5,707 matches
-
complex. Nu toți indivizii frustrați reacționează agresând verbal sau fizic. Ei reacționează printr-o paletă largă de comportamente, plecând de la resemnare sau disperare până la tentative de depășire a obstacolelor ce apar în cale. Studiile ulterioare au demonstrat că frustrarea provoacă agresivitate doar atunci când individul a învățat să reacționeze la frustrare astfel (Berkowitz, 1969, citat de Berkowitz, 1993). Indivizii care dispun de alte strategii comportamentale reacționează altfel (Bandura, 1973 citat de Bandura, 1986). Chiar dacă a fost mult criticată din cauza unei fundamentări științifice
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
meritul de a fi fost o primă conceptualizare a comportamentului agresiv care să propună un model empiric bazat pe un ansamblu de date experimentale. Versiunea inițială a modelului frustrare-agresivitate nu lua în calcul rolul eventualilor factori în declanșarea și controlul agresivității. Abia modelele asociaționiste și modelul învățării sociale vor introduce această probabilitate. De la apariția sa, teoria frustrare-agresivitate a fost mult criticată și revizuită. Criticile cele mai constructive au fost formulate de Berkowitz (1969) în cadrul teoriei asociaționiste și de Bandura (1973) în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la factorii teoriei din 1939 o condiție suplimentară: reacția agresivă nu se poate declanșa fără prezența indicatorilor asociați cauzelor frustrării sau actelor agresive. În opinia autorului, prezența acestor semnale îl determină pe individ să manifeste comportamente agresive, anulând instigarea la agresivitate cauzată de frustrare care s-ar dovedi a fi periculoasă pentru organism. Berkowitz consideră că un stimul se transformă în semnal agresiv și obține semnificații agresive atunci când este asociat unor agresiuni pozitive, suferinței sau unor evenimente neplăcute la care individul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
că un stimul se transformă în semnal agresiv și obține semnificații agresive atunci când este asociat unor agresiuni pozitive, suferinței sau unor evenimente neplăcute la care individul a fost supus anterior. Stimulii asociați în mod regulat factorilor instigatori ai furiei sau agresivității pot dobândi gradual capacitatea de a declanșa acțiuni agresive, mai ales la indivizii prealabil provocați sau frustrați. Astfel stimulii, indivizii (polițiști), caracteristicile lor (uniforme), obiectele (arme) pot toate dobândi valoare de semnal care să declanșeze agresivitatea în anumite condiții. În
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
instigatori ai furiei sau agresivității pot dobândi gradual capacitatea de a declanșa acțiuni agresive, mai ales la indivizii prealabil provocați sau frustrați. Astfel stimulii, indivizii (polițiști), caracteristicile lor (uniforme), obiectele (arme) pot toate dobândi valoare de semnal care să declanșeze agresivitatea în anumite condiții. În opinia lui Berkowitz, frustrarea nu este nici o condiție necesară, nici una suficientă pentru a provoca un act agresiv. În anumite condiții de provocare (inclusiv în caz de frustrare) individul devine furios încât la cea mai mică ocazie
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
caz de frustrare) individul devine furios încât la cea mai mică ocazie posibilă va agresa pe cineva, autor sau nu al provocării suportate. Imposibilitatea de a ataca pe cineva poate să reprezinte în sine o cauză a frustrării, crescând probabilitatea agresivității. Furia astfel declanșată va provoca individului o stare de pregătire a agresivității (instigarea) care nu se va materializa în act agresiv decât în măsura în care stimulii contextuali asociați violenței vor fi prezenți. Odată angajat într-un comportament agresiv, individul va resimți un
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
posibilă va agresa pe cineva, autor sau nu al provocării suportate. Imposibilitatea de a ataca pe cineva poate să reprezinte în sine o cauză a frustrării, crescând probabilitatea agresivității. Furia astfel declanșată va provoca individului o stare de pregătire a agresivității (instigarea) care nu se va materializa în act agresiv decât în măsura în care stimulii contextuali asociați violenței vor fi prezenți. Odată angajat într-un comportament agresiv, individul va resimți un fel de ușurare, consecință a diminuării tensiunii interne generate de provocarea inițială
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
condițiile de reducere a tensiunii agresive interne. În opinia lui Dollard și colegii săi, instigarea la agresiune poate fi redusă prin procesele de deplasare (atacul împotriva altor ținte decât agentul de frustrare) și de catharsis (exprimarea tuturor formelor virtuale ale agresivității). Opunându-se acestor idei, Berkowitz (1982 citat de Berkowitz, 1993) afirmă că indivizii puternic frustrați nu-și pot reduce tendințele agresive decât agresând agentul de frustrare. Catharsisul nu poate avea loc decât atunci când individul provocat își atinge scopul, săvârșind secvența
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
diminuarea acestora. Teoria învățării sociale Teoria învățării sociale este o teorie cognitivă (structuralistă) și o teorie asociaționistă (behavioristă) în același timp. Ea propune un model pentru a explica nu doar comportamentul agresiv ci și alte comportamente. Procesele implicate în învățarea agresivității sunt identice cu procesele folosite în învățarea comportamentelor sociale. Bandura (1973) consideră că frustrarea declanșează agresivitatea numai atunci când individul a învățat să reacționeze astfel: ca oricare alt comportament social, comportamentul agresiv se învață și se păstrează datorită experiențelor contextuale directe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
asociaționistă (behavioristă) în același timp. Ea propune un model pentru a explica nu doar comportamentul agresiv ci și alte comportamente. Procesele implicate în învățarea agresivității sunt identice cu procesele folosite în învățarea comportamentelor sociale. Bandura (1973) consideră că frustrarea declanșează agresivitatea numai atunci când individul a învățat să reacționeze astfel: ca oricare alt comportament social, comportamentul agresiv se învață și se păstrează datorită experiențelor contextuale directe sau indirecte (procese vicariante), prin întăriri pozitive sau negative. Conform modelului, simpla asociere permite achiziționarea acestor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
abordare, reacția agresivă poate fi influențată de unele caracteristici neurofiziologice. Susținătorii teoriei învățării consideră că factorii genetici, hormonali, neuronali și caracteristicile fiziologice care rezultă influențează capacitatea sau potențialul agresiv al individului. Același proces poate determina învățarea unei forme particulare a agresivității. Ținând cont de capacitățile neurofiziologice ale tuturor indivizilor în ceea ce privește învățarea, Bandura crede că achiziția noilor comportamente se produce prin intermediul experiențelor directe sau indirecte cu mediul social. Indiferent de forma experienței trăite, importantă este întărirea comportamentului. Întărirea manifestărilor agresive crește probabilitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
probabilitatea achiziționării unui comportament agresiv, fie că întărirea s-a produs în contextul unei tentative de genul încercare-eșec (prin tatonare), sau sub efectul instrucțiunilor emise de agenții de socializare. Pentru Bandura, întărirea este foarte importantă în procesul de învățare a agresivității prin experiențe directe. Procesul cel mai important pentru învățarea agresivității rămâne totuși procesul vicariant (indirect, prin observație). Învățarea prin observație este rezultatul a trei tipuri de influențe datorate unor agenți de socializare luați drept model: familial, sub-cultural și simbolic. Copiii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
produs în contextul unei tentative de genul încercare-eșec (prin tatonare), sau sub efectul instrucțiunilor emise de agenții de socializare. Pentru Bandura, întărirea este foarte importantă în procesul de învățare a agresivității prin experiențe directe. Procesul cel mai important pentru învățarea agresivității rămâne totuși procesul vicariant (indirect, prin observație). Învățarea prin observație este rezultatul a trei tipuri de influențe datorate unor agenți de socializare luați drept model: familial, sub-cultural și simbolic. Copiii maltratați fizic care își agresează semenii la fel ca adulții
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unor agenți de socializare luați drept model: familial, sub-cultural și simbolic. Copiii maltratați fizic care își agresează semenii la fel ca adulții care-și bat copiii pot să fi învățat acest tip de comportament observându-și părinții. Învățarea sub-culturală a agresivității poate fi ilustrată prin comportamentele adolescenților care reacționează prin agresiune după ce au observat acte similare la semenii lor. Învățarea vicariantă sau simbolică de la televizor, din romane sau din benzi desenate pare să reprezinte una dintre cauzele majore ale agresivității. Ceea ce
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a agresivității poate fi ilustrată prin comportamentele adolescenților care reacționează prin agresiune după ce au observat acte similare la semenii lor. Învățarea vicariantă sau simbolică de la televizor, din romane sau din benzi desenate pare să reprezinte una dintre cauzele majore ale agresivității. Ceea ce este mai grav e faptul că agresivitatea învățată astfel "funcționează". Modelele agresive, fie că este vorba de părinți, de semeni sau de persoane mediatizate, sunt adesea recompensate pentru că au acționat agresiv. Iar indivizii au tendința să învețe comportamentele pentru
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care reacționează prin agresiune după ce au observat acte similare la semenii lor. Învățarea vicariantă sau simbolică de la televizor, din romane sau din benzi desenate pare să reprezinte una dintre cauzele majore ale agresivității. Ceea ce este mai grav e faptul că agresivitatea învățată astfel "funcționează". Modelele agresive, fie că este vorba de părinți, de semeni sau de persoane mediatizate, sunt adesea recompensate pentru că au acționat agresiv. Iar indivizii au tendința să învețe comportamentele pentru care alții au fost recompensați. Probabilitatea ca acest
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
persoana care observă și care învață (asemănarea cu modelul, legături de prietenie cu modelul, tendința de a imita pe cineva și, mai ales, recompensa pentru a fi imitat pe cineva). Teoriile biologice ale comportamentului agresiv Susținătorii teoriilor biologice consideră că agresivitatea este o formă de comportament determinată genetic având rolul de conservare a speciei împotriva schimbărilor ce survin în mediul său natural. Ipoteza determinării genetice a comportamentelor agresive, așa cum este ea avansată la ora actuală, nu ne oferă totuși răspunsuri satisfăcătoare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
control sau a substraturilor nervoase particulare însărcinate fiecare în parte cu diferite tipuri de comportament agresiv. Ținând cont de criteriul folosit pentru a explica originea comportamentului agresiv, teoriile tributare concepției biologice îmbrățișează două orientări fundamental diferite. Prima orientare consideră că agresivitatea este un comportament intern spontan, rezultat al unei pulsiuni interne, considerată de cele mai multe ori înnăscută și care se manifestă prin reacții agresive (Lorenz, 1966). Cea de-a doua orientare susține ipoteza conform căreia agresivitatea este răspunsul organismului la un stimul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fundamental diferite. Prima orientare consideră că agresivitatea este un comportament intern spontan, rezultat al unei pulsiuni interne, considerată de cele mai multe ori înnăscută și care se manifestă prin reacții agresive (Lorenz, 1966). Cea de-a doua orientare susține ipoteza conform căreia agresivitatea este răspunsul organismului la un stimul exterior (Scott, 1958). Concepția comportamentul agresiv ca mecanism bazat pe pulsiuni interne susține ipoteza, slab documentată, conform căreia anumite comportamente agresive sunt spontane, ipoteză care subliniază de asemenea rolul pe care-l au unele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
instinctive). Odată această energie consumată prin declanșarea actului instinctiv, comportamentul va înceta. Totuși nevoia de eliberare a impulsurilor nervoase poate fi uneori atât de impetuoasă încât și în absența unei ținte adecvate organismul va manifesta acest comportament (Lorenz, 1966). Declanșarea agresivității ar fi urmată în acest caz de o scădere a energiei și de începerea unui nou ciclu. În conformitate cu această concepție, comportamentul agresiv este o noțiune unitară și unidimensională fundamentată pe un instinct specific. Chiar dacă un număr destul de mare de observații
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de începerea unui nou ciclu. În conformitate cu această concepție, comportamentul agresiv este o noțiune unitară și unidimensională fundamentată pe un instinct specific. Chiar dacă un număr destul de mare de observații a permis demonstrarea acestui proces la animale, folosirea lor pentru a explica agresivitatea umană nu este întemeiată științific. Recent unii specialiști în comportamentul animalelor au propus stabilirea analogiilor cu animalele mai apropiate genetic de om precum maimuțele de talie mare. Cercetările efectuate asupra maimuțelor arată că competențele lor sociale depind foarte mult de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
asupra maimuțelor arată că competențele lor sociale depind foarte mult de dezvoltarea capacităților de folosire a strategiilor agresive adaptate. Dobândirea competențelor sociale necesită, pe de altă parte, învățarea inhibițiilor. Un mascul tânăr, de exemplu, trebuie să știe să-și inhibe agresivitatea atunci când se află în fața unui mascul mai puternic și să o manifeste din plin dacă este amenințat. Maimuțele crescute izolat sau având contact doar cu semenii fără prezența adulților nu-și dezvoltă capacitatea de manifestare a agresivității. În consecință, ele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să-și inhibe agresivitatea atunci când se află în fața unui mascul mai puternic și să o manifeste din plin dacă este amenințat. Maimuțele crescute izolat sau având contact doar cu semenii fără prezența adulților nu-și dezvoltă capacitatea de manifestare a agresivității. În consecință, ele sunt respinse din punct de vedere social și incapabile să se integreze unei rețele sociale pentru a obține un rang social satisfăcător în sistemul de ierarhii al grupului. De aceeași respingere s-a observat că au parte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
specifice determinate de un proces de adaptare conduce la identificarea mai multor tipuri de comportamente în funcție de natura situației în care se produc: agresiuni ofensive, agresiuni defensive, agresiuni maternale etc. (Moyer, 1968 citat de Pahlavan, 1987). Susținătorii acestei poziții cred că agresivitatea nu se subscrie unei concepții unitare, ci mai degrabă unei categorizări multiple și parțial eterogene în ceea ce privește etiologia. Această categorizare include în aceeași categorie comportamente caracterizate topografic diferit, dar corespunzând acelorași mecanisme neuropsihologice. O abordare teoretică globală de inspirație darwiniană ocupă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
comportamentelor agresive umane decât variabilele psiho-evoluționiste. Biologii evoluționiști susțin ideea conform căreia cultura însăși este rezultatul istoriei evoluției umanității (Daly et al., 1989). Psihosociologii refuză să considere comportamentul agresiv ca fiind unul "natural" sau normal în timp ce evoluționiștii susțin că definirea agresivității drept comportament normal nu implică neapărat și reglementarea sa normativă (Thornhill și Thornhill, 1992). Critica teoriilor tradiționale Perspectiva pulsională care abordează comportamentul agresiv ca având origini interne determină formularea ipotezei conform căreia declanșarea comportamentului agresiv la o persoană izolată este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]