4,570 matches
-
cel mai des de poet e trăsura. De altminteri, cuvîntul „trăsură” figurează în lexicul său de cinci ori, adică mai mult decît „autouri”, „tramvaie” și celelalte. Inevitabil, a mers și cu trenul, dar rar și fără plăcere: „Am plecat, în ajun, într-un vagon plin de lume. Mă duceam la întîmplare și chiar cu o adîncă tristețe”. („Dintr-un text comun”) Cu automobilul de și mai puține ori; sigur, o dată. Iar cu avionul și vaporul, „promisiuni amăgitoare”, - deloc. Ca orice sedentar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
imediat circumstanțele în care au fost făcute. Uneori mă ajută antetele hîrtiilor pe care le-am făcut, alteori trebuie să caut indicii în text. O excepție, pagina de mai jos are unul chiar în primele rînduri. Am scris-o în ajunul ediției a doua a Festivalului dedicat poetului. Ca redactor-șef al revistei „Ateneu”, aveam obligațiile obișnuite unui organizator, între care și pe aceea de a spune un cuvînt la deschidere. Deși un simplu exercițiu de „vocaliză”, textul conține cîteva fraze
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la întâmplare. Astfel, baladele devin o formă simbolică, de prezentare a confruntării "omului cu limitele" pe care le impune condiția sa de "făptură creată". Practicile divinatorii de aflare a norocului au loc în cadrul riturilor de trecere sau la sărbători. În ajunul sărbătorilor calendaristice sunt activate forțele sacre. A. Olteanu ia ca puncte de reper legendele care dezvoltă motivul deschiderii cerului (în noaptea de Sfântul Vasile, de Anul Nou, Bobotează, Paști sau Crăciun); enumeră apoi farmecele de dragoste și de ursită precum și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o emblemă a rolului ei. Creciun, Creciuneasa și fetele ei este doar una dintre narațiunile în care ni se prezintă o naștere miraculoasă, dar și o vindecare miraculoasă. "Maica Domnului s-a simțit grea de Ovidenie." Vine în ziua de Ajun la Creciuneasa, când "Creciun pornise cu 12 cară cu povară la moară, era așa de rău că nu lăsa pe nimeni să adoarmă noaptea; pe fete, pe femeie le bătea că toate erau betege și stâlcite". Creciuneasa o ajută să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sfârșitul acestor câșlegi cade în ziua lăsatului de sec. În celelalte "câșlegi" se fac nunți mai mult pentru cei văduvi, "care au rămas cu mulți copii și care nu sunt în stare a îngriji cum se cuvine de dânșii." În ajunul cununiei și în ziua cununiei, dis-de-dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde "într-o scaldă sau baie, anume spre acest scop construită, sau într-o apă curgătoare. În scaldă, făcută din apă neîncepută, există bani de argint
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
al cuvântului nuntă este cel de împerechere în vederea procreării, identic cu sărbătoarea pastorală Nunta Oilor (14 octombrie), când se amestecau oile și berbecii pentru reproducere. Nunta, denumire înrudită cu nașii, nu cu mirii, obiceiul Punerii Mărului sau Pomului seara, în ajunul nunții, imediat după cununie sau chiar la un an după nuntă, la nașterea primului copil, scuturarea sau dezbrăcarea mărului împodobit de către naș, obiceiul atestat în țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă în prima noapte cu mirele, zicalele populare și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și simbolismul religios al focului și Dyonisie Areopagitul (Dumnezeu este foc, flacără care arde). Credințele și ritualurile pe care le întâlnim în spațiul românesc oferă un larg evantai de simboluri ce evidențiază natura duală a focului. De exemplu, focurile din ajunul Sfântului Gheorghe pot proteja peste an familia celui care le aprinde și le veghează. Nerespectarea unei sărbători precum Foca poate abate asupra familiei, sau a comunității, o seamă de pericole: incendii, grindină, trăsnet etc. Regăsim focul ca element principal și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a comunității catolice din Moldova, surprinde astfel de practici divinatorii în unele localități din județele Iași, Bacău, Suceava, Neamț. "Dintre practicile divinatorii mărunte, trei sunt mai răspândite în localitățile cercetate: "adusul lemnelor de la trunchi", "numărarea parilor" și "stârnirea porcilor". În ajunul Crăciunului, fata ieșea afară și se ducea la trunchi, unde erau multe lemne tăiate. Ea închidea ochii, apuca un braț de lemne, cât putea duce, și se întorcea acasă. Aici le număra. Dacă bucățile de lemne erau cu soț, însemna
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lemne, cât putea duce, și se întorcea acasă. Aici le număra. Dacă bucățile de lemne erau cu soț, însemna că se va căsători în anul ce se apropia, iar dacă nu, mai avea de așteptat (Sasca Mare Suceava). Tot în ajunul Crăciunului, fata mergea la cotețul porcului și lovea ușor cu piciorul în ușă, zicând: "Huidé-n ist an!" Dacă porcul se trezea și grohăia, însemna că fata avea toate șansele să se căsătorească în anul respectiv. În caz contrar, ea lovea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
drept element central. În această privință dispunem de un material etnografic bogat, pus în valoare de o seamă de etnologi celebri: S. Florea Marian, Ion Ghinoiu, Romulus Vulcănescu, Ion Mușlea, Ovidiu Bîrlea etc. S. Florea Marian scrie despre focurile din ajunul sărbătorii de Sfântul Gheorghe. În Rădăuții de altădată, consemnează autorul, "se freacă două lemne uscate unul de altul atâta până ce înfierbântându-se se aprind și încep a arde. Acest foc viu se păstrează apoi cu cea mai mare băgare de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
al divinației. Practicianul invocă fie sfinți, spirite, fie pe Dumnezeu. Spune rugăciuni, descântece sau formule magice. E. Niculiță-Voronca, în Datinele și credințele poporului român, a surprins nenumărate practici în care se regăsesc formulări specifice. De exemplu, în registrul obiceiurilor de Ajun se înscrie un ritual de luare a mesei care poate servi practicilor divinatorii cu scop marital. Astfel, fetele "care au postit la amiază, se așează acum la masă, însă nu iau decât o singură bucătură, pe care îndată o și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
nunta, moartea nu sunt percepute doar ca evenimente private sau sociale, ci și ca momente încărcate de mister și de ce nu de sacralitate. Practicile divinatorii cu scop marital încă se mai practică și astăzi în noaptea de Sfântul Andrei, de Ajun sau de Anul Nou. Ele demonstrează că dincolo de dimensiunea ludică, gestul ascunde importanța cu care este învestit momentul căsătoriei. El nu este privit ca un simplu contract între două persoane, ci are o însemnătate destinală. La fel se întâmplă și
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
G. Ibrăileanu obiecta că "noaptea, fie și seara nu toacă și nu trag clopotele"143. Dar pastelul cuprinde elemente de seară, nu de noapte. Poetul și-a luat notele într-o sîmbătă seara, ori într-o alta seară, dar din ajunul unei sărbători. Atunci la biserică se toacă și se trag clopotele, pentru vecernie, în vederea sărbătorii de a doua zi. Tot în Ondina, titlul Cîntecul Casandrei, deocamdată, a fost modificat în Cîntul unei Casandre. După aceea, versurile atribuite Casandrei, cu tot cu acest
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
multe locuri să nu fie marcate de aceste cruciulițe care, desigur, serveau drept repere." Acesta este cadrul auster în care, din primele capitole ale Evreului rătăcitor, Eugène Sue aduce în prim plan personajele principale ale romanului publicat în foileton în ajunul revoluției de la 1848, și ale cărui episoade au ocupat luni întregi coloanele din "Journal des Debats". Primul personaj, aplecat asupra mesei de lucru, este un bătrîn cu "mască lividă", îmbrăcat într-o redingotă veche, ponosită și jerpelită, cu gulerul slinos
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în alt fel poftele lor personale de plăceri și de dominație". Dar, pe măsură ce se va extinde în timp, posteritatea celor treisprezece va fi mai productivă și mai diversă. "Posedații" lui Dostoievski, între alții, descind din stirpea lor, așa cum descind, în ajunul celui de al doilea război mondial, și cei cinci eroi ai Conspirației de Paul Nizan, pe care voința de a fi revoluționari pur sînge pare a-i conduce, în mod logic, spre activismul clandestin. În volumul al Vl-lea al imensei
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
totul respectat în Franța din jurul anului 1970 prin felul în care s-a manifestat așa-numita societate de consum. Iată o nouă mărturie, printre atîtea altele: e vorba de un număr al revistei "Actuel" din primăvara anului 197362, apărută în ajunul izbucnirii crizei petrolului, dar la apogeul acelei mistici a creșterii, al acelei credințe în "dezvoltare" care au marcat atît de mult ideologia dominantă de după al doilea război mondial. Fără îndoială, pe prima pagină a publicației, autorul editorialului dorește să recunoască
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
disoluție azi, după unii autori (Gangolea, 1995), el reprezintă totuși una din manifestările complexe din sfera socialului și etnograficului și poate unul din ultimele obiceiuri, care presupun manifestarea întregii comunități, sau a unei părți a acesteia, păstrate. În Tălmăcel, până în ajunul Crăciunului, cetele își definitivează organizarea și își stabilesc rolurile și repetă repertoriul de colinde. În Ajunul Crăciunului, merg la colindat. Stelarii încep colindatul în dimineața zilei de Crăciun. Cea mai cunoscută însă prin unicitatea și originalitatea ei, este Sărbătoarea Ionilor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
socialului și etnograficului și poate unul din ultimele obiceiuri, care presupun manifestarea întregii comunități, sau a unei părți a acesteia, păstrate. În Tălmăcel, până în ajunul Crăciunului, cetele își definitivează organizarea și își stabilesc rolurile și repetă repertoriul de colinde. În Ajunul Crăciunului, merg la colindat. Stelarii încep colindatul în dimineața zilei de Crăciun. Cea mai cunoscută însă prin unicitatea și originalitatea ei, este Sărbătoarea Ionilor (Udatul Ionilor), al cărei renume a depășit de mult timp granițele Mărginimii. Ea constituie și un
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de toți membrii familiei. În ce privește tradițiile specifice sărbătorilor de iarnă, și în Ludoș, ca în toată zona de sud a Transilvaniei, a existat obiceiul cetelor de feciori, care se pregăteau pe tot parcursul lunii decembrie pentru a colinda casele în Ajunul Crăciunului. În sat sunt încă cunoscute deși mai puțin practicate obiceiurile de căsătorie: tocmeala între părinți pentru a stabili zestrea, hora din curtea bisericii, petrecerea ce dura de obicei două zile, cinstea mirelui și a miresei, obiceiurile legate de nași
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
numai materialiste, ci și raționalist-cartesiene, și chiar teologice, tot așa se manifestă rezerve și față de teoria pedagogică a acestui curent filosofic. În fața numeroaselor critici, J. Maritain nu se descurajează: "desigur, nu am naivitatea să cred că filosofia tomistă este în ajun de a se impune în mod universal lumii moderne. Cred că lumea modernă este mult prea bolnavă pentru aceasta, și cred, de asemenea, o mărturisesc, că tomismul este prea ridicat în intelectualitate și deci prea dificil pentru inteligența noastră umană
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ratate (lapsus, uitare, confuzii), a unor manifestări aparent bizare ale elevilor. "Oare" se întreabă Freud "este o simplă întîmplare atunci cînd un școlar pierde, distruge, strică obiectele sale de uz curent, cum ar fi ghiozdanul sau ceasornicul său chiar în ajunul zilei sale de aniversare?" (20, p. 90). Tot așa, în spatele "erorilor de lectură", a unor frecvente greșeli ortografice se află, poate, o tendință refulată. Prin psihanaliză se pot descoperi sentimente profunde, inconștiente, care domină subiectul în relațiile sale cu alții
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o adoptau de la prima privire, trecând de partea ei. Dacă Olvido ar fi fost bărbat la Începutul secolului, Faulques și-o Închipuia luându-și fără efort micul dejun Într-o ciocolaterie, cu frac, lângă servitorii casei unde, În noaptea din ajun, fusese invitată la o cină sau un bal. În noaptea primei zile, În Mexico D.F., sucumbase și el farmecului ei. În pofida propriilor lui rezerve, a biografiei, a ideilor despre lume, se văzuse sprijinindu-și Încheieturile mâinilor pe marginea unei mese
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
arcul ucigaș (și el o combinație letală de curbe, unghiuri și drepte, ca de obicei), era aidoma nopții. Supus urzelii inevitabile a Parcelor. Înțeleg acum ce cauți, comentase Olvido cândva. Erau În Kuweitul abia părăsit de trupele irakiene. Intraseră În ajun, Însoțind o unitate americană de mecanizate, și se aflau la etajul cinci al unui Hilton fără electricitate, fără geamuri la ferestre (luaseră o cheie la Întâmplare din spatele tejghelei recepției pustii), cu apa din țevile sparte șiroind pe scări În jos
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
V. Popa-Nicoară, Maria Gașpar, C.A. Negureanu, Ioan D. Bârzoi, Dumitru Strungaru. Într-o secțiune a gazetei Vlad Apăteanu recenzează romanul Lina de Tudor Arghezi, iar Tiberiu Crudu continuă să dea povestiri (David Șerpeanu) și chiar un fragment de roman (Ajunurile de altădată, parte dintr-un proiect, Învățătorul de la Gladinoasa). Alți colaboratori: Ș. Cantemir, Gh. Mihalciuc, Emil Antonovici, I. Buțureanu, Al. Moisiu, I. Roman, Beno Gherman. I.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289360_a_290689]
-
umblă cu ea din casă În casă vestind evenimentul sărbătorit. Băieții mari umblă cu vicleimul. Vicleimul este o veche dramă populară de origine creștină reprezentînd nașterea lui Hristos, jucată la țară, În perioada Crăciunului, de către flăcăi costumați ( DEX ). Seara, În ajunul Crăciunului, atît cei cu steaua cît și cei cu vicleiul Începeau colindul din casă În casă. Stelarii Își anunțau prezența cu ,, Steaua de la Răsărit ”, iar cei cu vicleiul cu ,, În orașul Veflaem ” . Exemplificăm cu, conținutul stelelor : ,, Steaua despre răsărita strălucește
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]