52,493 matches
-
continuare autori noi, abia ieșiți de pe băncile Facultății ori încă studenți; dar, cu câteva excepții, ei nu depășesc nivelul unor simpli versificatori. Și nici versuri, baremi formal, nu prea se scriu, căci producătorii de astăzi au deprins deja lecția lenei artistice și a comodității discursive. Acolo unde poeții adevărați, tensionați și reformatori căutau o transgresare a genului liric, o mutație la nivelul sintaxei și în interiorul lexicului, autorii mimetici se instalează confortabil și previzibil, scriind versuri fără rimă și ritm, cap și
Căminul liric by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8399_a_9724]
-
Miltiade Nenoiu, ale cărui comentarii descinse din experiența sa solistică și pedagogică exemplară în arta fagotului și a formațiilor camerale de suflători, ca și din patrimoniul său poetic, au fost deseori aplaudate de public. În audiență se aflau numeroase personalități artistice marcante care au ridicat din start fervoarea și atmosfera festivă din sală. Spun în titlu despre diplome de excelență și despre o seară muzicală care cu greu va putea fi uitată. Muzical, seara a fost marcată de momente care nu
Diplome de excelen?? ?i o sear? muzical? memorabil? by Mircea ?TEF?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/84011_a_85336]
-
Ciolac. Alături de numeroși actori, au fost în sală Nicolae Licareț, Voicu Enăchescu, Corina Chiriac, duetul Alesis (Alina și Romeo Negoiasă), Silvia Dumitrescu (cu un gustat microrecital de jazz), Elena Merișoreanu, Elisabeta Turcu, Gabriel Cotabiță, Lucky Marinescu, Carmen Rădulescu. Programul artistic a fost și el variat, cu atractive momente muzicale oferite de orchestra Petrică Pană, Mioara Lincan (romanțe), Georgiana Pană (nai), Lucky Marinescu, Dan Ionescu și tînăra Sabrina Diacov (elevă a lui Adrian Daminescu) - muzică ușoară. La un alt hotel de
Recunoa?teri by Crasna ?IPO? () [Corola-journal/Journalistic/83984_a_85309]
-
Oautu” dintr-un motiv foarte simplu: a venit la preselecție din postura de total necunoscut, pentru public și chiar specialiști. Colaboratorii noștri colindă lumea, avem mereu relatări despre succesele românilor peste hotare, mai există și internetul, cu toate acestea realizările artistice, reale sau nu, ale lui C. O. ne-au fost revelate de PR-ul său abia cu ocazia concursului de la București. Și apoi, hai să fim serioși, cum și de către cine i se putea spune “The Voice” unui solist
Votul, eterna poveste... by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/83973_a_85298]
-
și colegiile de muzică din cel mai mare oraș scoțian. Am putut astfel să ne facem o impresie asupra vieții muzicale din metropola de pe râul Clyde, dar și să constatăm direct rezultatele sistemului educațional, axat pe cultivarea creativității, în special artistice. Remarc aici concertul susținut de Scottish Chamber Orchestră la Old Fruitmarket, City Halls - noul sediu al prestigioasei BBC Scottish Symphony Orchestră - sub baghetă dirijorala a lui Richard Egarr, cu un program dedicat centenarului Benjamin Britten, si concertul inedit, sub genericul
EMC Forum on Music by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/83998_a_85323]
-
edițiile precedente, Săptămâna Internațională a Muzicii Noi din acest an și-a propus, promovarea muzicii scrise începând cu a doua jumătate a secolului XX., încercând să evidențieze valoarea muzicii noi românești în actualul context muzical european, după cum a declarat directorul artistic al festivalului, compozitorul Dan Buciu, Concertul de miercuri al Orchestrei de Cameră Radio sub conducerea dirijorului Gheorghe Costin a avut în program Trei piese pentru orchestră de coarde de Constantin Silvestri, Concertul pentru vioară și ansamblu cameral „Capricii și raga
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]
-
atât în țară, cât și în străinătate”. Cea mai recentă dovadă în acest sens este organizarea celei de-a treia ediții a stagiunii corale bucureștene “Paul Constantinescu”, ce a cuprins un ciclu de peste 30 de concerte corale de înaltă ținută artistică, cu un repertoriu variat și reprezentativ din marea creație corală, clasică și contemporană românească, concerte ce au avut loc în Aula Palatului Cantacuzino, pe scena Studioului “George Enescu” a Universității Naționale de Muzică din București și în diverse locașuri de
Adunarea General? a Asocia?iei Na?ionale Corale din Rom?nia by Al . I . B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84008_a_85333]
-
și diversitatea. Consulate, ambasade, institute culturale au venit aici, aducând fiecare ce a considerat că trebuie, în primul rand, să se știe despre poporul și cultura lor. A ufost teatru, arte plastice, carte, fotografie, film, workshop-uri pe diverse teme, forme artistice variate, mai mult sau mai putin convenționale, arta tradițională. A fost a 8-a ediție. Că și anul trecut, s-a contactat un artist rezident - Maïa Vidal (SUA), apoi Zaz - tot pentru prima oara în România, devenită nouă voce a
Festivaluri ?n ?ar? by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84017_a_85342]
-
SIMN LA TIMIȘOARA După trei zile de manifestări artistice și editoriale incluse în programul secțiunii SIMN la Timișoara, o premieră atât pentru festivalul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, cât și pentru timișoreni, a sosit și momentul consemnării datelor în istoria scrisă. 24 Mai a fost prima zi în
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
Dorin Pop - anul IV, Andrei Voica - anul III, Alex Florescu - anul I și Daniel Iorga - anul I), condus de Doru Roman, cadru didactic asociat al Facultății de Muzică. Cu schimbări de ultim moment în program, datorate unei suprapuneri de evenimente artistice, am putut asculta lucrări de Laura Manolache - care a și fost prezentă în sală, Ion Bogdan Ștefănescu (Mambolero - lucrare pentru percuție, bandă și recitator - text de N. Stănescu, dedicată lui Doru Roman), Gabriel Mălăncioiu și Doina Rotaru. Pauza dintre ansambluri
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
a Colegiului Național de Artă Ion Vidu (Daniel Cuibaru Jumugă, Amelia Trifoi, Paula Romitan, Bogdan Blescun), condus de prof. Alina Jumugă Cuibaru a încheiat seara, cu lucrări de Alan Keown, Siegfrid Fink și Mitchel Peters. Performanță, seriozitate și înaltă ținută artistică, sunt caracteristicile concertului oferit de percuționiști. Ultimul eveniment dedicat SIMN la Timișoara a avut loc în data de 27 Mai în Sala Orpheum a Facultății de Muzică a Universității de Vest din Timișoara unde s-a lansat și numărul special
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
de istorie ca veritabil liant cultural, ce continuă ca de la sine, permanentizata filiație multiculturală bănățeană. Închiem trecerea în revistă a primului eveniment SIMN la Timișoara, cu mulțumiri adresate conducerii Colegiului Național de Artă Ion Vidu care a sprijinit desfășurarea manifestărilor artistice, Editurii Eurostampa care s-a alăturat organizatorilor, precum și Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și Directorului artistic al festivalului - prof. univ. dr. Dan Buciu, care ne-a oferit ocazia primei organizări a SIMN la Timișoara
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
în revistă a primului eveniment SIMN la Timișoara, cu mulțumiri adresate conducerii Colegiului Național de Artă Ion Vidu care a sprijinit desfășurarea manifestărilor artistice, Editurii Eurostampa care s-a alăturat organizatorilor, precum și Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și Directorului artistic al festivalului - prof. univ. dr. Dan Buciu, care ne-a oferit ocazia primei organizări a SIMN la Timișoara
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
să nu ocolească nici celălalt festival major al muzicii noastre ușoare, “George Grigoriu” de la Brăila, oraș unde de altfel a făcut primii pași în muzică, pentru că numai confruntarea cu valori internaționale poate să-i aducă o confirmare a înzestrărilor sale artistice, în acompaniamentul redutabilei orchestre conduse de compozitorul Ionel Tudor.
Frumoasa moștenire by Consuela RAȚIU () [Corola-journal/Journalistic/84027_a_85352]
-
Premiilor Art Factory pentru tinerii muzicieni de jazz și muzică cultă din România”, unde sperăm să avem în continuare sprijinul UCMR, care anul trecut a finanțat un premiu. Bucuria noastră a fost amplificată de posibilitatea de a face cunoscut potențialul artistic românesc în străinătate cu ocazia sărbătorii Zilei Naționale. Cadrul multicultural din Croația s-a datorat prezenței unor formații muzicale din mai multe țări europene. Atât la concertul din orașul de influență barocă, Varazdin, din nordul Croației cât și la cel
Jazz rom?nesc ?n centrul Zagrebului by Florin R?DUCANU () [Corola-journal/Journalistic/84022_a_85347]
-
Revelații ale anului 2012: „Jazzappella” Florian LUNGU Spre bucuria noastră, a iubitorilor jazz-ului, anul ce a trecut a fost generos în revelarea unor tinere talente pe firmamentul artistic autohton și nu numai. Interprete și interpreți, soliști și grupuri au justificat interesul melomanilor și al organizatorilor vieții muzicale, constituindu-se drept rezultantele benefice ale existenței secțiilor / specializărilor / modulelor de specialitate în cadrul institutelor de învățământ superior muzical (Universitatea Națională
Revelații ale anului 2012: ”Jazzappella” by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84023_a_85348]
-
GuerriLIVE Acoustic Show” găzduit de „Radio Guerrila” în ziua de 10 decembrie 2012; să mai amintim că în data de 21 decembrie 2012 „Jazzappella” a cântat la Clubul „Tête-À-Tête” din București; iar în ianuarie 2013, am aplaudat apreciabila lor prestație artistică pe scena Clubului „La Cave de Bucarest”. Fără îndoială, afirmarea, deși recentă a sextetului „Jazzappella” drept unic grup vocal profesionist din România se cuvine promovată și sprijinită pe măsura valorii sale. Așteptăm de asemenea, cu legitimă nerăbdare, primul lor disc
Revelații ale anului 2012: ”Jazzappella” by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84023_a_85348]
-
Se duc valorile... Se împuținează pe zi ce trece numărul oamenilor de mare calitate artistică: peste câțiva ani vom privi, la muzeu, „armata moartă” a acestor ostași dedicați bucuriei spectatorului, prin câteva fotografii îngălbenite, cărți, discuri, emisiuni radio și TV... Dumitru Rucăreanu a fost unul dintre actorii care cântau frumos, foarte frumos... L-am aplaudat
Se duc valorile... by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84029_a_85354]
-
e o r g e Marcu), „Vrem să ciocnim cu viața un pahar” (N. Kirculescu), „Cine ești tu?” (V. V. Vasilache). La acestea se adaugă „Când era Mărin haiduc”, dintr-o culegere de pe Valea Jiului, orchestrația George Marcu. Fără Titi Rucăreanu, boema artistică bucureșteană este mai săracă... Alte două dispariții au îndoliat televiziunea publică, fiind vorba de realizatori de marcă. Scriitor cu un umor rar, Dan Mihăescu a semnat numeroase divertismente muzicale alături de Titus Munteanu; sperăm că au rămas în arhiva TVR (pentru că
Se duc valorile... by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84029_a_85354]
-
bunicii, se reîntâlnesc cu „Albă ca zăpada și cei 7 pitici”, „Fram ursul polar”, „Zâna zăpezilor”, „Fetița cu chibrituri”, „Balaurul cu 7 capete”, „Pasărea albastră”, „Rândunica ostenită”, „Motanul încălțat”, „Regina neagră”, „Micul prinț”, alături de ansamblul de balet al Operei. Regia artistică aparține Marinei Emandi Tiron, care la premieră a mărturisit într-un elocvent „Cuvânt înainte”: „Spectacolul urmărește drumul inițiatic pe care copiii unei familii, ajutați de părinți, îl fac prin intermediul jocurilor și al personajelor din basme până la conștientizarea răspunderii pe
?Steaua de sticl?? by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/84020_a_85345]
-
Duminică, 18 mai 2014, la Studioul de operă și multimedia al Universității Naționale de Muzică din București, prezența solistică a fagotistei MARIA CHIFU s-a conturat din primul moment sentențială în figurarea pieselor muzicale din program, cu o nobilă evoluție artistică și scenică, de puternic impact ideatic și în care performanța strict instrumentală era subsumată personalității sale impetuoase, profunde, prevestitoare și creatoare. Am ascultat în această interpretare Icar pentru fagot și bandă - fragment din spectacolul Icarynt de Diana Rotaru, Satye II
Recitaluri ... de fagot by Mircea ?tef?nescu () [Corola-journal/Journalistic/84082_a_85407]
-
era exilarea forțată. Al doilea episod, puțin cunoscut (deși am scris despre el în 1994 în volumul meu Incursiuni în literatura actuală), ce merită consemnat când reconstituim istoria disidenței literare românești, privește cazul avangardistului Victor Valeriu Martinescu. Există un document artistic al protestului clamat de VVM în epoca proletcultistă: în 1956, numărul 10 al revistei "Caiete de dor", care apărea la Paris, este în întregime un fel de memoriu poetic virulent, patetic și tulburător, publicat sub pseudonimul "Haiduc" și prefațat de
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
și Muzică, actualul Cor „Ion Vidu”. Demn urmaș al unei galerii de providențiali dirijori care au marcat evoluția cântului coral românesc lugojean (Iosif Czegka, Ion Vidu, Filaret Barbu și Dimitrie Stan), Remus Tașcău a atins culmile perfecțiunii interpretative, suprema măiestrie artistică. Sunetul diafan al corului său, înnobilat cu splendide irizări cristaline, era asemuit cu cel al unei viori Stradivarius. Era supremul ideal al maestrului, care-i avea ca modele artistice pe Marin Constantin și camerala sa, mirificul „Madrigal”. La rândul său
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
Dimitrie Stan), Remus Tașcău a atins culmile perfecțiunii interpretative, suprema măiestrie artistică. Sunetul diafan al corului său, înnobilat cu splendide irizări cristaline, era asemuit cu cel al unei viori Stradivarius. Era supremul ideal al maestrului, care-i avea ca modele artistice pe Marin Constantin și camerala sa, mirificul „Madrigal”. La rândul său, maestrul bucureștean îl considera pe Remus Tașcău drept unul din urmașii săi spirituali, un „hăruit al înălțimilor”, așa cum inspirat îl numea într-un memorabil text omagial. Numele dirijorului
Remus Tașcău și momentele de grație ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
de Horezu (3-7 decembrie 2012). Nu știu dacă în bibliografia mondială există și alte volume dedicate acestui subiect, însă cartea tânărului muzicolog german se constituie într-o certă contribuție la promovarea în spațiul cultural european a acestei forme de exprimare artistică muzicală a sufletului românesc. Vorbim despre un studiu muzicologic amplu bazat desigur pe consultarea bogatei bibliografii românești existente la ora actuală începând cu semnalarea acestui gen de către Dimitrie Cantemir trecând prin cercetătorii clasici Béla Bartòk, Constantin Brăiloiu, Gheorghe Ciobanu, Tiberiu
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]