190,296 matches
-
activității acestei școli, sursele de informații sunt propriile cercetări de teren realizate în anii 2007 și 2008 , precum și lucrările altor cercetători moderni ai subiectului. Capitolul va începe cu o secțiune privind teoria politică relevantă pentru asemenea dinamici. Trecând apoi la analiza cazului în sine, voi arăta că devoluția politică a republicii țărănești din Vrancea a fost cauzată de acțiunea conjugată a două fenomene exogene - expansiunea statului și expansiunea capitalismului (mai exact, expansiunea piețelor interne ale Țărilor Române în perioada urbanizării și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
varieze împreună. Colonizarea sau grefarea versiunii neoinstituționaliste a Școlii de la Bloomington asupra altor teorii sau metodologii - în acest caz, cele antropologice și monografice care s-au ocupat anterior de subiect ori de subiecte similare - este posibilă datorită flexibilității cadrului de analiză al primeia. Această calitate i-a fost deseori remarcată și recunoscută (Ostrom, 2005; Aligică și Boettke, 2009; Terpe și Matei, 2009). 4.3. Introducerea cazului Pentru perioada obștii vechi pornim de la metoda dezvoltată de H. Stahl și numită de acesta
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
dezvoltate în timpul scurs de la opera sa, precum și beneficiind de cunoașterea evoluției ulterioare a obștilor din Munții Vrancei. Din punct de vedere dinamic, particularitatea cazuisticii constă în sinuozitatea completă a parcursului instituțional al aranjamentului, care este deosebit de relevantă pentru scopurile cercetării. Analiza a privit două perioade distincte din evoluția aranjamentului instituțional, pe care le vom denumi perioada obștii vechi (până în anul 1949; pauza perioadei comuniste este urmată de tranziție, 1990-2000), respectiv perioada obștii noi (2000-2008). Vom distinge, în perioada obștii vechi, între
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
jucat roluri importante care vor fi pe deplin apreciate, până la urmă accidentul este parte integrantă a realității. În cele ce urmează voi relua și clarifica principalele caracteristici generice ale organizării economice și politice a obștii arhaice, punctul de plecare al analizei, și voi 4.3.1.1. Organizarea economică Economia precapitalistă descrisă de Stahl (1998, vol. I, pp. 12, 211-213) este caracterizată de două elemente. Primul este abundența resurselor naturale. Singura raritate naturală remarcabilă se poate să fi fost pământul bun
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
membrilor. Alte privilegii mai puțin importante (spre exemplu, autonomia de exploatare a sării pentru consum intern, excepție de la monopolul statului) nu sunt notate aici. Alte detalii privind evoluția bunurilor și serviciilor publice vor fi relevate pe parcursul capitolului. 4.3.2. Analiză: originea aranjamentului Înainte de a încheia această secțiune, să notăm că ipoteza cea mai credibilă privind originile aranjamentului (H. Stahl) este că acesta e o formă reminiscentă a unor organizări politice anterioare comunei primitive, în interpretarea lui Stahl (1998, vol. I
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
H. Stahl, potrivit căreia acesta este procesul care a cauzat ceea ce el numește disoluția aranjamentului - referindu-se însă la dizolvarea nivelului confederativ, agregat. Răspunzând apoi la întrebarea de ce nu a reușit să reziste nivelul confederativ la cele două influențe exogene, analiza va nuanța explicația cauzală avansată de H. Stahl și va extrage concluziile privind rezistența și reziliența aranjamentului. Principala teză susținută de H. Stahl este că disoluția Vrancei a fost cauzată de expansiunea capitalismului prin creșterea stimulentelor în direcția privatizării proprietății
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
cuvinte, creșterea prețurilor unor bunuri (în special a lemnului, dar, foarte probabil, și a produselor animaliere derivate din pășunat) a indus un proces de stabilire a drepturilor de proprietate, care a condus la dizolvarea aranjamentului devălmaș. După cum se va arăta, analiza de față nu poate contesta prima parte a tezei (conform căreia expansiunea capitalismului a indus stabilirea drepturilor de proprietate teritorializate), dar va ridica obiecții față de a doua parte (că acest proces a cauzat dizolvarea aranjamentului) și va oferi o interpretare
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
desfășurat cu precădere în ultimii 500 de ani în Europa: formarea și centralizarea statelor, respectiv expansiunea capitalismului. Secțiunea a identificat și principalele puncte de inter acțiune între ocurențele particulare ale acestora și aranjament, evidențiind principalele reacții și adaptări. 4.5. Analiză. De ce nu a rezistat nivelul confederal? Cele două cauze exogene - expansiunea piețelor interne și expansiunea statului - se află, indubitabil, la originea devoluției politice a obștilor din Munții Vrancei. Acestea au transformat în mai multe moduri, analizate mai sus, caracteristicile sistemului
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
unor lupte politice și sociale violente, ci unei dezvoltări oarecum organice și constructive, confruntată cu rezolvarea provocărilor autoguvernării pentru a asigura supraviețuirea pe termen lung și prosperitatea comunităților respective. Din acest motiv, atributele lor evoluționiste au un caracter special. Din analiza perioadei obștii vechi se desprind două categorii de concluzii importante, primele privind devoluția politică a aranjamentului studiat, iar celelalte privind lecțiile desprinse cu privire la factorii endogeni relevanți pentru rezistența și reziliența entităților politice locale. Alte implicații colaterale au fost notate pe
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
lui Stahl, în sensul că expansiunea capitalismului a provocat presiunile și procesele numite anterior, cauzele proxime ale disoluției aranjamentului trebuie căutate și în altă parte. În acest capitol am completat teza sa, adăugându-i încă două elemente care reies din analiza instituțională întreprinsă. Anterior expansiunii orizontale și verticale a piețelor, și apoi în paralel, a avut loc expansiunea statului moldovean (proces continuat apoi de Principatele Române și ulterior de România) prin creșterea numărului și cantității bunurilor publice furnizate și prin întărirea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pentru marfă ce face obiectul prezentului contract, sunt cei menționați în anexa nr. 1 la prezentul contract. 2.4. Determinarea calității mărfii se va realiza prin metoda ....................., de către o comisie de specialitate formată din .................... membri. Aparatură necesară, folosită de către comisie, analizele de laborator (dacă este cazul), metodele de colectare a probelor-martor, precum și criteriile de respingere sau admitere a mărfii sunt cele specificate în anexa nr. 2 la prezentul contract. 2.5. Comisia va emite un certificat de calitate pentru marfă contractata
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
data de ....................., în conformitate cu instrucțiunile cumpărătorului. sau 4.1. Termenul de livrare a mărfii va fi cuprins între dată de ..................... și data de ....................., dar nu mai târziu de data de ....................., termen în care sunt incluse condițiile: terminarea și reușită probelor de analiză sau de încercare, deschiderea acreditivului, obținerea licenței de export/import etc. 4.2. Termenul de livrare a mărfii va putea fi decalat în cazul în care intervin evenimente neprevăzute. 4.3. Cu acordul scris al ambelor părți contractante, în condițiile
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
8.3. Cumpărătorul, în termen de 24 de ore de la sosirea mărfii, va asigura descărcarea acesteia și tot ce implică prezentul contract. IX. GaranŃii 9.1. Vânzătorul are obligația de a elibera un certificat de calitate sau un buletin de analiză pentru marfă. Abaterile de la prevederile acestor documente îl obligă pe vânzător să facă înlocuirile sau remedierile ce se impun sau să acorde reduceri de preț ori să aibă dreptul la majorări de preț pentru o calitate superioară celei stipulate în
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
dosarelor pe care le înaintează Justiției. Matematic, dovezile sale se opresc undeva în zona executanților, fără a ajunge la nivelul celor care au gândit și dat ordinul. Nu sunt singurul care vede lucrurile în această perspectivă. Mă regăsesc total în analiza Rodicăi Palade din revista "22": "Mulți și-au pus speranțe în procurorul militar Dan Voinea, responsabil cu dosarele revoluției și ale mineriadelor. Dar el a tras de anchete până când dosarele i-au fost luate o dată și încă o dată. Pretinsa lui
Iliescu, mereu printre noi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9417_a_10742]
-
solidă a autorului sunt de necontestat, după cum este extrem de limpede că Angelo Mitchievici cunoaște (și iubește) contextul istoric al scrierii Crailor... Pasiunea pentru interbelic și cunoașterea vie a mecanismelor sale transpar în carte și fac textul mai prietenos. Tehnica de analiză a lui Angelo Mitchievici este înșelătoare. Mai toate capitolele și subcapitolele încep cu discursuri teoretice, antropologice, mitologice sau de alt soi, creează racorduri, conturează o rețea de referințe, în care o bucată de text matein pică apoi ca o mănușă
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
și spectralitatea privirii Meduzei și surâsul Sfinxului" (p. 116). Tonul lui Mitchievici e sigur și calculat, un pic cam sobru, oarecum prețios. Ceea ce însă e în mod evident ocultat e punctul de pornire. Portretul Penei Corcodușa, care se pretează perfect analizei de mai sus, și care, desigur, a generat-o, apare abia o pagină și ceva mai încolo, venit mai mult ca o confirmare a unor teorii mai largi. Procedând astfel, cartea câștigă înălțime critică și rafinament, dar pierde prin depărtarea
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
titlul, să-i dezvălui autorul, să numesc editura care l-a publicat, să menționez că e vorba despre finalul unei trilogii. Presa - culturală și nu doar - și-a făcut deja datoria, scutindu-mă de asemenea improvizate oficii de advertising cultural. Analizele mediatice vor curge pe drumul lor, implicând statistici, vânzări, viteze internautice de lectură (aruncați o privire pe câteva webloguri și veți înțelege la ce mă refer), în timp ce recenzenții vor declanșa, independent unul de celălalt, o veritabilă și pasionantă goană după
O decalogie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9443_a_10768]
-
obiectelor din jur care agresează insul: Octavian Costin "citește" tot ce simte, trăiește cunoscuta teroare a obiectelor care "mă blochează, care mă interzic, care mă fac să cred inadmisibilă simpla lor existență nicăieri consemnată și îmi cer să le scriu", analiza însăși a sentimentelor este cerută de succesiunea imaginilor, textul aspirînd la acea "viziune a lumii simultane" - utopia scriitorului din secolul trecut. Gheorghe Crăciun scrie în Acte originale. Copii legalizate ceea ce aș numi o proză a detaliului, arătînd o remarcabilă forță
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
însă până în pragul destrămării, nu al tragediei). Prozatorul nostru are de la Flaubert personajul idealist cu aversiune față de mediocritatea provincială, viciul sentimentului erotic insațiabil, pus în ecuația unui bovarism fără frivolitate, nedus până la capătul unui eșec total. De la Proust preia minuțiozitatea analizei psihologice, organizată într-o compoziție plastică a peisajului sufletesc și într-o alternanță muzicală a reverberațiilor trecut-prezent. Fraze ample, cu întortochieri proustiene, transcriu variabilitatea, meandrele, aluviunile și complicațiile fluxului afectiv. Într-o proporție perfect simetrică, romanul urmărește în primele cincisprezece
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
clar proustiană. Referințele cele mai frecvente în Ocheanul întors (1977) sunt frații Goncourt, Flaubert, Stendhal, Proust. El este un izolat prin echilibrul, simplitatea și claritatea pe care le caută, îndepărtate de turbulența și agitația romanului contemporan. Preocuparea sa esențială e analiza pasiunii (în Matei Iliescu, 1970, sau Ce se vede, 1979), în progresie lentă, inelară: "cartea se parafrazează pe sine - se explică autorul - având ca efect, printre altele, de majoră însemnătate, o solemnă monotonie care contribuie în măsură importantă la ținuta
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
de ei, aceasta fu rațiunea existenței lui". Jurnalul și iubirea pentru Dora îl salvează pe Matei Iliescu din capcana mediocrizării provinciale, proiectându-l într-un joc de forme și transparențe, evanescențe și eternități inventate. Combinație subtilă de Flaubert și Proust, analiza pasiunii realizată de Radu Petrescu în romanul Matei Iliescu este uluitoare într-o literatură română contemporană fără preocupări speciale pentru caligrafia poveștilor de iubire.
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
cîte ori este necesar, pe baza convocării ministrului comerțului exterior și cooperării economice internaționale. Comisia vamală decide cu acordul tuturor membrilor săi. Pentru soluționarea propunerilor înaintate spre examinare, Comisia vamală poate cere ministerelor sau altor organe centrale interesate documentațiile și analizele economice necesare. Capitolul 3 Trecerea temporară a mărfurilor și altor bunuri peste frontieră. Antrepozitarea, transbordarea și tranzitul vamal Secțiunea 1 Trecerea temporară a mărfurilor și altor bunuri peste frontieră Articolul 98 Unitățile autorizate să efectueze operațiuni de comerț exterior pot
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
Socec de la Biblioteca Națională, fondul St. Georges, mai multe scrisori adresate de Iacob Negruzzi între 1917 și 1923 nepotului său, Jean Socec, librarul. Le reproduce în revistă fiindcă sînt foarte interesante ca document despre viața cotidiană în timpul Primului Război, ca analiză politică făcută de un conservator filogerman guvernului liberal intrat în luptă de partea Antantei și, nu în ultimul rînd, ca portret psihologic al epistolierului. Aflat în refugiu în Moldova natală, la moșia Lungani, scriitorul în vîrstă de 75 de ani
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9462_a_10787]
-
fără a se ține însă cont de marile diferențe de abordare dintre publicistică și eseistică. Publicistul scrie pentru un public larg și se raportează întotdeauna la "cestiunile arzătoare" ale zilei. Efectele pe care le caută sunt din galeria explozibililor. Chiar dacă analiza este minuțioasă, registrul parcurgerii și încheierii ei e unul simplificat și demonstrativ, pe înțelesul tuturor. Un publicist sofisticat și abscons, opac, ininteligibil miilor de cititori, e o contradicție în termeni. În schimb, libertatea eseistului este aproape totală. Asociații surprinzătoare și
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
redactării lor. Finalurile, adesea "lirice", nu rezolvă mare lucru. De veghe în oglindă este despre jurnale, nu despre Jurnal. Fără un sistem și tot ceea ce ar presupune acesta, criticul excelează în comentariul aplicat pe text. O teorie dedusă din aceste analize nu apare; și nici nu se pleacă, la drum, de la vreuna. Cartea lui Mircea Mihăieș, dezamăgitoare pe acest plan, se citește cu plăcere datorită unei directeți critice neobișnuite. Stilul autorului e într-adevăr "penetrant", cum arată Nicolae Manolescu, deși "conceptele
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]