11,041 matches
-
și coeziune a populației, de influențare a culturii de a da sens evoluției țării, societății și poate și istoriei. Dar lumea afacerilor nu este condusă de principii etice, ci de interese diverse, de profit în special, într-un cadru concurențial agresiv, ofensiv. Procesul de globalizare nu este în avantajul tuturor țărilor. De exemplu, paradisurile fiscale avantajează investitorii și atotputernicia finanțelor internaționale etc. Există presiuni sau, dacă nu, semnale din exteriorul țărilor care trebuie înțelese și gestionate corect, în interes național - proces
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
dintre aceste modele își păstrează valabilitatea și astăzi, inspirând agricultura ecologică, dieta sănătoasă, care nu cunoaște obezitatea și bolile asociate, dar nici inactivitatea (nemunca), lenea, poluarea morală (violența, consumul de droguri). Lipsa avocaților CET a fost înlocuită rapid, ofensiv și agresiv, de sistemele de marketing ale societății de consum actuale, care au impus modele noi de producție și consum, unele sau multe dintre ele neconsonante cu tradiția, cu echilibrul și respectul față de natură, modele nesănătoase pentru om (chimizarea alimentelor, supraalimentația, moda
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
a unor structuri de sisteme naturale (terenuri aride, slab productive etc.) în sisteme naturale antropizate, cu valoare comercială. La nivelul economiei mondiale, considerată un sistem, complexitatea acesteia începe să fie gestionată în cadrul fenomenelor de globalizare prin generarea, consolidarea și ofensiva agresivă a unor subsisteme prezente în structura economică a oricărui sistem național precum: fluxul capitalului, mobilitatea resursei umane, piața liberă a resurselor și produselor, fluxul informațiilor. S-a schițat astfel conturul viitoarei economii globalizate, adăugându-se încă un nivel ierarhic de
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
interese, a celor două părți, o formează mediul, resursele naturale care pot fi „jertfite” în cadrul negocierilor beneficiar investitor. Soluțiile de compromis înseamnă neglijarea calității factorilor de mediu, de cele mai multe ori. Asimetriile dintre investitor (putere financiară, sprijin politic, lobby, politici manageriale agresive etc.) și beneficiar (țară săracă, negociatori mediocri profesional, corupție, lipsa expertizei - cazul valorificării gazelor de șist, de pildă, a minereurilor aurifere, în cazul României etc.) pot duce la acorduri de exploatare a resurselor în defavoarea mediului, a generațiilor viitoare (vezi anexa
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
de firmele auditate, lipsa unui comitet de audit sau ineficiența acestuia, desfășurarea inadecvată a controalelor interne, previziunile nerealiste ale managerilor În ceea ce privește rezultatele financiare viitoare, cumularea deciziilor strategice În mâinile unei singure persoane sau unui grup restrâns greu de controlat, atitudinea agresivă a managerilor În comunicarea financiară, rezultate neobișnuite Înregistrate de firmă, care sunt disproporționate față de media sectorului de activitate din care face parte, existența unor tranzacții neobișnuite și, nu În ultimul rând, analiza cauzelor care au condus la eventuale dispute cu
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
financiar pot fi manipulate pe baza aplicării incorecte a principiilor contabilității de angajamente, prin acordarea abuzivă a unor reduceri comerciale, recunoașterea unor venituri nerealizate sau neînregistrarea unor obligații privind acordarea de garanții aferente bunurilor vândute. Firmele care practică o recunoaștere agresivă a veniturilor și, În același timp, o subevaluare a creanțelor aferente clienților incerți Înregis trează creșteri ale indicatorului V1 și concomitent descreșteri ale indicatorului V2 (Penman, 2007, p. 619ă. În cazul manipulării vânzărilor prin recunoașterea unor venituri nerealizate, neînregistrarea garanțiilor
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
cuvinte...”. - Tonalitatea trebuie să fie normală. Ridicarea tonului este recomandabilă pentru a sublinia ideile esențiale și pentru „calmarea” unei săli turbulente. Adesea se poate obține un efect similar numai prin coborârea bruscă a tonalității. Tonul ascuțit poate fi considerat ca agresiv și anticipant al unei reacții de atac. - Articularea cuvintelor trebuie să fie clară, distinctă și corectă, fără a putea fi învinuită de „pedanterie” (mai ales la numele proprii și la termenii de specialitate din limbile străine). Este bine să se
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
educației. Astfel, Buss (Psihologia agresiunii, 1961), arată că nivelurile agresivității sunt: 1. Agresivitate FIZICĂ. 2. Agresivitate VERBALĂ; criteriile după care a fost analizată sunt: - caracterul activ/caracterul pasiv - caracterul direct/caracterul indirect În paragrafele care urmează sunt prezentate principalele manifestări agresive, accentuându-se dezvoltarea comportamentală și specificul educațional al acestora. Analiza agresivității din perspectiva paradigmelor sale explicative are următoarea structură: A. Paradigma biologică McDougall (1923) vorbește despre instinctul agresiv care s-ar afla la temelia războaielor; Freud (1924) vorbește despre instinctul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
caracterul direct/caracterul indirect În paragrafele care urmează sunt prezentate principalele manifestări agresive, accentuându-se dezvoltarea comportamentală și specificul educațional al acestora. Analiza agresivității din perspectiva paradigmelor sale explicative are următoarea structură: A. Paradigma biologică McDougall (1923) vorbește despre instinctul agresiv care s-ar afla la temelia războaielor; Freud (1924) vorbește despre instinctul distructiv (Thanatos); K. Lorenz (1966) întemeiează etologia (știința care se ocupă de studiul comportamentului animal) și afirmă că agresiunea este o forță a vieții cu rol decisiv în
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
frustrare - agresivitate Lansată de Dollard (1939) și explicată ca fiind o tensiune emoțională apărută în urma barierei interpuse în fața desfășurării scopurilor respective. Berkowitz asociază stării de frustrare sentimentul frustrant și probează experimental faptul că „nu întotdeauna cel frustrat dezvoltă un comportament agresiv... trebuie să aibă la îndemână și o armă”; or, cea care pune la dispoziția sa arma este societatea etc. C. Paradigma socio-culturală (educațională) Îl aduce în prim-plan pe Bandura și colaboratorii săi (1963), care afirmă că factorii ce pot
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
aibă la îndemână și o armă”; or, cea care pune la dispoziția sa arma este societatea etc. C. Paradigma socio-culturală (educațională) Îl aduce în prim-plan pe Bandura și colaboratorii săi (1963), care afirmă că factorii ce pot regla comportamentele agresive sunt: recompensa, pedeapsa și indiferența. Provenind din latinescul adgresio, care înseamnă atac, agresivitatea exprimă, potrivit Dicționarului de Sociologie (1993), „comportamentul verbal sau acțional, ofensiv, orientat spre umilirea, minimalizarea și chiar suprimarea fizică a celorlalți”. Agresivitatea, agresiunea și violența au nuanțe
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
pedeapsa și indiferența. Provenind din latinescul adgresio, care înseamnă atac, agresivitatea exprimă, potrivit Dicționarului de Sociologie (1993), „comportamentul verbal sau acțional, ofensiv, orientat spre umilirea, minimalizarea și chiar suprimarea fizică a celorlalți”. Agresivitatea, agresiunea și violența au nuanțe diferite. Atitudinea agresivă implică scopul distructiv; violența, fiind o conduită agresivă acută, caracterizată în special prin folosirea forței fizice, este limitată în timp, atât prin rapiditatea trecerii la act, cât și prin rapiditatea realizării agresive. Agresiunea este trecerea de la potențialitate la actul propriu-zis
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
înseamnă atac, agresivitatea exprimă, potrivit Dicționarului de Sociologie (1993), „comportamentul verbal sau acțional, ofensiv, orientat spre umilirea, minimalizarea și chiar suprimarea fizică a celorlalți”. Agresivitatea, agresiunea și violența au nuanțe diferite. Atitudinea agresivă implică scopul distructiv; violența, fiind o conduită agresivă acută, caracterizată în special prin folosirea forței fizice, este limitată în timp, atât prin rapiditatea trecerii la act, cât și prin rapiditatea realizării agresive. Agresiunea este trecerea de la potențialitate la actul propriu-zis, implicând un comportament cu o motivație: „distrugere parțială
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Agresivitatea, agresiunea și violența au nuanțe diferite. Atitudinea agresivă implică scopul distructiv; violența, fiind o conduită agresivă acută, caracterizată în special prin folosirea forței fizice, este limitată în timp, atât prin rapiditatea trecerii la act, cât și prin rapiditatea realizării agresive. Agresiunea este trecerea de la potențialitate la actul propriu-zis, implicând un comportament cu o motivație: „distrugere parțială sau totală, în sens propriu sau figurat, a unui obiect sau a unei persoane”. Agresivitatea, ca modalitate de relaționare interumană, îmbracă diverse forme, cum
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Agresivitatea, ca modalitate de relaționare interumană, îmbracă diverse forme, cum ar fi violența - acțiune distructivă îndreptată împotriva oamenilor sau a proprietății care face apel la forța fizică: - insulta; - furtul; - constrângerea prin șantaj; - amenințarea. Deseori, și în clasa de elevi impulsul agresiv este limitat la competiție, la atac verbal, la ostilitate, exprimându-se prin injurii, dispreț, ranchiună etc. Cercetările de tip psihologic, apropiate modului de exprimare agresiv în clasa de elevi, au demonstrat faptul că la baza agresivității se află subaprecierea Eului
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
forța fizică: - insulta; - furtul; - constrângerea prin șantaj; - amenințarea. Deseori, și în clasa de elevi impulsul agresiv este limitat la competiție, la atac verbal, la ostilitate, exprimându-se prin injurii, dispreț, ranchiună etc. Cercetările de tip psihologic, apropiate modului de exprimare agresiv în clasa de elevi, au demonstrat faptul că la baza agresivității se află subaprecierea Eului, o autoevaluare scăzută. Lipsitt (1958) și Coopersmith (1967) au arătat că, la o listă de adjective, copiii anxioși au prezentat fără excepție o autoevaluare scăzută
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
excepție o autoevaluare scăzută. Block și Thomas (1979) au concluzionat: tinerii, care la lista de adjective își fixează locul mult deasupra mediei, sunt și ei anxioși, fapt care a mai fost denumit și autoevaluare proiectivă. O altă cauză specifică manifestărilor agresive în clasa de elevi o declanșează mecanismele de apărare la așa-zisul fenomen de curiozitate blocată. Dacă profesorul nu cunoaște tendința elevului de a se afirma, de a câștiga aprecierea adulților, se creează o tensiune puternică, o „anxietate de dependență
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Frica și supărarea mobilizează organismul individului spre acele activități care au ca rezultat evitarea pericolului. În școală, spre a câștiga simpatia colegilor, există elevi care, nereușind să se impună în planul performanței școlare, se lansează în „argumentul agresivității”. În ceea ce privește comportamentul agresiv al elevilor, în raport cu ceilalți colegi, s-a constatat că sentimentul de satisfacție sau de insatisfacție poate impulsiona o direcție pozitivă sau negativă. Teama unor elevi pentru o anumită notă, pentru a nu-și deprecia în ochii celorlalți imaginea despre sine
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de ce-și „maltratează” colegii mai mici... Prin masca profesorului „mână de fier”, deseori se provoacă durere sau neplăcere, creându-se loc, într-un climat insecurizant, la insatisfacții emoționale. În acest caz, actele cadrului didactic pot fi calificate ca fiind agresive. Autoritatea prost înțeleasă devine sursă de agresivitate pentru copil. Tirania impusă de profesori produce o confuzie totală în viața sufletească a copilului, având drept consecințe: dezorganizări, disfuncții în plan relațional. Este un pas spre delincvență, spre abandon școlar, chiar spre
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
formele simbolice ale acesteia, care apar sub masca îmbufnării, dispoziției rele sau sub forma rezistenței motorii și verbale, nu se face altceva decât o dezvoltare a posibilelor conflicte din clasa de elevi. Deci apariția și dezvoltarea unor atitudini și comportamente agresive suntîntr-o dependență totală de nonintervențiile sau de intervențiile manageriale eronate. Bibliografietc " Bibliografie" Bârzea, Cezar, Arta și știința educației, E.D.P., București, 1995. Berry, Sharon R., 100 Ideas that work! Discipline în the classroom”, Colorado Springs, Colorado, 1995. Bruner, J., Procesul educației
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ale elevilor în clasă sunt eșecurile privind adaptarea și integrarea școlară, precum și delincvența juvenilă. Copiii cu probleme de integrare școlară se caracterizează prin: - insubordonare în raport cu regulile și normele școlare; - lipsa de interes față de cerințele și obligațiile școlare; - absenteismul, repetenția, conduita agresivă. Nivelul de adaptare și de integrare școlara poate fi analizat din punctul de vedere a doi indicatori mai importanți: a. randamentul școlar; b. gradul de satisfacție resimțit de elev. Toate problemele specifice privitoare la situațiile de criză sunt, după cum am
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
frecvent și forma alergiei școlare (elevii care nu suportă școala) datorită unor cauze manageriale clare: - profesori inapți, neimplicați și care nu respectă particularitățile de vârstă; - profesori care nu fac eforturi de cunoaștere și de mobilizare a elevului; - profesori autoritariști și agresivi; - profesori inabili din punct de vedere managerial. Toate aceste motivații reprezintă și o dezvoltare în plan educațional a unor cauze de tip managerial, pe care o pregătire deficitară a cadrului didactic le-ar putea induce. În ceea ce privește momentele pertinente de intervenție
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
aplicarea performantă a acesteia nu poate câștiga toată lumea în urma unei negocieri. Principalele strategii, pornind de la postulatul că cea mai eficientă strategie de negociere este aceea care se adecvează și se pretează cel mai bine situației, sunt: • Concurența poate îmbrăca forme agresive în încercarea de atingere a intereselor personale fără a ține cont de ale celorlalți. În sprijinul păstrării unei poziții este recomandată concurența când: te aperi de oameni neîndurători; știi că ai dreptate și poți demonstra; nu există șansa unui consens
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
are o anumită maturitate psihocomportamentală, atunci când a dobândit conștiința de sine și de ceilalți. Aplicată în condițiile imaturității psihice, pedeapsa nu provoacă decât teamă, intimidare, anxietate, suferință - sentimente care vor genera efecte opuse celor așteptate, soldate uneori cu reacții adverse, agresive. Copilul pedepsit în mod repetat se poate simți suprasolicitat, ceea ce poate influența negativ conținutul educației și instruirii; de asemenea, pot apărea atitudini generale negative (permisivismul) sau regresiuni în domeniul sensibilității. După cum se observă, pedeapsa este un mijloc de educație foarte
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
sunt numite „factori ai personalității”. Acest curent are la bază o metodă din anii ’30 (Allport), fondată pe ideea că multiplele fațete ale personalității noastre sunt foarte bine reprezentate de un vocabular elaborat de-a lungul secolelor: amabil, serios, sentimental, agresiv... Eliminând sinonimele și stările instabile sau vagi, se păstrează câteva sute de cuvinte (aproximativ 400) pe baza cărora sunt construite chestionarele. De exemplu: Mă trezesc dintr-un vis în altul (pentru trăsătura „fantezistă”); Uneori, nu mă simt în apele mele
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]