7,050 matches
-
matrice; înlăturarea celei mai cumplite nefericiri a firii - iluzia veșnicei tinereți și a nemuririi - înseamnă cea mai mare fericire, singura trăire posibilă a Ființei 831. Matei Călinescu insistă asupra simbolismului îmbrăcămintei, asupra afinităților (altele decât în Pelerina, unde exista o analogie dintre îmbrăcăminte și actul de a ascunde) dintre îmbrăcăminte și habitus (condiție, caracter); deoarece habitus este etimonul cuvântului vechi habit (îmbrăcăminte care indică statutul socio-profesional, caracterul și starea de spirit), în nuvelă, haina servește ca indiciu că reîntineritul Dominic a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în pământ fixează capul șarpelui care susține lumea, iar deasupra lui se așază piatra de fundament; piatra de unghi se află exact în "centrul lumii". În acest fel, Beldiman apare ca un liant al celor două lumi între care stabilește analogii. 100 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 7. 101 Idem, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. I, De la epoca de piatră la Misterele din Eleusis, Editura Științifică, București, 1991, p. 90. 102 Christian
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în op. cit., p. 123, citează Dicționarul biblic de nume proprii și cuvinte rare al lui N. Moldoveanu: "Puternicul (eroul) lui Dumnezeu sau eroul (meu) este Dumnezeu. Dumnezeu este tare. Viteazul lui Dumnezeu". Deoarece numele sugerează o "dedublare", prin prisma acestei analogii, Gavrilescu apare ca "antieroul cenușiu al vieții banale, dar și "eroul" virtual al unei experiențe definitorii". 291 Sfântul Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Ohrida, Editura Cartea Ortodoxă, 2005, vol. I, pp. 238-239. 292 http://paginiortodoxe.tripod.com/vsmar/03-26-soborul sf arh gavriil.html 293
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Idem, Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p. 221. 841 Ibidem, p. 222. 842 Ibidem, p. 230. 843 Ibidem, p. 230. 844 Ibidem, p. 223. 845 Ion Neagoș, op. cit. 33. G. Glodeanu, op. cit., p. 255, stabilește analogii pe baza sonorității: numele lui Arhip "amintește prin rezonanțe de Arhetip". 846 Toma Pavel, în op. cit, pp. 63-64. (Toma Pavel îl citează pe Keith Donnellan cu teoria despre obstacolele în istoria referențială a numelor și eșecul referențial.) 847 Mircea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
vede în această a treia cale o ieșire din disputa raționalism criticism. Metoda antinomiei transfigurate este calea prin care transcendentul e formulabil, așa cum spune și raționalismul, fără a fi, însă, raționalizabil, lucru susținut de către criticism. Dacă raționalismul "construiește transcendentul în analogie cu logicul și cu concretul, dogmatismul îl construiește în dezacord cu logicul și concretul, postulându-l ca neraționalizabil". Pe de altă parte, "în timp ce criticismul vrea un transcendent neraționalizabil, neconstruibil și neformulabil, dogmatismul susține un transcendent neraționalizabil și neconstruibil, dar formulabil
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fenomenele oculte, predilecția pentru relativism, gustul pronunțat pentru filosofia istoriei și sentimentul unui sfârșit de lume și al începutului unei lumi noi, aspirația spre sinteze ultime și tragica neputință a intelectului de a le crea. Continuând acest raționament bazat pe analogia istorică, Lucian Blaga susține că, așa cum elenismul antic a dus, prin toate elementele sale, la o prefacere spirituală pe verticală prin apariția dogmei, la fel noul elenism va duce la o transformare spirituală spectaculoasă, prin deplasarea dinspre intelectul enstatic către
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
așa cum elenismul antic a dus, prin toate elementele sale, la o prefacere spirituală pe verticală prin apariția dogmei, la fel noul elenism va duce la o transformare spirituală spectaculoasă, prin deplasarea dinspre intelectul enstatic către intelectul ecstatic. "Ne îndoim că analogia istorică are importanța principială pe care unii gânditori vor să i-o acorde, dar existând asemănări atât de profunde și de vădite între timpul nostru și elenism, se poate prezice cu suficientă probabilitate ivirea, ca și în trecut, a unui
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
orizontul misterului și al revelării. Din punct de vedere structural, spune Blaga, metafora "implică un transfer și o conjugare de termeni ce aparțin unor regiuni sau domenii diferite"233. În metaforele plasticizante, acest lucru se face pe temeiul relației de analogie dintre termeni sau domenii, dizanalogia dintre acestea fiind neglijată. Cu exemplul lui Blaga, în metafora "cicoarea ochilor", concretul unui fapt (culoarea ochilor) este exprimat printr-o imagine eterogenă în raport cu el (cicoarea), dar având un aspect analogic, culoarea albastră 234. În
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în metafora "cicoarea ochilor", concretul unui fapt (culoarea ochilor) este exprimat printr-o imagine eterogenă în raport cu el (cicoarea), dar având un aspect analogic, culoarea albastră 234. În metaforele revelatorii, raportul dintre fapte sau termeni este unul mai complex, în care analogia se combină cu dizanalogia. În exemplul "Soarele, lacrima Domnului, cade în mările somnului", faptul concret (soarele) apare ca un semn vizibil al unui x necunoscut, al unui mister, care solicită un act revelator. Revelarea se încearcă prin suprapunerea peste faptul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Domnului, cade în mările somnului", faptul concret (soarele) apare ca un semn vizibil al unui x necunoscut, al unui mister, care solicită un act revelator. Revelarea se încearcă prin suprapunerea peste faptul concret (soarele) a unei imagini (lacrima Domnului). Însă, analogia dintre acestea nu mai este suficientă, ca în cazul metaforei plasticizante, ci, pentru a revela misterul x, este necesară luarea în considerare a dizanalogiei lor. Astfel, spre deosebire de metaforele plasticizante, care asociază termeni sau fapte analogice, metaforele revelatorii "amalgamizează sau conjugă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
necesară luarea în considerare a dizanalogiei lor. Astfel, spre deosebire de metaforele plasticizante, care asociază termeni sau fapte analogice, metaforele revelatorii "amalgamizează sau conjugă două fapte analogice-dizanalogice spre a revela în acest fel un x, sau latura ascunsă a unui mister"235. Analogia, în asociere cu dizanalogia, realizează astfel revelarea misterului. Sergiu Al-George observă în metafora revelatorie o "dialectică paradoxală" ce se instituie între termeni 236. Ea este creată prin această amalgamare a termenilor prin analogie și dizanalogie, care realizează transferul de la concret
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sau latura ascunsă a unui mister"235. Analogia, în asociere cu dizanalogia, realizează astfel revelarea misterului. Sergiu Al-George observă în metafora revelatorie o "dialectică paradoxală" ce se instituie între termeni 236. Ea este creată prin această amalgamare a termenilor prin analogie și dizanalogie, care realizează transferul de la concret către necunoscut, deschizând un drum către revelarea acestuia din urmă. Prin această constituție a sa, metafora asociază două domenii sau niveluri radical distincte, unul arătat și altul ascuns, luând o înfățișare paradoxală. După
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vorba de un domeniu al manifestării energiei care își are independența sa, anume domeniul psihic sau neuropsihic. Sistematizarea energetică neuropsihică apare în anumite zone ale materiei vii, atingând o cotă maximă la om. Lupașcu constată 503 că aceasta "prezintă puternice analogii" cu sistematizarea microfizică. În două lucrări ulterioare 504, filosoful francez de origine română va dezvolta mult această idee, acreditând ceea ce se numește în sistemul său de gândire materia psihică. Ceea ce este, însă, mai important în legătură cu materia psihică este că, încă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Meister Eckart, și îl apropie de gnostici 537. Am văzut că Lucian Blaga se apropia și el de aceste viziuni. Ceea ce este straniu și interesant în același timp este că Ștefan Lupașcu ajunge aici plecând de la experiența științifică. Plecând de la analogia dintre constituția energetică a nucleului atomic și cea a neuropsihicului și ținând cont de faptul că întreaga materie-energie conține nuclei atomici, în fiecare moleculă, în orice atom, Lupașcu susține că "la baza cea mai intimă a lucrurilor și ființelor se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
că sacrul este ceva cu totul altfel, radical diferit de realitățile naturale, însă nu merge pe direcția acestuia de a rămâne doar la aspectul irațional și inefabil al sacrului, în fața căruia nu ne putem exprima decât non-discursiv sau, eventual, prin analogii. El declară că îl interesează "sacrul în totalitatea lui"558. De aceea, consideră drept un aspect important în înțelegerea sacrului manifestarea lui, felul în care sacrul se arată. Adică, cu un termen pe care îl construiește în mod special, hierofania
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
unui asemenea nucleu comun. Pe de altă parte, se poate face observația că bunăstarea ființelor non-umane presupune anumite aspecte care sunt străine ființelor umane, așa cum ar fi cazul anumitor aspecte ale bunăstării animalelor sălbatice. Aceste diferențe nu înseamnă însă că analogia nu poate fi făcută 42. Următorul pas constă în luarea în considerare a tuturor creaturilor, a tuturor ființelor vii, dincolo de limita reprezentată de ființele înzestrate cu sensibilitate. Temeiul unei asemenea extinderi l-ar reprezenta ideea că orice creatură are binele
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ca atare este un temei al acțiunii, asumat de orice persoană capabilă să raționeze practic, pentru că dacă plăcerea nu ar fi considerată drept temei al raționării practice, atunci nimic altceva nu ar putea fi luat în considerare) un argument prin analogie (de exemplu, dacă admitem că bunăstarea oamenilor care trăiesc acum este o valoare intrinsecă, atunci vom accepta să discutăm și despre bunăstarea oamenilor care vor trăi în viitor) ori un argument în care pornim de la principii generale pentru a ajunge
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
au valoare intrinsecă, pe când în cazul operelor de artă invocăm valori de tip relațional, în sensul că omul este cel ce prețuiește operele de artă și le dă valoare. Valoarea unei opere de artă depinde de cel care o valorizează. Analogia dintre etica mediului și estetica operei de artă poate fi aplicată și în condițiile luării în considerare a altor aspecte. Astfel, eticienii mediului discută despre totalități sistemice și despre importanța ecosistemelor. În acest sens, corespunzător eticii mediului, vom vorbi despre
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
baza altor temeiuri asumate implicit, dar recunoașterea ignoranței poate fi temei al suspendării sau abținerii de la a lua o anumită decizie. 3.1.5. Argumentul "pantei alunecoase" Mecanismul unei argumentări de acest fel este simplu de pus în evidență cu ajutorul analogiei cu panta alunecoasă. Dacă faci un pas pe o pantă alunecoasă riști să te duci până la capătul ei, așa că este mai bine să nu faci nici măcar un prim pas pe pantă. Altfel spus, dacă într-o analiză conceptuală accepți o
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și morală a lui Platon poate fi un bun exemplu de holism, însă nu cel mai bun prin consecințele lui. De fapt, cred că proiectul lui Platon duce la cele mai puternice critici împotriva holismului și la punerea lui în analogie cu un proiect politic totalitar 112. Dar și Aristotel gândește societatea ca un organism, ar putea reveni în discuție adeptul holismului. Da, ar accepta individualistul, și ar replica îndată că Aristotel, ghidat de asemenea presupoziții, a încercat să justifice sclavia
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Atitudinea de respect față de natură este definită de Taylor pe baza a două concepte: conceptual de bine al unei ființe și conceptul de demnitate inerentă (inherent worth). Persoanele sunt ființe autonome și raționale care au ca scop realizarea binelui. Prin analogie cu acest mod de a fi al persoanelor, deoarece toate ființele vii urmăresc realizarea unui bine al lor, este construită etica mediului. Binele unifică întreaga comunitate a ființelor vii deoarece în cazul oricărei ființe vii există ceva ce îi dăunează
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
condițiile menționate mai sus, adică orientarea conștientă spre un scop. Totuși, după Varner 153, acest înțeles este presupus de teoreticienii drepturilor animalelor, așa cum ar fi cazul lui Regan sau Frey154. Cred însă că intenționalitatea nu trebuie atribuită doar pe baza analogiei cu schema unui silogism practic aristotelic sau a raționamentului practic așa cum îl concepe Anscombe 155. Am ajunge astfel să atribuim intenționalitate și unor mecanisme cu feed-back, așa cum ar fi un termostat. Este necesară o cercetare complexă, bazată pe știință. Mai
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
știință. Mai întâi, trebuie analizat comportamentul animalelor, al păsărilor, eventual și al altor vertebrate, și felul în care acestea învață anumite comportamente. În al doilea rând, abordarea behavioristă trebuie dublată de o cercetare neurofiziologică a creierului. Abordarea behavioristă permite o analogie între comportamentul oamenilor și al altor ființe, ceea ce duce la o situație teoretică asemănătoare cu argumentul privitor la existența altor minți discutat în filosofia minții. Analogia poate fi întărită și de faptul că animalele au sistem nervos structurat asemănător celui
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
abordarea behavioristă trebuie dublată de o cercetare neurofiziologică a creierului. Abordarea behavioristă permite o analogie între comportamentul oamenilor și al altor ființe, ceea ce duce la o situație teoretică asemănătoare cu argumentul privitor la existența altor minți discutat în filosofia minții. Analogia poate fi întărită și de faptul că animalele au sistem nervos structurat asemănător celui omenesc. Rămân în discuție păsările, peștii și reptilele, dar și problema relației dintre durere și dorințe, eventual absența dorințelor în cazul prezenței durerii. Totuși, analogia trebuie
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
minții. Analogia poate fi întărită și de faptul că animalele au sistem nervos structurat asemănător celui omenesc. Rămân în discuție păsările, peștii și reptilele, dar și problema relației dintre durere și dorințe, eventual absența dorințelor în cazul prezenței durerii. Totuși, analogia trebuie dusă mai departe cu precauție și cu acceptarea faptului că anumite situații, deși conceptibile, nu pot fi cunoscute în mod subiectiv 156. Dar și faptul de a avea un interes poate fi conceput ca distinct în raport cu alte stări care
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]