73,900 matches
-
domiciliului cu câteva luni înainte de publicarea posturilor în Monitorul Oficial al României sau chiar la momentul aflării datelor despre concurs. ... ... 4. Apărările formulate în recurs Intimatul-pârât Ministerul Justiției a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentința recurată este temeinică și legală. ... 5. Răspunsul la întâmpinare Prin răspunsul la întâmpinare, recurenta-reclamantă a reiterat, în esență, aspectele expuse prin memoriul de recurs. ... 6. Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
Arbitrarul se identifică în mod evident în toate cele patru criterii, neexistând nicio justificare legală cuprinsă în dispozițiile legale primare referitoare la „domiciliul solicitantului“ sau spre exemplificare „alte criterii relevante“. Așadar, în dezacord cu judecătorul fondului, instanța de control judiciar apreciază că norma nu are caracter clar și previzibil, neputându-se reține spre exemplu că sintagma „alte criterii relevante“ se subsumează unei astfel de concluzii. Constatând, pe de o parte, că dispozițiile regulamentare a căror anulare se solicită adaugă în mod
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
în atribuțiile autorității publice pârâte, în condițiile în care recurenta-reclamantă nu a înțeles să formuleze cerere de chemare în judecată și în contradictoriu cu ceilalți candidați admiși în procedura contestată în baza prevederilor regulamentare constatate ca nelegale. Așadar, fără a aprecia ca și judecătorul fondului asupra caracterului accesoriu al acestor capete de cerere, având în vedere cadrul procesual stabilit de către recurenta-reclamantă, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge capetele de cerere vizând: constatarea refuzului nejustificat al Ministerului Justiției de
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
nelegală. Referitor la excepția lipsei de interes, reclamantul a solicitat respingerea acesteia atât pentru motivele invocate prin cererea de chemare în judecată, cât și pentru considerentele expuse referitoare la paguba iminentă. Cu privire la fondul cererii de suspendare, reclamantul a apreciat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de Legea nr. 554/2004. A mai susținut reclamantul că în cauză sunt îndeplinite cerințele legale pentru suspendare, respectiv există cazul bine justificat și paguba iminentă. A subliniat că datorită accesului restricționat în intervalul orar 23.00-5.00
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
sau manifestat al acesteia, necesare pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor iminente la adresa drepturilor convenționale, unionale și constituționale la viață, integritate fizică și sănătate ale persoanelor, în mod nediscriminatoriu, și fără a aduce atingere existenței altor drepturi sau libertăți“. Curtea apreciază că măsurile adoptate sunt necesare pentru apărarea sănătății publice, fiind astfel justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele variate impuse de legiuitor sunt proporționale cu scopul urmărit. Astfel, potrivit art. 3 alin. (1) lit. d) din H.G. nr. 758/2009
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
ce relevă faptul că restrângerea nu este disproporționată cu scopul urmărit. În ceea ce privește criticile referitoare la faptul că măsurile atacate afectează libera circulație, dreptul la viața intimă, familială și privată, dreptul de proprietate și libertatea comercială, Curtea le apreciază ca neîntemeiate. Astfel, în primul rând se observă că restrângerea este prevăzută de Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 396 din 15 mai 2020. Sunt
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
le-au determinat. Aceasta trebuie, de asemenea, să informeze pe secretarul general al Consiliului Europei și asupra datei la care aceste măsuri au încetat a fi în vigoare și de la care dispozițiile convenției devin din nou deplin aplicabile. “ Curtea apreciază că, odată ce nu s-a făcut dovada că statul român ar fi informat secretarul general al Consiliului Europei că măsurile pentru care s-a făcut notificarea au încetat, notificarea exercitării dreptului de derogare a continuat să producă efecte, astfel
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
instanța reține că reclamantul este nemulțumit de faptul că nota de fundamentare cuprinde doar aspecte legate de contextul epidemiologic pe plan intern și internațional și nu conține aspecte care să țină concret de justificarea măsurilor vizate. Contrar susținerilor reclamantului, instanța apreciază că fundamentarea pe baza aspectelor legate de contextul epidemiologic pe plan intern și internațional satisface exigența motivării în condițiile art. 31 din Legea nr. 24/2000. Cu privire la încălcarea principiului transparenței decizionale, respectiv art. 8 din O.U.G. nr. 57/2019 și
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
al taxei de înscriere la examenul de verificare a cunoștințelor prevăzut de art. 94 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 și condițiile de plată se stabilesc prin decizie de către Comisia permanentă a U.N.B.R. (4) În cazul în care se apreciază ca fiind necesare, se pot depune sau, după caz, solicita și alte informații/documente relevante privind îndeplinirea condițiilor prevăzute de legea română pentru înscrierea în barou. Articolul 8 În cadrul procedurii de soluționare a cererii de recunoaștere a titlului profesional specific
HOTĂRÂRE nr. 259 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259755]
-
de către prima instanță, fără a motiva în vreun fel criteriile avute în vedere raportat la situația concretă din cauza dedusă judecății. Astfel, deși invocă greaua pierdere - a copiilor, fraților, respectiv a nepoților - suferită de părțile civile, instanța de apel apreciază, totuși, că acordarea sumelor de câte 30.000 de euro fiecăruia dintre părinții victimelor, de câte 15.000 de euro fraților acestora și de câte 10.000 de euro bunicilor victimelor, cu titlu de despăgubiri morale, este suficientă pentru a acoperi prejudiciul moral
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
ar fi putut să o exercite indiferent de cuantumul pretențiilor solicitate. Invocă, în acest sens, deciziile Curții Constituționale nr. 462 din 17 septembrie 2014 și nr. 369 din 30 mai 2017. ... 5. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, arată că prin dispozițiile art. 102 pct. 267 din Legea nr. 255/2013 au fost restrânse cazurile de casare numai la anumite motive de nelegalitate și au fost eliminate cele formale și fără impact
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Codul de procedură penală a revenit, astfel, la sistemul clasic al dublului grad de jurisdicție, constând în fond și apel, ceea ce înseamnă că în recurs nu se rejudecă fondul cauzei, ci se apreciază dacă hotărârea dată corespunde sau nu legii. ... 18. Tot prin Decizia nr. 207 din 25 martie 2021, citată anterior, paragraful 21, Curtea a constatat că, potrivit dispozițiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală, motivele de recurs în
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
timpului didactic, atingerea performanței), inclusiv a activităților de învățare în care sunt utilizate dispozitive digitale, resurse sau strategii de informare digitală; ... d) evaluarea randamentului școlar - metode și tehnici de evaluare, inclusiv tehnologii digitale, a rezultatelor învățării; ... e) nivelul pregătirii elevilor, apreciat pe baza observației directe, a probelor de control aplicate și a evaluării longitudinale, folosind inclusiv tehnologii digitale; ... f) cunoașterea elevilor (strategii de diferențiere și individualizare); ... g) competențe psihorelaționale (în raporturile cu elevii, cu părinții, cu cadrele didactice și cu comunitatea
ORDIN nr. 5.722 din 27 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259837]
-
acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate. Consideră că textele de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care exclud de la beneficiul indemnizației de risc asiguratele care nu au calitatea de salariate. Apreciază că nu există o justificare obiectivă și rezonabilă care să susțină această excludere. Consideră că prin plata contribuției la asigurările sociale de sănătate s-a creat o speranță legitimă privind obținerea indemnizației de risc maternal. În sprijinul concluziilor sale invocă
DECIZIA nr. 343 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259831]
-
În sfârșit, autoarea excepției arată că mai multe case de asigurări de sănătate din țară acordă indemnizația pentru concediu de risc maternal persoanelor care desfășoară activități independente. ... 18. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este întemeiată, dispozițiile legale invocate fiind contrare art. 4 alin. (2), art. 16, art. 34, art. 44 alin. (1), art. 47, art. 53 și art. 115 alin. (6) din Constituție. Astfel, autoritățile statului dispun de
DECIZIA nr. 343 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259831]
-
de asigurări sociale de sănătate aferente certificatelor de concediu medical eliberate până la data de 31 august 2021 se acordă până la încetarea situației care a determinat necesitatea eliberării respectivelor certificate medicale. “ ... 32. Din analiza acestor dispoziții de lege Curtea apreciază că, odată cu intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2021 și a Ordinului ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.398/729/2021, legiuitorul a schimbat soluția sa legislativă referitoare la condițiile de
DECIZIA nr. 343 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259831]
-
persoanele asigurate în temeiul art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 vor putea beneficia de drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. e) și art. 31 din acest act normativ. ... 34. Așa fiind, Curtea apreciază că, în realitate, criticile formulate de autoarea excepției în raport cu reglementarea aplicabilă situației sale nu derivă din conținutul acestei reglementări, ci constituie probleme ce țin de modul de interpretare și aplicare a legii de către autorități, ce revin controlului
DECIZIA nr. 343 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259831]
-
creditorului de a cere executarea silită s-a născut la o dată anterioară intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă, dar executarea silită a început sub imperiul legii noi. ... 21. Astfel, într-o primă opinie, unele instanțe au apreciat că noul Cod de procedură civilă se aplică tuturor chestiunilor privitoare la executarea silită, invocate în cadrul contestațiilor la executare, inclusiv prescripției dreptului de a cere executarea silită. Fiind avute în vedere dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
art. 1 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă (Decretul nr. 167/1958), conform cărora „odată cu stingerea dreptului la acțiune privind un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privind drepturile accesorii“. ... 25. Alte instanțe au apreciat ca fiind aplicabil termenul de prescripție de 10 ani, întrucât este vorba despre un drept real - dreptul de ipotecă - ceea ce atrage aplicarea art. 405 alin. 1 teza a II-a din vechiul Cod de procedură civilă, respectiv art. 706
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
propriu cu privire la problema de drept supusă interpretării, rezumându-se la prezentarea aspectelor controversate (evidențiate la pct. IV) relevante pentru soluționarea problemei de drept și a practicii neunitare, ca premisă pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. A apreciat că divergențele ivite în practica judiciară ar putea fi determinate și de echivocul noțiunii de „drept real“ asociate dreptului de ipotecă, fiind făcute referiri teoretice și doctrinare la sensul și evoluția conceptului de „acțiune“ și „drept la acțiune ipotecară“. ... ... VI
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
au intrat în vigoare, începând cu 1 octombrie 2011, noul Cod civil și Legea nr. 71/ 2011 și, începând cu 15 februarie 2013, noul Cod de procedură civilă și Legea nr. 76/ 2012 de punere în aplicare a acestuia. ... 33. Apreciind că ipoteza sesizării privind pronunțarea unei decizii în recurs în interesul legii are un caracter general, ce privește în principal stabilirea legii aplicabile unor subipoteze diferite și, abia ulterior, raportat la fiecare din aceste subipoteze, se ridică unele aspecte legate
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
interesul legii are un caracter general, ce privește în principal stabilirea legii aplicabile unor subipoteze diferite și, abia ulterior, raportat la fiecare din aceste subipoteze, se ridică unele aspecte legate de clarificarea interpretării legii raportat la subipotezele menționate, s-a apreciat că sesizarea este inadmisibilă. ... 34. Pe fondul problemei de drept care face obiectul recursului în interesul legii s-a exprimat opinia că termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită a unui contract de ipotecă imobiliară, încheiat sub
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
dreptului de a cere executarea silită a creanței, este termenul de prescripție general de 3 ani, aplicabil deopotrivă acțiunilor personale. ... 35. În ceea ce privește aspectul referitor la legea procesuală aplicabilă, în ipoteza premisă din actul de sesizare, s-a apreciat că de la momentul încheierii contractului și până la formularea cererilor de executare silită au intrat în vigoare noul Cod civil și noul Cod de procedură civilă, ce cuprind noi reglementări referitoare la contractul de ipotecă și, respectiv, executarea silită
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
civilă, în cazul prescripțiilor care au început să curgă începând cu 1 octombrie 2011 și în ipoteza în care executarea silită a fost începută după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă. ... 41. În acest sens s-a apreciat că, deși dreptul de ipotecă privește un anume atribut al dreptului de proprietate, respectiv dreptul de dispoziție, cu anumite condiții de exercitare, cum este cazul și altor drepturi reale principale (dreptul de superficie, dreptul de uzufruct), contractul de ipotecă constituie
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
Cod de procedură civilă, este aplicabil dreptului de executare ipotecară care începe după 15 februarie 2013. ... 48. Referitor la caracterul executoriu independent al dreptului accesoriu de ipotecă în raport cu dreptul de creanță principal pe care îl garantează, s-a apreciat că, atât potrivit dispozițiilor legale în vigoare la data încheierii contractului de ipotecă (art. 1746 alin. 1 din Codul civil din 1864), cât și dispozițiilor art. 2.343 din noul Cod civil, contractul de ipotecă este un accesoriu al contractului principal
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]