4,446 matches
-
o apere. Realitatea era mai complicată. Luați individual, majoritatea soldaților americani (și britanici) erau În general simpatizați. Însă după ușurarea inițială - fiindcă fuseseră „eliberați” (sic) de Vest, și nu de Armata Roșie - germanii au nutrit și alte sentimente. Anii ocupației aliate postbelice erau mai grei decât viața sub regimul nazist. În timpul Războiului Rece America era acuzată că a pus Germania În centrul conflictului „său” cu Uniunea Sovietică, expunând-o astfel riscului confruntării. Mulți conservatori, În special din sudul catolic, atribuiau ascensiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
aleasă de președintele francez a fost politica externă - alegere dictată atât de gustul personal, cât și de imperioasa raison d’État. De Gaulle fusese afectat de repetata umilire suferită de Franța - mai puțin din partea inamicului german În 1940, cât din partea aliaților anglo-americani mai târziu. El n-a uitat niciodată izolarea sa umilitoare din timpul războiului, când era la Londra reprezentantul modest și ignorat al Franței. Percepția sa corectă asupra realității militare l-a Împiedicat să-și exprime durerea, Împărtășită de alți
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
fusese sfătuit) - adoptând astfel strategia economistului conservator Raymond Barre, al cărui „Plan” neimplementat din 1977 ar fi adus În Franța o doză de thatcherism avant l’heure. Din acest moment, Mitterrand a abandonat orice referire la „calea franceză spre socialism”. Aliații comuniști ai președintelui și câțiva dintre colegii lui socialiști au fost profund șocați. Dar n-ar fi trebuit să fie surprinși. În pragmatismul lui suprem, Mitterrand a sesizat rapid că era de neconceput ca Franța să iasă de pe orbita economică
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și Tony Blair organiza periodic Întâlniri selecte cu jurnaliștii britanici preferați și cu alți curteni literari. Dar aceste exerciții atent regizate de consolidare a imaginii publice nu aveau impact asupra politicii: nici Franța, nici Marea Britanie și nici vreo altă țară aliată nu și-au modificat În vreun fel strategiile sub presiunea intelectualilor. Iar cu ocazia dezacordului atlantic din 2003 s-a dovedit că intelectualii angajați nu mai puteau juca acum, ca pe vremuri, rolul decisiv de lideri de opinie. Publicul european
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
războiul din sud-estul Asiei nu s-au transformat atunci În aversiune față de americani sau America În general. Patruzeci de ani mai târziu, exista pe tot continentul (și nu În ultimul rând printre britanici, Înfuriați de identificarea entuziastă a premierului cu aliații americani) o impresie generală că America a luat-o pe calea greșită - sau, cum insistau unii, că fusese dintotdeauna pe o cale greșită. Mai mult: calitățile presupus „neamericane” ale Europei s-au transformat peste noapte În cel mai mic numitor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Roșie (RAF) 432-434 falangiști 475, 482 fascism; beneficiile Î În Vest 189; italian 45; pedeapsa Împotriva Î 56-60; protecția guvernului militar aliat 69; renunțarea la Î 188-189; rezistența la Î 71-72 fasciști; epurarea italiană a Î 57; protecția guvernului militar aliat 69 Fassbinder, Rainer 33, 256, 384, 434 FEA - vezi Forța Europeană de Apărare (FEA) FEDR - vezi Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) Fejtö François 199, 205, 393 Fellini, Federico 355 femei; dreptul de vot 85-86; dreptul la contracepție 449-451; forța
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
539; Portugalia 471; Spania 475 Gromîko, Andrei 541, 543, 549 Gross, Tomasz 753 Grossman, Vasili 549 Grósz, Károly 558, 579 „Grupul 47” 190 grupul Baader-Meinhof 428, 433, 435 Gruša, Jiøí 515 Guala, Filiberto 320 guvern de unitate 131 guvernul militar aliat; eforturi de reconstruție 50; protejarea fasciștilor 69 Gysi, Gregor 563 H Habermas, Jürgen 256, 384, 387, 588, 715, 739-740 Haider, Jörg 17, 633, 677-679 Hájek, Jiøí 522 Halimi, Gisèle 449 Hall, Stuart 442 Hammerskjöld, Dag 294 Haraszti, Miklós 520 Harich
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Vestul 33; controlarea destalinizării 287-288; cotizant la Fondul Monetar Internațional 111; criza cubaneză 236; denunțarea Tratatului Uniunii (1922) 600; desființarea 601; desființarea fermelor colective 390; dezastre ecologice 547-548; dezbatere deschisă 549; dezvantajul sistemului economic 529-530; dilemă militară 543; distrugerea de către Aliații occidentali 107; drepturi și libertăți 520-527; economia secundară 531; eliberarea statelor-satelit 552, 554-575; excepții de la planurile economice postbelice 167-168; finanțarea terorismului 438; generația ’60 389-391; glasnost 547; Gosplan 530; guvene de uniune națională 130; guverne de coaliție 130; imperiu multinațional
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Secția II-a Secret. de Stat Secretariatul de Stat Secția M. Bir. 1. Secția Militară Biroul 1 Secția M.O.N.T. Secția Mobilizare, Organizarea Națiunii și Teritoriului Secția 7-a Leg. cu Arm. Aliate Secția 7-a Legătura cu Armatele Aliate Sep./ Sept. Septembrie Serg. Major Sergent Major Serv. de Geniu Serviciul de Geniu Serv. Drepturi Personal Serviciul Drepturi Personal Serv. Economic Serviciul Economic Serv. Inf. Serviciul de Informații Serv. Migrațiuni Serviciul Migrațiuni Serv. Personalului Serviciul Personalului Serv. Pret. Serviciul Pretoral
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
orice execuție constituind crimă de omucidere, făptuitorul, ca și cel ce a dat ordinul de executare, vor fi deferiți Curții Marțiale. 2/ Vor putea fi executați de îndată orice civil prins cu arma în mâna ridicată împotriva armatei române sau aliate în baza Decretului Lege Nr. 165 din 30 Ianuarie 1941 publicat în Monitorul Oficial Nr. 26 din 31 Ianuarie 1941215, care consideră în apărare legitimă pe militarul atacat. 3/ Se va opri trupa să facă uz de armă în cantonamente
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nu sunt populații minoritare compacte în afară de evrei pe care populația creștină îi privește cu o vădită antipatie mai ales de la intrarea noastră în război, știut fiind sentimentele ostile ale evreilor. [...] IV. MANIFESTĂRI SUBVERSIVE. Față de mersul războiului și de succesele armatelor aliate, elementele care poate ar fi simpatizat cândva mișcarea comunistă, astăzi nu se observă absolut nici un fel de manifestare ostilă țării noastre, mai ales după evenimentele de la 29, 30 iunie a.c. când organele militare au trimis în lagăre 4332 evrei bănuiți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
acordare de trupă românească, precum și de rechiziționare de evrei, făcută de autoritățile sau armata germană, se aprobă numai de Marele Stat Major P.S. Aceste cereri se vor trimite în original Marelui Stat Major P.S., Secția 7-a (Legături cu Armatele Aliate). g) Clarificarea situației evreilor din lagărele de internare depinde de Ministerul de Interne. 3). Comisiunile județene vor lua ființă și vor funcționa la Prefecturi, fiind prezidate de către Prefectul județului, sau delegatul său, în care sens s'a intervenit la Ministerul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
o dată mai apropiată. 10/. Propunerile comisiunilor se aprobă de către Comandamentele Teritoriale în măsura în care ele au respectat aplicarea instrucțiunilor M.St. Major. 11/. Comisiunile nu verifică pe supușii străini nici pe cei rechiziționați pentru lucru sau cei ce au adeverințe dela autoritățile aliate. Aceste excepțiuni sunt verificate în vederea lămuririi și statisticii cerute pentru 1 Septembrie 1941, de Cercurile de Recrutare, procedând astfel: La supușii străini și cei ce au ordine de rechiziționare pentru lucru li se pune ștampila pe livret "exceptat dela munca
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
munca obligatorie, conform uzanțelor internaționale au o atitudine provocatoare și întrețin o stare de spirit subversivă, dăunătoare intereselor neamului. Evreii supuși străini, în actuala situație politică și teritorială, se împart în trei categorii: a/ Evreii supuși străini, care aparțin țărilor aliate. b/ Evreii cu acte de supușenie ale țărilor care în prezent sunt, sub ocupație și protectorat german (cehi, polonezi, etc.). c/ Evreii supuși țărilor cu care suntem în stare de război. Față de cele arătate mai sus, vă rugăm să binevoiți
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
obligați a presta munca obligatorie. Pentru a se clarifica situația acestei categorii de evrei, cercurile teritoriale de origină vor trimite formele de mutare noilor cercuri teritoriale. 4. Evreii supuși străini sunt scutiți de munca obligatorie, indiferent dacă sunt ai țărilor aliate sau ai țărilor cu care suntem în stare de război; se va avea în vedere raportul Nr. 16.952/1942 al Direcției Generale a Polițiilor (anexat)1233. 5. Elevii de liceu, bacalaureații și studenții vor presta munca obligatorie manuală în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
scoate evreii din batalioanele de lucru și a-i înlocui cu alți minoritari unguri, ucrainieni și ruși. Vă rog a soluționa cererea Misiunii Germane și a mă informa ce răspuns urmează să dăm. ȘEFUL SECȚIEI 7-a LEG. cu ARM. ALIATE COLONEL, ss. Traian Blaga Traian Blaga Comunicat: Secția 1-a M.St.M. Secția 4-a M.St.M. *) Adnotări: "Dosar. ss. indescifrabil"; "Secret". AMR, fond 5423-Marele Stat Major, Secția a 7-a Teritorială, dosar nr. 265, f. 301. Documentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
locuiesc în Vechiul Regat. 526 Monitorul Oficial, partea I, nr. 136 din 21.09.1920. Decretul Regal Nr. 3702 din 30.08.1920. Lege pentru ratificarea și executarea Tractatului de Pace, Protocolul și Declarațiunea la dânsul anexate, încheiat de Puterile Aliate și Asociate, la Trianon, la 4 Iunie 1920. 527 Monitorul Oficial, partea I, nr. 140 din 26.09.1920. Decretul Regal Nr. 3699 din 30.08.1920. Lege pentru ratificarea și executarea Tractatului de Pace, împreună cu Anexele lui, încheiat de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Asociate, la Trianon, la 4 Iunie 1920. 527 Monitorul Oficial, partea I, nr. 140 din 26.09.1920. Decretul Regal Nr. 3699 din 30.08.1920. Lege pentru ratificarea și executarea Tractatului de Pace, împreună cu Anexele lui, încheiat de Puterile Aliate și Asociate cu Austria în Saint-Germain, la 10 Septemvrie 1919, precum și Tractatul asupra minorității semnat la Paris la 9 Decemvrie 1919. 528 Monitorul Oficial, partea I, nr. 45 din 25.02.1924. Legea Nr. 28 din 24.02.1924 privitoare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și Îndrumare din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei (05.11.1947-29.02.1948); trecut în rezervă la 29.02.1948. Arestat de autoritățile comuniste la 25.03.1948, a fost acuzat de înaltă trădare "a dat informații unui englez din comisia aliată" și condamnat în 1949 la 25 ani închisoare. A trecut prin închisorile Aiud, Făgăraș și Gherla, fiind eliberat la 28.07.1964. Maior (din 08.06.1934); locotenent-colonel (din 18.07.1942); colonel (din 11.05.1945) 1095 Emil Iagolnița
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Observăm, în anii 1944-1945, o renunțare la unele dintre principiile care călăuziseră activitatea delegației americane la forumul păcii din 1919-1920111. Cît privește statutul politic al României, SUA opina că se impune, pentru o perioadă tranzitorie, o ocupație militară, în cadru aliat, a acestei țări112. Departamentul de Stat își preciza, la 28 august 1944, poziția în eventuala ocupare de către Aliați a României, subliniind că politica militară a SUA "este aceea de a nu folosi armatele americane ca parte a trupelor de ocupație
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
guvernul dr. Petru Groza a hotărît să-l semneze, în pofida nerecunoașterii cobeligeranței României din anii 1944-1945, a caracterului nejust sau exagerat al majorității articolelor. În declarația oficială a delegației, din 8 februarie 1947, se arăta: "semnînd tratatul impus de Puterile Aliate și Asociate, România asigură, prin reprezentanții săi, că va depune toate sforțările pentru a executa obligațiile ce-i revin". Se sublinia, în continuare, că unele clauze erau "excesive", altele "nedrepte" și cîteva "imprecise sau contradictorii". În finalul observațiilor, România se
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Roosevelt și Churchill au hotărît că nu se poate negocia cu un stat inamic decît pe baza unei capitulări necondiționate. La opt luni după aceea, la Consiliul Miniștrilor de Externe, din octombrie, Molotov a acceptat hotărîrea de la Casablanca 142. Puterile aliate au convenit, apoi, ca absolut toate tratativele în vederea capitulării unei națiuni rivale să se desfășoare în prezența tuturor părților 143. Cu o lună mai tîrziu, în noiembrie 1943, forțele aliate au luat la Teheran o hotărîre care avea să pună
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din octombrie, Molotov a acceptat hotărîrea de la Casablanca 142. Puterile aliate au convenit, apoi, ca absolut toate tratativele în vederea capitulării unei națiuni rivale să se desfășoare în prezența tuturor părților 143. Cu o lună mai tîrziu, în noiembrie 1943, forțele aliate au luat la Teheran o hotărîre care avea să pună în mod clar viitorul României în mîinile Moscovei. Deși Roosevelt nu a vrut să emită, în timpul războiului, hotărîri politice sau teritoriale pentru perioada postbelică, de multe ori deciziile militare pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a pus pe reprezentanții anglo-americani în situația de a informa partea sovietică în legătură cu aceste convorbiri. Reprezentanții occidentali i-au spus lui Știrbei că un armistițiu ar presupune ca România să colaboreze cu aceștia, luptînd împotriva Germaniei și să elibereze prizonierii aliați. Știrbei s-a întîlnit, de asemenea, cu reprezentantul oficial sovietic, care a precizat că armistițiul ar însemna cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord către Moscova, precum și compensații bănești. Prințul a refuzat condițiile și a părăsit Cairo 148. Convorbirile de la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în anumite privințe, condiții de pace". Ele se refereau la modificări teritoriale și despăgubiri. Prin urmare, acestea nu se prea împăcau cu principiul american cum că astfel de chestiuni trebuie abordate într-o conferință postbelică 151. Reprezentanții celor trei puteri aliate s-au ocupat de condițiile de armistițiu pînă la sfîrșitul lunii martie 1944. Chestiunea teritorială a provocat disensiuni între delegația americană și cea sovietică. Americanii priveau despăgubirile și reglementările teritoriale mai curînd ca pe aspecte ale unui acord de pace
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]