7,814 matches
-
n-aibă a trage la nici un lucru a grajdiului gospod, nici la al Curții gospod... fiindcă ei să află purure la lucrul și trebile sfintii Mitropolii... Într-alt chip să nu fie”. Iaca și o treabă făcută gospodărește, părinte. Astfel bieții țigani robi sunt puși la adăpost de abuzurile celor care jinduiau la munca lor supusă. Cu toate daniile primite de „svânta Mitropolie”, aceasta continuă să pară neajutorată. Așa se face că la 29 septembrie 1759 Ioan Theodor Calimah voievod îi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
4 dugheni din gios, ce sânt tot în rândul pivniții supt un acoperemânt , aice în târgul Iașilor, lângă mănăstirea Bărboiului, pe Ulița Fânăriei”. Să nu crezi că vodă rămâne mai prejos. Nuuu. Nici vorbă. Face și el danii, dar... de biete suflete omenești! Nici nu-i nevoie, sfințite, să mai spui ceva, fiindcă am înțeles îndată că e vorba de țiganii robi. Și chiar îmi amintesc de o danie a lui Grigorie Ioan Calimah voievod, făcută la 28 august 1761 (7269
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
o regulă: dacă o vie era lăsată în paragină mai mult de trei ani la cererea egumenului, vodă - dădea acestuia voie să ia acele vii și să le dea celor care voiau să le lucreze. Nu știu cum mai puteau răbda atâtea bieții săteni. Poți să-mi spui ce ai pe suflet, fiule? Apoi cei de pe moșiile mănăstirești, pe lângă zeciuială, trebuia să facă și „poslușanie” mănăstirii... Așa au fost vemurile și nu avem decât să-i compătimim pe bieții țărani... Asta cam așa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai puteau răbda atâtea bieții săteni. Poți să-mi spui ce ai pe suflet, fiule? Apoi cei de pe moșiile mănăstirești, pe lângă zeciuială, trebuia să facă și „poslușanie” mănăstirii... Așa au fost vemurile și nu avem decât să-i compătimim pe bieții țărani... Asta cam așa-i, părinte. Acum însă aș cere îngăduința ca să amintesc o stare de lucruri din vremea lui Constantin Nicolae Mavrocordat - stare care, la alt nivel - o întâlnim și astăzi... Nu trebuie să-mi ceri slobozenie, dacă ai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aici este vorba despre niște locuri pe care călugărițele le-au avut danie de la Alexandru Lăpușneanu voievod și au pierdut actele sau le-au fost împresurate locurile... În vremea lui Antioh Cantemir voievod, însă, lucrurile se schimbă. Vodă vrea ca bietele călugărițe să nu mai sufere din pricina cine știe căror tâlhari. Așa se face că la 16 iunie 1705 (7213) scrie vodă: „Socotindu că svânta mănăstire Socola,... mănăstire de călugărițe suptu poalele Codrului Iașilor, ca nu cândva să margă nescare tâlhari
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
simplu toate acestea, sfințite... Atunci cred că știi ce danie au mai primit călugărițele de la Socola... Știam la ce se gândea bătrânul, dar nu am dat drumul la vorbă, fiindcă mă întrista faptul că vodă a fost prea zgârcit cu bietele călugărițe. Până la urmă, mi-am călcat pe suflet și am vorbit: Nu m-ai găsit nepregătit, părinte. Iaca ce spune Nicolae Alexandru Mavrocordat la 1 aprilie 1712 (7220: „Căutat-am și am socotit pentru sfânta mănăstire Socola” unde „sântu... lăcuitoare
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
6 zile de vară și 6 zile de iarnă, la ce trebuință va avea de lucru sfânta mănăstire”. Dacă ai băgat de seamă, mănăstirea Socola avea ceva moșii și sate. Chiar dacă la început se părea că este cam... săracă. Apoi bieții gospodari trebuiau să facă cele 12 zile de „poslușanie”, dar nu oricând, ci jumătate din ele vara și cealaltă jumătate în miez de iarnă... Și apoi să vezi cum ședeau zapciii pe capul bieților oameni! Lor le murea păpușoiul în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
părea că este cam... săracă. Apoi bieții gospodari trebuiau să facă cele 12 zile de „poslușanie”, dar nu oricând, ci jumătate din ele vara și cealaltă jumătate în miez de iarnă... Și apoi să vezi cum ședeau zapciii pe capul bieților oameni! Lor le murea păpușoiul în buruian sau li se scutura grâul de răscopt, iar ei trebuiau să fie la „treaba mănăstirii”. Îți place așa o soartă, dragule? Ferească Dumnezeu, sfințite. Și dacă ar fi fost numai asta, treacă-meargă, dar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
dea 60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea, ca să se liniștească”. Asta înemna rămânerea grecilor la mănăstirea Aroneanu, iar moldovenii erau nevoiți să se retragă la mănăstirea Hlincea. Întocmai, dragule. Iar vin și spun, sfințite, că soarta bieților țigani robi nu s-a schimbat deloc până la dezrobirea lor. Ca dovadă, iată ce spune Orăș hatman și pârcălab de Suceava la 6 ianuarie 1607 (7115): „Am dat această carte a noastră egumenului și întregului sobor de la sfânta mănăstire Sfântul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
După ce am citit porunca lui Orăș, mi-am imaginat o ceată de călugări bine pregătiți pentru o trebușoară ca asta, cu țidula hatmanului într-o mână, cu crucea în cealaltă și cu lanțuri și sabia sub sutană porniți la vânătoarea bietului țigan łițul. Așa erau vremurile, dragule - mi-a răspuns bătrânul, nu fără a ofta adânc. L-am înțeles, ferindu-mă însă să-l privesc în față. Am schimbat doar vorba. Părinte, din câte am băgat eu de seamă, mănăstirile nu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
acolo”. Bietul Macarie! Din stăpân de vii și de grădini a ajuns să fie pus pe fugă dacă se apropie de ele... Asta vine cam așa, fiule: „Unde nu-i cap vai de picioare”. Printre atâtea înscrisuri domnești privitoare la bieții țigani robi, am găsit și unul care parcă-parcă îi mai îngăduitor cu sărmanii oameni. Care-i domnul acela, dragule? „Io Miron Barnovschi Moghila voievod”, care la 4 mai 1627 (7135) scrie: „Domnia mea m-am milostivit și am iertat... ca
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
aceea, am dat și am întărit sfintei mănăstiri numite Sfântul Sava,... ca să le fie de la noi drepți robi țigani neclintiți niciodată în veci”. Dacă ți-ai mai revenit aflând că au fost și voievozi cu un strop de inimă față de bieții robi, atunci trebuie să știi că pe același Barnovschi vodă îl întâlnim și la 18 mai 1627 (7135), cu o altă faptă bună. Nu degeaba spunea despre el postelnicul Toma Cantacuzino că: „În multe nopți l-am zărit pe la miazănoapte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fost în stare - în închipuire - să-l caut pe egumenul mănăstirii din acele vremuri și... „Sărut dreapta - am îndrăznit să vă tulbur liniștea, părinte, cu o rugăminte”... <Care-i aceea?>- a venit întrebarea, rece. „Te rog să-i slobozi pe bieții țigani robi și să-i lași măcar să-și aleagă singuri stăpânul... De-or vrea să rămână pe lângă această mănăstire, bine... de nu, slobozi să fie a-și căuta stăpâni aiurea...” În timp ce așteptam un răspuns din partea egumenului, un alt glas... blând
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ținut „să-i înfrânezi și să-i supui ca să slujască la toate cele ce vor fi trebuință mănăstirii pe obiceiul vechiu”. Apoi eu cred că dacă vodă lăsa lucrurile așa atunci ispravnicii împreună cu egumenii i-ar fi asuprit crunt pe bieții oameni, dar domnul își îmblânzește porunca: „Iar de le-a păre oamenilor cu greu a sluji după obiceiu vechi, să aibă a sluji după hotărâre testamentului domnii sale Costandin (Mavrocordat) vodă, câte 24 zile de an”. Deși sarcina nu era
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
este singurul caz nu prea îi trăgea ața la treabă! Ei așteptau să le cadă totul de-a gata. Ba mai mult! Se bazau pe proverbul „Boii ară și caii mănâncă!” Sau, cu alte cuvinte, profitau de buna credință a bieților călugări din mănăstirile Moldovei! Dacă-i să judecăm drept, călcau cu nerușinare și pe naivitatea drepților voievozi ai Moldovei! Maria Zottu însă, ca orice bun creștin, restaurează mănăstirea, dar o închină mănăstirii Galata, ctitoria tatălui său. Această mănăstire s-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a găsit de la Vasilie (Lupu) voievod, dar și acela rupt și stricat,... Și domnia mea, dacă am văzut atâtea mărturii... am crezut”. Închid ochii și îmi imaginez ce nenorocire s-a abătut asupra acestui târg al Iașilor și pe capul bieților călugări care credeau că ieșindu-le cazacilor în cale cu sfânta cruce aceștia - fiind tot drept credincioși ca și noi - au să-i lase în pace... Dar smereniile lor au plecat capetele și au acceptat jugul... Și... urmarea a fost
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Vămii cei domnești... și o pivniță cu dughene și case denapoi”. Iată că la 3 iunie 1695 (7203) și Doamna Anastasia, soția răposatului Gheorghe Duca voievod, dăruiește mănăstirii Bârnova nici mai mult nici mai puțin decât 36 de țigani robi. Bieții țigani! Erau tratați ca niște obiecte! Așa erau vremurile, fiule - a răspuns, ca de fiecare dată, călugărul. N-am ce face și cu tot oful din inimă trebuie să mă dau bătut, sfințite. Uite însă ce scrie grămăticul domnesc la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
care te învață să citești fiecare hrisov domnesc sau zapis cu multă băgare de seamă Am să fiu mai atent, sfințite. Numai că n-am aflat pentru ce a făcut acest Lupul Bătog zapisul acela? A dăruit mănăstirii Bârnova un biet țigan rob pentru sufletul fratelui său Toader, care a murit acolo de ciumă, cum am aflat mai devreme. Acum, însă, dacă soarele s-a oprit taman în vârful cerului și de acolo ne privește îngăduitor, hai so încheiem cu sporoava
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și-a dus mâinile la spate și a continuat să lipăiască pe cărare grăbit. Așa-i el. Nu-i plac laudele... Ajunși la chilie, a deschis portița: Poftește, căutătorule de comori! Mă înalți prea sus, sfințite. Sunt și eu un biet scormonitor printre filele minunatelor cărți ale distinsului profesor universitar Ioan Caproșu. Dacă mă pot lăuda cu ceva, aceea este curiozitatea. Și... atât. O curiozitate creativă, dragule, fiindcă există și o curiozitate maladivă, care nu face decât rău celor din jur
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
moșie și apucă di dijmuiești di pe locul Socolii în tărie lui... Au mai adus hotarnici și pe unde arată oamenii semnele hotarălor, dară igumenul de Cetățuie ocărăști pe martori și sare să-i bată”. N-ai spus însă că bietele călugărițe „au și scrisori în semne, hotarnică, dară egumenul di Cetățuie trece piste semnile hotară și le împresoară moșie”. Frumos-îi, părinte, din partea unei fețe bisericești. Și mai mult din partea unui egumen să se zborșască la bieții oameni, care nu făceau
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ai spus însă că bietele călugărițe „au și scrisori în semne, hotarnică, dară egumenul di Cetățuie trece piste semnile hotară și le împresoară moșie”. Frumos-îi, părinte, din partea unei fețe bisericești. Și mai mult din partea unui egumen să se zborșască la bieții oameni, care nu făceau altceva decât să spună adevărul? Călugărul așteaptă parcă să i se limpezească gândurile și apoi, cu o privire oarecum vinovată, îmi spune: Dacă credeai că oricine poartă sutană este și chemat în rândul celor dăruiți cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în toate zilele vieții lor; herul, pietrele să putrezească și să să răsipească, iar trupurile lor după moarte să stea întregi și nedizlegate și de cătră smerenia noastră să fie blăstămați”. Ei, ce părere are sfinția ta? Dacă pentru o biată „bucățea” de loc - vecinii și nu vinovatul - sunt blestemați astfel, atunci cum ar trebui să fie afurisiți făcătorii de fapte fapte foarte grave? Ai dreptate, dar... Bătrânul nu și-a terminat gândul, ci a privit la mine, cerând parcă îngădunță
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lei de tot gospodarul”. De nu se vor supune acestor porunci, egumenul avea dezlegare să-i dea la Divan și acesta „îi va supune la toate și se va îndeplini”. Uite cum mănăstirea pune la dare și la muncă pe bieții săteni care până atunci trăiau în pace. Și acum, dacă știai e bine, de nu, afli acum. Ce anume, sfințite? Mănăstirea Copou a dat o bucățică de loc Ioanei Moviloaia, cu învoirea de a-și face casă, dar cu o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Fața lui urâtă arăta ca un bloc de granit. —Am înțeles. Am încercat să mă opresc din chicotit, jenată că-mi bătusem joc de AA, NA, CA și de tot restul. Poate că pentru mine era distractiv, dar pentru ceilalți bieți nenorociți era probabil o chestiune de viață și de moarte. —Ai aici evidența tuturor activităților, mi-a explicat Mike arătând spre o altă coloană. M-am străduit din greu să par interesată. Vezi, azi, vineri, la ora două, grupul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Joe, o să mai încercăm o dată! Spune-le celor din grup cum stai cu băutura. O să începem cu motivul pentru care ai vrut să bei. John Joe era neclintit. Eu aș fi făcut spume. De fapt, chiar făceam spume. în fond, bietul om se străduise. M-am gândit să-i spun lui Josephine să-l lase în pace, dar mi-am zis c-ar fi mai bine să las să mai treacă vreo câteva zile înainte să-i arăt cum trebuie făcute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]