39,601 matches
-
estetic a prozelor zilelor noastre. O spune, firește, o tombateră. Un bătrân grenadier, dragă Puiule, n-ai idee câte știe! Să trăiești, să ne revedem nu zic peste zece, dar măcar peste douăzeci de ani. Altfel, tu o spui, orice amintire este o autodistrugere.
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
și-ai taloanelor roșii?// Ce face-se, oare, cu-atîta credință ciudată/ cînd scris e ca totul să cadă-ntr-o rînă;/ spune-mi, servitoare bătrînă, bătrînă,/ ce era odată ca niciodată?". Un contrapunct din lumea celor care durează, în breasla amintirilor lipsă, ce-și trăiește clipa, și atît. O tristețe în plus, dacă mai era nevoie, într-un univers de grosimea foii de hîrtie. Căruia poți să-i creezi perspectivă doar lucrînd la milimetru bibliografice colaje.
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]
-
Monica Lovinescu 8. Aș vrea un cap, unul care să inspire încredere. Și fără amintiri, vă rog. Fără amintirile mele, se-nțelege. Cum? Dacă al meu mai poate servi? Desigur. Dar alt-cuiva. Altfel de ce m-aș prezenta pentru schimb? Nu am nici o intenție să încalc legea. Capul meu e în regulă, e perfect. Pentru viitorul
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
Monica Lovinescu 8. Aș vrea un cap, unul care să inspire încredere. Și fără amintiri, vă rog. Fără amintirile mele, se-nțelege. Cum? Dacă al meu mai poate servi? Desigur. Dar alt-cuiva. Altfel de ce m-aș prezenta pentru schimb? Nu am nici o intenție să încalc legea. Capul meu e în regulă, e perfect. Pentru viitorul posesor, va fi chiar
Cuvântul din cuvinte by Monica Lovinescu () [Corola-journal/Journalistic/9405_a_10730]
-
au în prezent o asemenea carte de vizită. Lucrarea se bazează pe o documentație imensă. Subsolul fiecărei pagini este plin până la refuz de trimiteri bibliografice. Au fost consultate cărți de istorie românești și străine, reviste de specialitate, scrisori păstrate ca amintire de diverși localnici, colecții de ziare de la începuturile presei și până azi. Nu lipsesc nici elemente de istorie orală (autorii au explicat, la lansare, cu câtă pasiune unii locuitori vârstnici ai orașului le-au oferit sprijinul, evocând momente istorice trăite
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]
-
calambur, un joc de cuvinte) "ne vaut pas la peine" (adică, nu merită osteneală). Din cele două articole reiese respectul lui Pavel Dan pentru marii oameni de cultură, lupta lui pentru recunoașterea adevăratelor valori intelectuale. Gheorghe Bogdan-Duică a rămas în amintirea lui Pavel Dan "un suflet înțelegăror cu studenții, cu cei săraci și merituoși îndeosebi. Pentru aceștia s-a zbătut pretutindeni, sprijinin-du-i la examenul de bursă și ajutându-i cu fapta și cu vorba". Teodor Capidan, cinstit om de catedră, cum
Centenar Pavel Dan - Colaborator la revista "Blajul" by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9414_a_10739]
-
Mircea Iorgulescu - amintiri inedite despre tînărul Panait Istrati, sindicalist la Brăila - Rămîne un mister de ce, odată ajuns vedetă literară în Franța, în anii '20 ai secolului trecut, Panait Istrati și-a minimalizat în chip aproape sistematic tinerețea de militant sindical și socialist din
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
unora dintre foștii lui tovarăși deveniți și rămași bolșevici (Alecu Constantinescu, Gh. M. Bujor) îl prezintă de aceea pe tînărul Istrati în ipostaza unui aderent accidental, instabil și chiar nociv, prin datele temperamentale, mișcării. O imagine pe care o contrazic amintirile, inedite pînă acum, rămase de la un jurnalist brăilean, S. Schafferman. Născut în 1903, S. Schafferman (semna S. Păstorescu) a fost din 1930 directorul cotidianului Ancheta (suprimat în 1948 de regimul comunist), ziar la care Panait Istrati a colaborat. Aici, de
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
eseu avea să stea la baza cărții lui David Seidmann, L'existence juive dans l'oeuvre de Panait Istrati (Librairie A.G. Nizet, Paris, 1984). De la S. Schafferman au rămas de asemenea cîteva zeci de pagini dintr-un proiectat volum de amintiri despre Istrati. După moartea lui (18 martie 1991), întreaga arhivă a fost predată de fiul său, Bazil Schafferman, Universității Ebraice din Ierusalim. Aici se află, dac-ti-lo-grafiate și pe alocuri corectate de mînă, și cele aproape 70 de pagini din cartea
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
este în mod evident o formă imperfectă, cu multe și evidente greșeli de dactilografiere, plină de ștersături și corecturi manuscrise, dactilograma rămasă de la S. Schafferman conține mărturii extrem de prețioase pentru clarificarea perioadei de militantism sindical și social-democrat a Ťtînărului Istratiť. Amintirile fostului director al Anchetei sînt în mod evident Ťcompletateť cu date și informații ulterioare, fie livrești, fie provenite din tradiția orală brăileană a anilor '20-'30 ai secolului trecut, fie, altele, de la Istrati însuși ori confirmate de acesta la întîlnirile
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
intensă implicare a lui Istrati în militantismul sindical (în februarie 1910, la congresul de reconstituire a Partidului social-democrat și a sindicatelor, el fusese, de exemplu, unul din cei patru secretari ai prezidiului și prezentase moțiunea despre sindicate), S. Schafferman are amintiri mai ales despre manifestările publice ale acestui activism. Dacă există consemnări în gazetele epocii de unde rezultă că tînărul Istrati (avea 25 de ani în 1909) ținea deseori discursuri mobilizatoare muncitorilor din port, evocarea lui S. Schafferman îl prezintă în acțiune
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
Am mai rămas doar câteva. În curând vom dispărea și noi. A trecut vremea noastră. Unde vreți să plecați și voi ? Chiar aici, lângă tine, spuse frunza, căzând în palma băiatului. Băiatul luă frunza cu gând să o păstreze în amintirea poveștii frumoase spuse de aceasta. VRĂBIUȚA Este iarnă. Frumoasa Crăiasă lasă valuri de steluțe argintii peste oraș. Peste copacii și florile colorate se așază o plapumă groasă. Ei vor putea acum dormi în pace. Trec stoluri de păsări pe cer
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
jucăm fără griji? Cândva pentru mine acestea erau întrebări fără răspuns. În timp am înțeles importanța școlii, iar acele întrebări și-au găsit răspunsul. Când mă gândesc că școala este pe sfârșite, că acele clipe frumoase vor rămâne doar o amintire și că trebuie să mă despart de cea care a ținut locul mamei, îmi pare rău că mă despart de toate acestea! Doamnă învățătoare, mulțumesc pentru toate lucrurile pe care le-am învățat și pentru amintirile frumoase legate de școală
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
vor rămâne doar o amintire și că trebuie să mă despart de cea care a ținut locul mamei, îmi pare rău că mă despart de toate acestea! Doamnă învățătoare, mulțumesc pentru toate lucrurile pe care le-am învățat și pentru amintirile frumoase legate de școală pe care le am. Mulțumesc pentru că ai făcut ca școala să devină din locul 50 necunoscut din unele zile, locul care ne-a pregătit intrarea în viață. VARA Este vară. Dimineața razele soarelui mângâie pământul. Cerul
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
de aplecată și ar fi nevoie de o prea mare risipă de suflet, spre a-i reda echilibrul... Aș vrea să mă mut în sufletul tău ca într-o casă nouă cu flori la ferestre, ca într-un loc fără amintiri amare și răni necicatrizate. Un loc unde să iau totul de la capăt, dar, de astă dată, nu singur. Să luăm totul de la capăt! Aș vrea... Așa că te rog, dacă nu-ți cer prea mult, deși știu că-ți cer totul
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
iar apoi ca bibliotecar al Institutului de Geologie a României. În 1910 a fost încadrat la Casa Școalelor unde a condus Direcțiunea Muzeului Pedagogic până în 1931. Gorjenii au regretat plecarea lui Moisil din oraș și i-au păstrat o vie amintire. Desigur că lista oamenilor de școală gorjeni este mult mai lungă, căci fiecare dintre aceștia și-a adus contribuția într-o măsură mai mare sau mai mică la dezvoltarea sistemului de învățământ dar și în noțiunea de cunoaștere, a fiecărui
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
1541-1546). După încoronarea sa, la 30 septembrie 1520, Soliman a pus în aplicare planul său politic, numit „dreptate și binefacere”, în limba turcă „adl-ïhsan”. Prima grijă a sultanului a fost anularea hotărârilor dure luate de Selim I, care lăsase o amintire dureroasă în Imperiul Otoman. După o perioadă de violență, în primii și ultimii de domnie ai lui Selim I, a urmat o perioadă de stabilitate. După o domnie care va duce la moliciune, în timpul lui Baiazid al II-lea, urmează
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Vața. Dezvoltarea turismului medical în cele două regiuni reprezintă o mare oportunitate de dezvoltare pentru viitor. Multitudinea de atracții naturale ale regiunilor este îmbogățită de un bogat patrimoniu cultural, nenumărate monumente istorice și biserici, castele, cetăți sau mormintele care păstrează amintirile vremurilor de mult apuse. În Dél-Alföld printre altele - se evidențiază Biserica Evanghelică din Békéscsaba, Mitropolia din Kalocsa, Biserica Reformată din Kecskemét, Domul din Szeged, turnul Dömötör aflat în apropierea acestuia, Sinagoga, Ruinele franciscane din Gyula. Siturile istorice și arheologice ale
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
ar trebui să fie o monografie? Ar trebui să fie un fel de jurnal de bord completat zilnic. Nu știu dacă vreo localitate s-a gândit să aibă un astfel de jurnal? Mai există poate persoane diverse care își adună amintirile în caiete, jurnale zilnice. Sportivii și artiștii obișnuiesc să-și adune articolele din ziare pentru a le arăta mai târziu prietenilor sau să-și scrie propriile memorii. Într-o localitate evenimentele se pot succeda cu repeziciune, sau dacă acolo nu
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
lungul unei văi sau de-a lungul drumului; satul îngrămădit (are diferite forme geometrice); de câmpie sau de pe terasa râurilor(Vuia, R.,1975,p.184). În secolele XVIII și XIX multe sate au fost aduse ,,la linie’’prin dispoziții administrative, amintirea vechilor vetre( sat Bătrân, Saliște, Țarina) se pastrează în toponimie, fără a mai ști azi ce formă ar fi avut satele dispărute. În Pojejena locuințele sunt dispuse de-a lungul străzilor, în general fără etaj și orientate cu fațada spre
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Padina Matei: - Dolbocean Alexandru, Cărbunari Grigore, Verdeț Nicolae, Daneț Dumitru, Jian Ilie, Răduț Nicolae, Panici Costa, Iancu Petru, Novăcescu Costa,Marișescu Ghe., Lupu Costa, Bengescu Ilie etc. În memoria eroilor s-a ridicat un monument cu inscripția:PENTRU PATRIE ,,Vecinică amintire eroilor cari s-au dat jertfă pentru dezlănțuirea libertății, înfăptuirea dreptății și mântuirea neamului. Acest monument s-a ridicat în anul 1935 de către Corul Principelui Mihai din Moldova Nouă, cu ajutorul județului Caraș, populația locală și Societatea U.D.R.’’ În timpul ocupației
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
și totuși a rămas aici unde s-a născut la 12 aprilie 1932, în Moldova Nouă. A terminat Facultatea de Medicină Generală în anul 1957, când a hotărât să rămână în Clisura Dunării. A reușit cu fonduri proprii săși adune amintiri și documente, pe care le-a tipărit într-o carte destul de cuprinzătoare, dar nu suficientă pentru a cuprinde aspecte trăite alături de multitudinea de colegi pe care i-a convins să rămână în acest oraș. Așa a convins-o și pe
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
un zeu fără nuanțe, fără morală, locuit doar de fanatismul care l-a creat. Progenitură ideală, e stăpân pe fiecare dintre noi și va supraviețui tuturor nevrozelor pe care le trăim încercând să devenim aidoma lui. După ce vom crăpa, în amintirea celorlalți va rămâne el și nu noi, va rămâne partea de impostură absolută a fiecăruia, „adevărul“... Cine îl neagă, cine încearcă să îl sufoce, să îl ucidă sau, mai rău, să îl uite, îl regăsește în oglindă, prieten decăzut, urât
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
această lume ar avea un înger.“ Dar imbecilii lumii moderne nu mai sunt imbecilii din Cimitirele de sub luna plină ale lui Bernanos, din care am citat fraza de mai sus, au devenit imbecili instruiți, care își visează eternitatea, personaje fără amintiri preistorice. Imbecilul lumii moderne este capătul de drum al unei deficiențe spirituale care nu avea de ce să fie vindecată. Odinioară, imbecilul avea instincte de fiară blândă și gândea sănătos, era mai propice beatitudinii decât nefericiții care se închideau în mănăstiri
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
M.E., care știe tot ce vrea Dum nezeu de la mine... Ar fi trebuit, deci, să fi murit de mult. * Îmi amintesc nefericirile într-un mod extrem de concret, și minciunile și răul pe care l-am provocat semeni lor mei. Toate amintirile care ne dor își refuză uitarea - mai puțin fericirile, zilele frumoase, încântate cu dispa riția, cu impresia de neant. De fapt, unde s-au dus? De unde puterea celorlalte de a-și dura în noi veacul? Nu poți alunga de la tine
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]