KorAP: Find »[drukola/base=arhiepiscop & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...175 176 177 >

4,424 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

timpuri de criză economică acută, creșterea prețului abonamentelor ar fi putut duce la situația în care "mulți ar fi respins și foaia și revista"895. La 10 august 1931 a avut loc la Iași o întâlnire între monseniorul Anton Durcovici, arhiepiscopul Cisar, episcopul Mihai Robu și monseniorul Anton Gabor, legată de posibilitatea transferării la București a Sentinelei catolice. În urma acestor discuții, șase zile mai târziu, Gabor i-a scris arhiepiscopului următoarele: "Ziua de 16 august 1931 va rămâne neștearsă în analele

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a avut loc la Iași o întâlnire între monseniorul Anton Durcovici, arhiepiscopul Cisar, episcopul Mihai Robu și monseniorul Anton Gabor, legată de posibilitatea transferării la București a Sentinelei catolice. În urma acestor discuții, șase zile mai târziu, Gabor i-a scris arhiepiscopului următoarele: "Ziua de 16 august 1931 va rămâne neștearsă în analele "Presei Bune", căci atunci s-a atins o chestiune care poate să aibă mari urmări pentru viitor"896. În Sentinela catolică s-au publicat, pe parcursul timpului, mai multe discursuri

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Ziua de 16 august 1931 va rămâne neștearsă în analele "Presei Bune", căci atunci s-a atins o chestiune care poate să aibă mari urmări pentru viitor"896. În Sentinela catolică s-au publicat, pe parcursul timpului, mai multe discursuri ale arhiepiscopului Cisar ținute în Senatul României 897. Conform proiectului discutat la această întâlnire și propus de Gabor, Sentinela catolică trebuia să-și păstreze formatul de la Iași și să apară o dată pe săptămână în capitală, având șanse reale de a se dezvolta

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
merge, mă voi întoarce la ce a fost, așteptând timpuri mai bune"898. Cu nouă ani înainte de contopirea revistei Sentinela catolică (de la Iași), cu ziarul Farul nou (de la București), responsabilii cu activitatea presei catolice din Moldova s-au consultat cu arhiepiscopul de București în vederea găsirii celei mai bune soluții pentru continuarea dezvoltării ei și pentru apariția unui cotidian catolic în capitala țării. Până în anul 1934, când a fost posibilă fuziunea celor două publicații deja amintite, a existat o bogată corespondență între

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
găsirii celei mai bune soluții pentru continuarea dezvoltării ei și pentru apariția unui cotidian catolic în capitala țării. Până în anul 1934, când a fost posibilă fuziunea celor două publicații deja amintite, a existat o bogată corespondență între Anton Gabor și arhiepiscopul Alex. Th. Cisar, referitoare la apariția unui cotidian catolic la București. Această colaborare și dorință de a publica un ziar în capitala țării nu a inclus și consultarea clerului unit sau a responsabililor de presă din celelalte dieceze, care în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolici de o altă naționalitate decât cea română (în special maghiară), fapt ce a demonstrat o viziune și o abordare diferită a problemei presei catolice din România. În anul 1933, în preajma înființării ziarului catolic Farul nou, Gabor i-a trimis arhiepiscopului de București o scrisoare în care și-a exprimat părerea privitoare la această nouă apariție: "... noul ziar reprezintă un mare pas în dorința noastră comună de a da viață unui săptămânal la București"899. Directorul "Presei Bune" l-a informat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
care nu a mai avut loc) redactorii de la cele mai importante ziare și reviste: Unirea din Blaj, Vestitorul din Oradea, Observatorul din Beiuș, Cuvântul adevărului din Bixad Satu Mare, Curierul creștin din Gherla, Viața, din Hălăucești etc.900. În anul 1935, arhiepiscopul Cisar a aprobat unificarea unor publicații catolice (în momentul respectiv fiind vorba de Dacia creștină fosta Sentinela catolică și Farul nou). Ideea unificării presei catolice din România fusese emisă de arhiepiscop cu zece ani înainte, în momentul dispariției ziarului Albina

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Gherla, Viața, din Hălăucești etc.900. În anul 1935, arhiepiscopul Cisar a aprobat unificarea unor publicații catolice (în momentul respectiv fiind vorba de Dacia creștină fosta Sentinela catolică și Farul nou). Ideea unificării presei catolice din România fusese emisă de arhiepiscop cu zece ani înainte, în momentul dispariției ziarului Albina 901. Soluția la problema legată de neplata abonamentelor și lipsa colaboratorilor (o problemă generală a presei catolice românești) a fost, în viziunea arhiepiscopului, unificarea "tuturor fițuicilor inutile și slabe și lăsarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
unificării presei catolice din România fusese emisă de arhiepiscop cu zece ani înainte, în momentul dispariției ziarului Albina 901. Soluția la problema legată de neplata abonamentelor și lipsa colaboratorilor (o problemă generală a presei catolice românești) a fost, în viziunea arhiepiscopului, unificarea "tuturor fițuicilor inutile și slabe și lăsarea deoparte a orgoliilor"902. Arhiepiscopul a semnalat nevoia existenței unor "specialiști și rutinați, care să poată consacra tot timpul lor disponibil cauzei presei catolice"903. Anul 1935 a adus materializarea proiectului de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în momentul dispariției ziarului Albina 901. Soluția la problema legată de neplata abonamentelor și lipsa colaboratorilor (o problemă generală a presei catolice românești) a fost, în viziunea arhiepiscopului, unificarea "tuturor fițuicilor inutile și slabe și lăsarea deoparte a orgoliilor"902. Arhiepiscopul a semnalat nevoia existenței unor "specialiști și rutinați, care să poată consacra tot timpul lor disponibil cauzei presei catolice"903. Anul 1935 a adus materializarea proiectului de unificare a ziarului Farul nou cu revista Dacia creștină 904. Scopul declarat al

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a adus materializarea proiectului de unificare a ziarului Farul nou cu revista Dacia creștină 904. Scopul declarat al noului ziar a fost: "Pe terenul religios vom fi alături de tot ce este catolic, pe terenul național, numai de ce este românesc"905. Arhiepiscopul a realizat o critică internă și a menționat că presa catolică din România s-a confruntat cu o serie de probleme, în primul rând de ordin financiar; însă altă o dificultate majoră a fost și nivelul calitativ scăzut și amploarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a ierarhului, care vedea că nici după atâta timp nu se putea realiza un cotidian catolic puternic și profesionist la București, deși s-a conștientizat nevoia existenței acestuia. Nivel calitativ redus al presei catolice de la începutul anilor '30, reclamat de arhiepiscopul de București, era explicabil prin multiple cauze, precum: situație economică precară, lipsa unor specialiști, lipsa unității, inexistența unui plan bine întocmit și a unei viziuni unitare și planificate, dar și educația precară a comunității catolice (ca de altfel, a întregii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Albinei și doar intervenția directă și autoritară a nunțiului apostolic a făcut posibilă materializarea proiectului susținut de Vatican 956. Nici trecerea timpului și nici încercările ulterioare de înființare a unui nou ziar catolic la București nu l-au făcut pe arhiepiscopul de București să considere oportună editarea ziarului Albina, deși importanța acestuia a fost recunoscută. Iată ce conținea scrisoarea din 15 martie 1932 trimisă de episcopul Netzhammer, omologului său de Oradea, Valeriu Traian Frențiu, referitor la apariția unui cotidian catolic reprezentativ

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
căci avusesem același gând încă din 1925, după ce a trecut la cele veșnice "ALBINA", care a repausat din cauza lipsei de colaboratori, de redactori iscusiți, de neplata abonaților și mai ales din cauză că devenise instrument "marghilomanist" deci ceva cu totul greșit"957. Arhiepiscopul a acuzat așadar, redacția ziarului că nu a fost "iscusită" și că a făcut partizanat politic, devenind "instrument marghilomanist". După dispariția publicației Albina, s-a încercat înființarea unui nou ziar la București. Au existat numeroase discuții între responsabilii cu dezvoltarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
sprijinului din partea clerului latin din București, dar și unele reclamații aduse redactorului și colaboratorilor săi de către superiorii ierarhici), Albina a încetat să mai apară, în septembrie 1924971. Într-o scrisoare din 18 ianuarie 1924, adresată noului nunțiu apostolic de la București, arhiepiscopul Netzhammer a relatat momentul înfințării ziarului și i-a cerut acestuia să dispună fie mutarea redacției din casa parohială de la Bărăție, fie plata unei chirii: "Având în vedere această amenințare, am evacuat două dintre cele mai frumoase camere din Baratzia

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
rog cu umilință Nunțiatura Apostolică din București fie să evacueze redacția Albinei (care ar putea fi instalată și în casa parohială a românilor uniți din Str. Polonă), fie să se aranjeze plata chiriei către episcopie"972. Când pomenea de "amenințări", arhiepiscopul se referea la faptul că în momentul de debut al ziarului, pentru a-l convinge să accepte ca redacția să funcționeze în casa parohială din Bărăție, nunțiul menționase că în caz de refuz, îl va înștiința pe Sfântul Părinte. Situația

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mers prin satele catolice din Moldova și "a strâns pomană" pentru presa catolică 977; a și corespondat cu preoții din parohiile din dieceza de Iași (nu doar pentru a le cere ajutorul), a apelat la episcopul de Iași și la arhiepiscopul de București, Alex. Th. Cisar 978 (care a sprijinit presa catolică 979). Institutulul "Presa Bună" de la Iași a reprezentat practic centrul cultural al vieții catolice din Moldova. În septembrie 1919 a fost publicat proiectul de statut al "Societății Catolice Presa

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
solicitat la Inspectoratul Industrial al Regiunii a III-a Iași autorizațiile de funcționare a tipografiei 986. În august 1927, monseniorul Gabor, aflând de proiectul cultural al ministrului Angelescu privind înființarea a 3.000 de biblioteci populare sătești, i-a scris arhiepiscopului Cisar, pentru a interveni la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice în vederea distribuirii publicațiilor editate de "Presa Bună", la bibliotecile sătești 987. Arhiepiscopul a confirmat în 10 ianuarie 1928 că a primit de la Iași publicațiile apărute la "Presa Bună", ce urmau

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de proiectul cultural al ministrului Angelescu privind înființarea a 3.000 de biblioteci populare sătești, i-a scris arhiepiscopului Cisar, pentru a interveni la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice în vederea distribuirii publicațiilor editate de "Presa Bună", la bibliotecile sătești 987. Arhiepiscopul a confirmat în 10 ianuarie 1928 că a primit de la Iași publicațiile apărute la "Presa Bună", ce urmau a fi înmânate ministrului Angelescu 988. Această rugăminte a fost înnoită și în februarie 1929, când a reluat discuția privind distribuirea unei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și Comerțului 992. Jurnalul Consiliului de Miniștri din 4 februarie 1930 acorda Institutului de Arte Grafice "Presa Bună" înlesnirile oferite de legea ce prevedea încurajarea industriei naționale: scutire de vamă pentru mașini, utilaje, reducere pentru transportul CFR și altele 993. Arhiepiscopul de București, Cisar, a încercat să sprijine Presa Bună prin intermedierea tipăririi la Iași a unor cărți importante. La 20 aprilie 1929, într-o scrisoare adresată mons. Gabor, acesta îi spunea: Pare că soarta m-a ales să fiu mijlocitorul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Această afirmație era legată de tipărirea la Iași a unei lucrări aparținând unui autor german (Friedrich Ritter von Lama), despre papa Pius XI, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de preoție ai acestuia și care a fost intermediată de arhiepiscop. Ulterior, scrierea a fost prezentată și promovată în Lumina creștinului și în Sentinela catolică 994. În luna februarie 1930 a fost achiziționată o nouă mașină de tipărit din Germania, marca Haidelberg. Cheltuielile făcute pentru aducerea noului utilaj l-au determinat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
nr. 1, Iași, 2000, pp. 41-55. Moraru, Alois, Răchiteanu, Iosif, Păstorii diecezei de Iași și rectorii Seminarului diecezan, Sapienția, Iași, 2004. Neculăeș, Dumitru, Latinitatea Bisericii românești, Editura Serafica, Săboani, 1940. Netzhammer, Nikolaus, "Un păstor și o turmă: Raymund Netzhammer OSB, arhiepiscop de București (1905-1924)", în Pro Memoria, nr. 2/2003, București, 2003, pp. 205-224. Idem, "Autorul Raymund Netzhammer în publicațiile românești actuale", în Pro Memoria, nr. 3/2004, București, 2004, pp. 121-126.. Pal, Ioan, Catehismul Episcopiei Catolice de Iași, Editura Serafica

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Valeriu Anania, Pro Memoria Acțiunea catolicismului în România Interbelică etc. 14 Dănuț Doboș, "Din istoria Institutului "Presa Bună" din Iași", în Buletin istoric, nr. 7, Iași, 2006, pp. 5-18. 15 Nikolaus Netzhammer "Un păstor și o turmă: Raymund Netzhammer OSB, arhiepiscop de București (1905-1924)", în Pro Memoria, nr. 2/2003, București, 2003, pp. 205-224. 16 Marian Petcu, "Considerații privind factualitatea în cercetarea istoriei presei", în Studii și cercetări de istorie a presei, volumul II, anul II, Iași, 2009, p. 11. 17

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ro.wikipedia.org/wiki/Papa Pius al IX-lea, consultat la data de 22.06.2012, ora 13 și Giacomo Martina, "Pio IX (1851-1866)", Roma 1986, Miscellanea Historiae Pontificiae, 51, pp. 209-211). 256 Inițial, Biserica Română Unită cu Roma a fost pusă sub jurisdicția arhiepiscopului romano- catolic de Esztergom, care îndeplinea funcția de Principe-Primat al Ungariei. Astfel, episcopul greco-catolic din Blaj se afla subordonat canonic celui romano-catolic din Strigoniu (Esztergom). În anul 1777 a fost înființată ce-a de-a doua episcopie unită românească: Episcopia

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a ridicat Episcopia Română Unită de Făgăraș și Alba Iulia la rangul de mitropolie, cu Episcopia de Oradea drept sufragană. Biserica Română Unită cu Roma a devenit provincie bisericească de sine stătătoare, subordonată direct Sfântului Scaun, ieșind deci de sub jurisdicția arhiepiscopului primat al Ungariei. Totodată, au fost înființate două episcopii noi: cea de Lugoj și cea de Gherla, care au fost subordonate ierarhic (ca episcopii sufragane) Mitropoliei de Alba Iulia și Făgăraș, cu sediul la Blaj. Primul mitropolit al Blajului a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]