz de amenințări împotriva păcii, încălcări ale păcii Și acte de agresiune " Articolul 39 Consiliul de Securitate va constata dacă există o amenințare împotriva păcii, o încălcare apăcii sau un act de agresiune și va face recomandări ori va hotărî ce măsuri vor fi luate, în conformitate cu articolele 41 și 42, pentru menținerea sau restabilirea păcii și securității internaționale. Articolul 40 Pentru a preîntâmpina o agravare a situației, Consiliul de Securitate poate, înainte de a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
paragraful 2 al articolului de față, prevăzute în articolul 107 sau în acordurile regionale, îndreptate împotriva reluării unei politici agresive de către un asemenea stat, până când se va putea încredința Organizației, la cererea guvernelor interesate, sarcina de a preîntâmpina orice nouă agresiune din partea unui asemenea stat. 2. Sintagma stat inamic, așa cum este folosită în paragraful 1 din articolul de față, se aplică oricărui stat care, în timpul celui de-al doilea război mondial, a fost inamicul oricăruia dintre semnatarii prezentei Carte. Articolul 54
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Spaniei (1516-1556). Carta Atlanticului - Declarație de principii generale, semnată de președintele Roosevelt și de primul-ministru Churchill în august 1941, explicând politicile naționale ale Statelor Unite și ale Marii Britanii referitor la organizarea postbelică a lumii; includea principiile autodeterminării naționale, al opoziției față de agresiune și al accesului egal la comerț și materii prime. Castlereagh, Robert Steward, marchiz de Londonderry, viconte - 1769-1822. Om politic britanic, membru al partidului Tory; ministru de Război (1805, 1807-1809); ministru de Externe (1811-1822). Cato (cel Bătrân) - 234-149 î.Hr. Om politic
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
un discurs rostit în Congres (martie 1947) în sprijinul proiectului de lege privind ajutorarea grecilor și a turcilor. Politica ce a ajuns să fie cunoscută drept doctrina Truman cere, de fapt, „îndiguirea” comunismului prin sprijinirea guvernelor care caută să respingă „agresiunea totalitară”. Ecaterina cea Mare (Ecaterina a II-a) - Țarină a Rusiei (1762-1796). A extins și a consolidat Imperiul Rus, mai ales în detrimentul Turciei. Elisabeta I - Regină a Angliei (1558-1603). Erasmus, Desiderius - 1469-1536. Mare umanist renascentist. Eugeniu de Savoia - 1663-1736. Cel
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]