6,158 matches
-
iscodesc gîndurile. La un pahar de vin. L-ai bătut tare, atunci? Ochii i se aprind și fața exprimă o plăcere internă, mult timp înăbușită. L-am chisat ca pe usturoi. Aveam pantofi grei, cu talpa groasă și-i tocam burta! Fața era toată carne vie, plină de borș. N-ați văzut semnele? Ba da, tu l-ai...? Îhî... Rîde și rîsul său, fruntea teșită și gura lată cu dinții încălecați mă fac să văd omul de grotă, omul primitiv care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Trebuia bietul om să-și cîștige un loc, dacă nu alfa, măcar beta, în haita care bîntuia din Bucșinescu pînă hăt, spre Ciurchi. Deci, dacă Ghiocel avea, întîmplător, ciomag, urmărea fără excepție căpățîna nefericitului. Dacă avea cuțit, atunci scociora prin burtă ca să găsească inima. Rar se angaja în tăierea gîtlejului după modelul teroriștilor. Cu sabia ninja tăia mîini și extrem de rar și numai forțat de situație, mai perfora burțile, ca să iasă celălalt capăt prin spatele victimei. Sigur că scriitorul mai fabulează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ciomag, urmărea fără excepție căpățîna nefericitului. Dacă avea cuțit, atunci scociora prin burtă ca să găsească inima. Rar se angaja în tăierea gîtlejului după modelul teroriștilor. Cu sabia ninja tăia mîini și extrem de rar și numai forțat de situație, mai perfora burțile, ca să iasă celălalt capăt prin spatele victimei. Sigur că scriitorul mai fabulează sau mai îngroașă anumite întîmplări. Dar Ghiocel ăsta chiar a spintecat pînă și polițiști, a lăsat pe unul ciung și a supraviețuit la un încărcător de gloanțe. Întîmplările
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
da impresia că mă ia la vale. Mă duc aproape cu silă. De pe culoarul lung poți privi în celule. Doar un grilaj te desparte de cei care s-au mutat temporar acolo. Ghiocel stătea pe pat și ronțăia ceva. O burtă imensă digera vitaminele. Televizorul mergea pe un canal sportiv. Avea lîngă pat și papuci de odaie. Cînd mă vede, se ridică, încalță papucii și-mi rîde cu gura pînă la urechi. Dom' primar, scoate-mă de la ăștia... Ce-ai făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
la vale și-mi intră în ochi. Mă ustură ochii și scot batista leoarcă. Mi-i tare sete. O să comand patru beri, sau mai bine cinci. Să-mi ajungă. Le sorb repede, cu înghițituri mari și lacome. Să-mi crape burta. Să fie ca un butoi cu bere, dar rece, rece tare. Nu-mi mai trebuie cafea. Pantalonii se lipesc de picioare. Uf, ce scîrboasă senzație. Buzele le simt uscate, deși sînt ude și ele. Mă uit la ceas. A trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pentru învățătură cât pentru livada voastră din spatele casei, pe o costișă destul de abruptă. Mi-aduc aminte că pomii ăia fructiferi - meri, peri, cireși, nuci... - mi se păreau gigantici. Înainte de a ne apuca de învățat, dacă cumva ne apucam, ne umpleam burțile cu tot felul de poame. Îmi plăceau enorm, înutrcât, dacă mi-aduc bine aminte, majoritatea pomilor voștri erau altoiți. Și fructele erau pe măsură. Știu că unul Mafteucă, nu poștașul, avea o livadă mare de pomi altoiți undeva în afara satului
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
critic se constituie într un sindrom de autoritate, într un derapaj vicios al nevoii de putere. „Uitați-vă la mine!“ pare să spună câte un gazetar. „Uitați-vă cum mi ți-l tăvălesc pe ministrul X, cum mă bat pe burtă cu Y, cum zic și fac ce vreau, indiferent de interlocutor!“ „Show-master“-ul se poartă ca un diriginte de internat cu elevii săi, ca un dascăl pompos cu omul de pe stradă, ca un judecător de instrucție cu delincventul mărunt. E
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Andreei Tonciu un penis dulce“, „În ce scandal a mai fost implicat Sorin Marica, iubitul Andreei Spătaru“, „Miracolul din decolteu: cum i-au crescut Andreei Bălan niște sâni gigantici“. Suntem, de asemenea, informați că Simona Sensual nu poate dormi pe burtă din cauza silicoanelor, că „prințul“ și Bianca s-au împăcat și merg din nou la cumpărături, că, în schimb, Keo nu vrea să se însoare cu Andreea Bălan. Un cotidian îndeobște sobru publică un interviu cu Adelina Pestrițu (cine sunt, domnule
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
compun „apeluri“, alții, mai branșați, iau cu asalt internetul. Acesta din urmă a produs, e drept, o specie de grafomanie fără precedent: poți fi sigur că vei fi citit (o certitudine care lipsea grafomanului „tradițional“), poți să te bați pe burtă cu oricine și ești liber de orice ră spundere, de vreme ce nu semnezi. Există maniaci ai calofiliei, mari șlefuitori de fraze, marcați, pe viață, de solemnitatea compozițiilor școlare. Dar există și scrisul incontinent, torențial, diareic, neglijent până la obscenitate. În primul caz
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
sărută și îmbrățișează statuia din lemn. Asta le face să pufnească în rîs, iar bărbatul le descoperă și le poftește la cină. Sora cea mică mănîncă cu măsură, cea mare se îndoapă ; mai tîrziu, în timpul somnului, o apucă durerea de burtă și face pe ea. Sora cea mică și văduvul iau hotărîrea să se căsătorească, făcînd în schimb niște angajamente reciproce : el va arde statuia și va trece sub tăcere rușinea surorii celei mari, iar ea nu va spune nimănui „ce
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
orice activitate, cu atât mai multă cu cât aceea e mai complexă. Diaconul vremii era menit să slujească la mesele comune ale creștinilor, Înlesnind aleșilor negentropici să-și continuie negentropizarea, spiritualizarea; diaconul trebuia deci să se sacrifice, entropizându-se prin slujirea burții altora, Încă mai entropici. Doar că Ștefan nu s’a lăsat entropizat. Și atunci, entropia și-a luat primul tribut de la noua eră. Chiar martiriul lui e În consens, căci nu stânca - negentropică - l’a ucis, ci o ploaie de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din multele de până atunci, ferită de celelalte, considerate buruieni, ca și de concurența la consumul ei, vechii parteneri de biocenoză ai omului devenit agricultor. Hm! Alt dezechilibru, poluarea inerentă, deși insidioasă, căci se referă la compoziția biocenozei. Corect? Cu burta plină, omul visează la delicatese: un vânat, prin care provoacă alt dezechilibru. Căci nu mai trăiește În pădure, Îndeplinindu-și și rolul ecologic, ci vine de pe ogorul său, și el furat pădurii, Întorcându-se cu vânatul pe umăr... Timp În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Îndărăt, adică În vremea În care Burebista a tăiat viile dacilor. Ascultați povestea: „Hâc! Vitejii mei! În munții noștri vița nu ajunge niciodată să se coacă, iar zaibărul ajunge acru. Ne ustură stomahurile, ni se strepezesc dinții și ne cresc burțile de atâta apă precum nemților de la poșirca aia de bere. Dar priviți, vitejii mei, la prunii aceia falnici: Se coc Întotdeauna, și pe pace și pe război, nu trebuie Îngropați, cotorâți, legați, prășiți, iar țuica-i tare... bună. Bașca că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
că, atenție! La țară, acolo unde ciutura coboară În aceeași fântână spre care se Îndreaptă și rădăcinile viței, nu prea e bai. Om și plantă ajung la aceeași apă; și apă din vin, ori din fântână, nu se războiesc În burta gospodarului, dar nici - mai În urmă - În celulele lui. Cu târgovățul e mai rău, căci vinul Îi vine de la Cotnari de exemplu, iar apa din Prut... mamă ce război! Asta de adaugă sifon, făcut cu apa Iașilor. Dar dacă pune
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fiarele dau iama În avutul vostru? Dați Încoace câte o oaie din zece, iar eu am să ridic un zid până la cer“. Zis și făcut. Dreptu-i, zidul a ieșit doar un rând de pari, iar cât despre cer... - În schimb, burta șefului a ajuns la pământ... - Nu fi rău, Moti, că asta nu-i tot. Vine iar șeful și spune: „Ne dușmănesc vecinii. Mai dați o oaie ca să adun oaste“. Și, de cum i-am Învins, a zis iarăși: „Să mulțumim zeilor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai bine de două secole, aceeași practică, dar bazată pe lumânări, a parizienilor... Sau ca să vi se atrofieze picioarele, umblând cu fotoliu cu tot, În fel de fel de vehicule, ca și brațele, punând la muncă mașini; compensând cu creșterea burții... Măcar de-ați folosi răgazul căpătat astfel Întru propășirea esenței speciei voastre, anume producția și, desigur, schimbul și consumul de cultură. Dar nu faceți altceva decât să consumați altă energie, de astă dată prin televizor, cel mai adesea Întru Îndobitocire
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
găsea vreun șoarece... Cred că am ajuns deja o picătură de vin, așa Încât Îmi amintesc de ofensa adusă de Burebista, deși Îl Înțeleg prea bine: prin munții din jurul Sarmizegetusei, vița doar pârguia, iar bieții daci se țineau cu mâinile de burtă din pricina acrei poșirci. Mai bine Încă mai veneticul prun, care abia sosea, dar se cocea... și cred că’s astfel mai pe placul amicului Cristi... Doar că vreau să-i amintesc un amănunt: În țuică nu va găsi ce află
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la firul povestirii, spunând că entropizarea a fost gradată. Vechile și micile seniorii care protejau o producție locală, chiar neperformantă dar adaptată specificului local, au cedat În fața statelor naționale. Deja apare o uniformizare,când moldovlahul ajunge să mănânce ciorbă de burtă - culmea! Îmi place și mie -, munteanul să bea palincă... Dar, pentru că asta se Întâmplă În sânul aceluiași popor, e Încă suportabil. Dar acum se pune problema unei noi etape, aceea a globalizării, când 6 miliarde de oameni, de rase, popoare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
clanului, vârându-l Într’o cușcă. În clipa când va reuși să-și impregneze mirosul specific, va fi acceptat cu bucurie, chiar dacă el este o gură În plus, căci interesul speciei, o populație cât mai mare adică, prevalează interesul individual, burta plină adică. Ați ghicit că acel clan e Europa, că acel guzgan răzlețit e România, că mirosul e de fapt sistemul social, politic, economic, cultural chiar, devenit altul În cei 50 de ani pe care unii Îi vor un hiatus
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
acesta cu capul în jos deasupra unui ceaun cu lapte clocotit. Aburii din ceaun pe care-i inhalează bolnavul fac șarpele să coboare din foalele acestuia și să coboare pe gură afară. Smintirea laptelui. Dacă rândunele în sbor trec pe sub burta vacii, laptele acesteia se smintește. Atunci, în diminețile următoare vaca se va mulge cu mâinile nespălate și o ceașcă se dă pe râu. Dacă laptele se serbezește în continuare, se dă pe râu, mulsoarea din trei zile de vineri consecutive
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
trupeții au trecut la pregătirea amplă pentru front. Pe ciobanul nostru îl treceau nădușelile. Zi de zi, uneori și noaptea, în lunile septembrie și octombrie 1877, au ținut-o numai în marșuri. Uneori la temele de luptă, se târau pe burtă ca șopârlele, simulau atacul unor redute...Când s-a terminat războiul, Cârțan și-a ridicat straiele ciobănești de la magazie și a plecat modest precum venise spre Ciulnița, unde și-a reluat ocupațiile obișnuite...Curând, prin valea Pojorții cobora la OpreaCârțișoara
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
izvor fedeleș butoiaș din lemn cu care se lua apă la câmp feldără dublu decalitru, staulul de oi din șură fele vas de ½ litri fercheș mândru, frumos îmbrăcat feștilă ultima parte a fuiorului, fitil fleșariu măcelar fluștiuc aperitiv, gustare foale burtă, abdomen furcitură grămadă mare de fân, de paie fusoi fasole G gabete gadine, galițe, păsări de curte găbăneață magazie mică pentru unelte, pentru lemne, etc. gătej lemn scurt, lemn pentru ațâțat focul gâmboț de dimensiuni reduse gânj nuiele împletite cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cum să plecăm așa, pe nepusă masă, că nu ne lasă nici în ruptul capului; dar nici nu s-au împotrivit, fiindcă după paharele de vin am început să simțim mai din plin că ne-au cam mas șoarecii în burtă și să ne grăbim și noi mai tare. Fetele sfioase, rușinoase, ne-au condus, s-au și scuzat că nu le-am anunțat de vizita noastră mai din timp, iar noi, de-ndată ce-ajungeam aproape de podețul Sirețelului ne opream
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
lentile, erau plini de bunătate, înțelegere și cu o anumită tristețe. Avea un păr bogat, ușor buclat deasupra frunții. Și era cu vreo cinci ani mai în vârstă decât Ea. Era însă un tip atletic, cumpătat, fără nici un pic de burtă, semn al unui anumit ascetism bine chibzuit, deși în funcția pe care o deținea și la câte protocoale avea nu se putea zice că nu i se potriveau versurile lui Arghezi: "toate bunătățile / i-au mânjit mustățile!". Însă mustăți n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
blocu’ ăla unde stă el... — Cine, vere? — Moșu’. Stă ușă-n ușă ei. El și fii-su are două apartamente ale lor, de te rătăcești prin ele. Cât curtea asta, vere... — Te-au invitat pe-acolo? — Îhâm. — Te bați pe burtă cu ei? — Nu te fute grija pe tine, vere... Las’ c-am să-ți spun io altădată. După felul cum mustăcea, Îmi era limpede că se ferește de Andrei. Mă rog, fiecare cu aranjamentele și interesele lui În familia asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]