7,965 matches
-
mai frecvente cazuri comunicam, fără alte aprobări, cu orice străin de minister. Din această cauză, eram foarte frecvent solicitați de persoane pe care nu le cunoșteam. Când vidul de putere era într-o perioadă de căutări și combatanții concurau la alcătuirea de guverne în sediul fostului CC al PCR, o parte din grupul ce se declarase "revoluționari" a decis să se instaleze în Palatul Victoria, sediul M.A.E., unde se puteau folosi de toate facilitățile moderne de comunicare internă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
viitorul apropiat, să formăm servicii de protocol speciale pentru cancelaria Președinției și pentru cancelaria primului-ministru. Am plecat de la domnul Dan Marțian cu convingerea că el înțelesese că Protocolul MAE își făcuse datoria corect la acțiunea depunerilor de coroane de flori. * Alcătuirea primului guvern post revoluționar, format aproape exclusiv din membri mai mult sau mai puțin activi ai fostului partid comunist, a creat o atmosferă de nemulțumire, adesea însoțită de accese foarte aproape de violență. Primele manifestări publice au purtat amprenta "țărănistă", reprezentând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Imediat după declanșarea crizei de guvern, în 6 aprilie 1931, a fost convocat Comitetul central al PNL-Gh. Brătianu. În discursul susținut cu această ocazie, șeful georgiștilor arată că, de la înființare, partidul parcursese trei etape: una de formare, o alta de alcătuire a programului și o a treia, în curs de desfășurare, în care cerea guvernarea 140. Între vorbitori s-au numărat fruntași din conducerea centrală a partidului: Al. Vasilescu-Valjean, Petre Dragomirescu, C.C. Giurescu, Istrate Micescu, Grigore Nandriș, care a vorbit în numele
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
potrivise stadiului de dezvoltare a societății românești, care nu dispunea, atunci, de baza care să permită selecția elitei sociale din pătura mijlocie a populației. Potrivit lui Gheorghe Brătianu, condițiile economico-sociale ale anului 1935, permiteau o politică liberală care să ducă la alcătuirea acestei elite, pe criteriul muncii și al eficienței. El era convins că "liberalismul politic cu așezământul său monarhic și cu regimul parlamentar" nu vor putea fi salvate, decât dacă se va promova liberalismul economic, sprijinit pe instituții democratice și pe
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
anii 1913-1923, pentru a rezolva o limită a liberalismului anterior (baza socială prea strâmtă, reprezentată de pătura burgheză de la orașe). În 1935, aprecia Gheorghe Brătianu, societatea românească se afla într-o etapă nouă, constructivă, care impunea o politică liberală de alcătuire a elitelor. În condițiile în care, în 1936, liberalismul românesc trebuia să înfrunte curente ideologice din ce în ce mai numeroase și mai diverse, culminând cu ideologii ale partidelor de extremă dreaptă și stângă, georgiștii încearcă o redefinire a ideologiei proprii, pentru a o
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ordine, pentru a-l identifica pe acela care ar fi trebuit să stea la baza acestei legi. El ajungea la concluzia că nu trebuia să prevaleze conceptul ordinii polițienești sau administrative, ci cel de "ordine organică care se potrivește cu alcătuirea intimă a unui popor, cu necesitățile lui". Cercetând cauzele frământărilor din acea perioadă, C.C. Giurescu concluziona că nu era necesară o lege de apărare a ordinii în stat, ci "o lege pentru curmarea situațiilor primejdioase, dăunătoare, în care se găsește
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de la marile principii ale apărării păcii", se formase și în România "un curent pentru un sistem de securitate care să țină seama de interesele specifice ale țării". Obiectivul celor care dădeau întâietate, în relațiile internaționale, intereselor și aspirațiilor naționale era "alcătuirea unui bloc al țărilor care ar înțelege să-și păstreze independența față de presiunile ideologice care frământă astăzi Europa". Fiind întrebat dacă, personal consideră că o colaborare economică a României cu țările din jur putea să contribuie la asigurarea păcii, Gheorghe
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și asigurarea unui minim de existență [....] Comisiunea juridică și legislativă. Raportor profesor universitar Petre Dragomirescu Unificarea legislativă PNL a hotărât în contra proiectului de a se extinde legislația din vechiul regat în teritoriile unite. El înțelege să realizeze unificarea legislativă prin alcătuirea unei legislațiuni superioare tuturor celor existente, luându-se din fiecare dispozițiunile cele mai bune. Procedura de reglementare a raporturilor dintre creditori și debitori [...]. Procedura de judecată și fiscalitatea judiciară [...]. Reorganizarea Ministerului de Justiție [...]. Cultura. Raportor C.C. Giurescu PNL își propune
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Demascarea impostorului", Iași, Institutul de arte grafice, Brawo, 1932 , p. 29, 30.) Problema noilor elite și a liberalismului în România (fragmente) "[...] În câmpul în care se desfășoară astăzi energiile neamului nostru sunt cu deosebire trei ramuri de activitate care cer alcătuirea și consolidarea unor cadre noi de inițiativă economică și de îndrumare socială. În primul rând în domeniul vieții economice rurale. Suntem încă sub înrâurirea directă a reformelor din deceniul trecut [...] firea plugarului român e de esență individualistă. El nu poate
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
elitelor firești de conducere ale națiunii.[...] Astăzi, avem sub ochii noștri în hotarele României de la 1919 rezultatele revoluției înfăptuite de generațiile precedente. Acum, cu adevărat, în faza constructivă ce trebuie să se deschidă, este momentul unei politici liberale, în înțelesul alcătuirii elitelor care trebuie să se reconstituie și să îndrumeze societatea românească. Dacă considerăm drept esență a credinței liberale, acest factor individual, a cărui dezvoltare este, de altfel, în strânsă legătură cu aceea a factorului național, noi îi aflăm, în condițiile
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
locul. Dacă această elită a României de mâine nu va răsări din selecțiunea maselor naționale, ea i se va suprapune din afară, dintre străini, pentru că străinii se arată a fi mai bine pregătiți pe tărâmul economic și cultural. Și atunci, alcătuirea acestei elite îndrumătoare, de fapt a păturii mijlocii, trebuie să cuprindă elementele selecționate prin muncă și capacitate ale producției rurale. Din punct de vedere național: excesul de etatism, de colectivizare a muncii rămâne în această țară, cu situația ei georgrafică
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cotidianului Evenimentul zilei, evz.ro, punea atunci la dispoziția utilizatorilor unul dintre primele instrumente de tip social media folosite în presa română. În acea epocă, jurnalismul online din România era la creșă. Ziariștii nu aveau, de regulă, nici o contribuție în alcătuirea site-ului, în afară de aceea că își scriau articolele pentru ediția tipărită. O mână de tehnicieni punea conținutul tipărit pe Net. În aceste condiții, cineva de la ziar a avut ideea creării unei pagini unde utilizatorii să lase mesaje care să poată
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
crede că nu, nu per se, nu de sine stătător. „Însă, hiper localizarea înseamnă legături sociale, în media și în viața reală.“ Sigur, acest tip de comunicare se adresează unor comunități mai strânse și încurajează participarea membrilor acestor comunități la alcătuirea produsului informativ. „Dar activitatea socială nu este principala sa rațiune de a fi, în modul în care este la Facebook, Twitter și alte rețele de socializare. Scopul său principal este relevanța locală, sub orice aspect la care te poți gândi
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
hotărâtoare la politizarea mea din adolescență, totuși nu numai din proza lor îmi organizam atunci ideile. Ce păcat că memoria refuză să colaboreze cu mine la această întreprindere, căci mult aș dori să-mi explic cum s-au potrivit, în alcătuirea confuziilor sufletești din adâncul meu, sentimentele de generozitate pe care mi le-a inspirat citirea lucrării lui Theodor Herzl Țara veche-nouă (Altneuland) - carte tălmăcită în limba română, ce tata o achiziționase pe când era încă locotenent, după cum o dovedea iscălitura lui
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
lui. Deși îmi era milă de bietul băiat, de altfel o fire posomorâtă și enigmatică, pe mine soarta legionarilor ascunși mă lăsa rece: însemna că mă vindecasem... Și cum era să nu mă fi vindecat, când întreaga mea sensibilitate și alcătuire spirituală se deschideau spre alte orizonturi? Scriam poezii influențate de pictura franceză, direct inspirate de tablouri ca Raoul Dufy, Maurice de Vlaminck, Marie Laurencin, de acuarelele engleze adunate și comentate de André Maurois într-un album - Maurois îmi părea atunci
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
în libera ei dezvoltare ca scop și sens al existenței noastre. Noțiunea de persoană are o origine greco-romană, care s-a corelat organic cu conținutul creștinismului evanghelic. Apoi, triburile germanice au favorizat întărirea și afirmarea libertății individuale, ca fundament al alcătuirii și funcționării societăților europene. În acest context, este important de amintit că marele filosof german Hegel a relevat specificitatea Europei prin conștiința libertății individuale apărută în interiorul ei și obiectivată prin voință și acțiune (Hegel, 1968, 409). Libertatea s-a promovat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în conștiința europeană, cât și în structurile instituționale. Analizând caracteristicile Occidentului, filosoful german Karl Jaspers (Bagdasar, 1969, 91-92) aprecia că ideea de libertate politică născută în Grecia, raționalitatea asociată cu o conștiință a limitelor ei, subiectivitatea despre existența personală și alcătuirea unor instituții care nu se închistează sunt principalele elemente definitorii, specifice ale acestuia și, am adăuga noi, ale întregii Europe în devenire. Continentul nostru reprezintă o unitate spirituală, iar specificitatea Europei s-a făcut în raport cu Asia, iar mai recent cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
totalitate deschisă, având un aer de modernitate care se reflectă atât în raport cu particularitățile locale ale popoarelor incluse în Imperiu, cât și față de străini, iar din acest motiv ideea Romei a supraviețuit până astăzi, devenind, prin creștinism, un mit tonifiant pentru alcătuirea unei societăți umane. Este drept că principiul Imperiului Roman era, în esența lui, unitar și centralizator, fapt care a generat o contradicție permanentă între tendințele unitare, pe de o parte, și cele de emancipare locală, pe de alta. Dar Roma
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
1756, se întreabă care este viitorul Europei și observă că progresele obținute sunt promițătoare, apreciind în mod deosebit succesele împotriva turcilor (Almaș, Banciu, 1994, 50-90). Evoluția lentă a ideii europene de la medieval la modern poate fi concretizată în modalitatea de alcătuire și conținutul proiectelor de unificare europeană, care devin din ce în ce mai numeroase, pe măsură ce se formează și se dezvoltă conștiința europeană. Proiecte privind Uniunea Europeană (XV-XIX) Unul dintre cele mai vechi documente cu privire la unitatea Europei și care reprezintă primul proiect articulat și coerent pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Haxthausen-Abbenburg, nobil din Westfalia, cercetător al vieții rurale, pornește într-o călătorie în Rusia la invitația țarului, pentru a studia situația țărănimii. În lucrarea publicată în urma acestei călătorii, Haxthausen descrie satul devălmaș rusesc („mir”-ul) și în mod special familia, alcătuirea gospodăriei, sistemul de proprietate asupra pământului, cu părțile lui devălmașe și cele aparținând gospodăriilor. Observațiile sale au rămas o referință în domeniul cercetării vieții rurale, în special pentru ceea ce mai târziu se va numi sociologie rurală. Comparând aceste informații cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cele referitoare la satul devălmaș românesc, pot fi observate unele asemănări, dar și unele deosebiri între cele două tipuri de sate. Astfel, elemente asemănătoare se regăsesc în special în domeniul tehnicilor agricole. Alte elemente, cum ar fi cele legate de alcătuirea familiei sau de proprietate, deosebesc societatea rurală rusească, în care domină familia extinsă, de cea românească, în care domină familia alcătuită dintr-un singur cuplu căsătorit. August von Haxthausen și timpul său În anul 1828, unul dintre cunoscuții frați Grimm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
deosebirile dintre loturile cultivate, aflate în proprietate individuală (terroir), și cele devălmașe (communaux) și mai ales atât de importantul principiu al distribuirii egalitare a terenurilor. b) Printre deosebirile cele mai evidente existente între satele românești și cele rusești se numără: alcătuirea familiei și sistemul de transmitere a proprietății. Acestea acordă un loc aparte satului devălmaș românesc în ansamblul populațiilor vecine, așa după cum existența grupului familial numit tiaglo, precum și permanenta schimbare a proprietăților caracterizează și totodată deosebesc satele rusești de alte sate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
1990, 121). Haxthausen, Études sur la situation intérieure..., vol.III, 134 și Ibidem, vol. I, VI. Vezi Paul H.Stahl, Triburi și sate din sud-estul Europei, Editura Paideia, București, 2000. În 2004 am vizitat câteva vechi sate bulgare în care alcătuirea caselor stătea mărturie pentru familiile ce le locuiseră altădată, familii de tip extins. În 2005 am regăsit aceleași tipuri de case în cartierul turcesc al Salonicului, expresie a aceleiași forme de familie. Vezi Emile de Laveleye, De la propriété et de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
greu. În ceea ce privește scurgerile de elemente prin porii sistemelor de receptoare, Empedocle nu face nici o diferențiere între diferitele modalități de recepție. Izvorul excitației receptive îl reprezintă prezența nemijlocită a obiectului, chiar dacă acesta se află la distanță. Se menționează, de asemenea, importanța alcătuirii diferitelor modalități de recepție, construcția acestora, felul în care ele sunt pregătite pentru receptarea scurgerilor doar de o anumită mărime. Sufletul este parte a naturii cosmice. Empedocle formulează în acest sens principiul "asemănătorului prin asemănat": pământul poate fi văzut doar
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
niciodată reductibile la senzații; Locke, dimpotrivă, în această problemă opinează că nu există cunoștințe apriorice, iar ceea ce este astfel considerat, nu este decât produsul experienței. 3. Varianta empiristă a introspecției Cei doi autori, Descartes și Locke, au dat aceeași interpretare alcătuirii structurale a conștiinței. De la Descartes, Locke a preluat postulatul "conștiința este observarea a ceea ce se întâmpla în interiorul minții" ceea ce este, de fapt, exact formula introspecției. Prin ea este negat nu adevărul lumii externe, ci legătura nemijlocită a conștiinței cu această
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]