5,695 matches
-
unde săli pline, sau mai puțin, cocoață criteriile financiare peste cele estetice. De aici, poate, acest efort, evident, bine intenționat, al organizatorilor și planificatorilor actualului festival de a dori, neapărat, „să rupă gura târgului“. Festivalul este încă Enescu, și nu „Cântarea României“ După gustul nostru, rezultatul a fost aproximativ. Au fost nume și formații dintre cele mai prestigioase. Nu facem o înșiruire. Dar și aici am avut surprize, unele foarte plăcute, cum a fost Filarmonica din Oslo cu un dirijor, Jukka-Pekka
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
făcut să curgă destulă cerneală și, probabil, mai puțin la vedere, nervi. Totuși, măcar o variantă de concert și tot trebuia găsită o soluție, dincolo de gustul unuia sau altuia. Sau a domnului Holender, „personlich“. Festivalul este încă Enescu, și nu „Cântarea României“, variantă cultă și profesionist europeană, cu bani de la bugetul de stat pentru promovarea imaginii României ca stat „gigea“ în lumea de azi. Una e una, alta e alta, credem noi. Nu apreciem transformarea lui Enescu, Brâncuși sau Mircea Eliade
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
Rezultatul bun îl are. România-i scris pe hartă. ,,A’’, cum văd el se gândește -, Când o umbreluță poartă, E schimbat în ,,â’’, firește! LITERA ,,Â’’ ,,A’’ o umbreluță are; Când îl văd, gândesc că plouă; În fântână stă,-n cântare Și în mâinile-amândouă. Cu ,,â’’ scriem România; Un sfânt nume, mândră țară; Vom păstra pământul, glia, Niciodată să nu piară! Când românul râde, cântă Soarele în crâng și vântul, Șuierând blând, când se-avântă, Poartă zâmbetul, cuvântul. Când românul nostru
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
aș fi organizat oarecum diferit nu neapărat selecția, cât „call for project“, adică aș fi stabilit foarte limpede din start care sunt așteptările, cerințele. S-a creat, oricum există, o nebulozitate a operatorilor culturali, că ar fi un fel de „Cântarea României“. Noi oricum avem această țară... S-a pornit cu această mentalitate, cu acest heirupism, că absolut toată lumea trebuie să fie, că este o jignire pentru un proiect dacă nu corespundea calitativ, ori managerial... Un alt tip de abordare, al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
Sankt-Petersburg, ea traducea emoția profundă pe care i-o provoca geniul lui Rubinstein prin aceste impresii entuziaste: "Era ca și cum pianul ar fi dispărut sub acea putere, apoi parcă ar fi fost o muzică a sferelor sau o legendă diafană. În cântarea lui erau o delicatețe și o poezie cu adevărat fermecătoare. Geniul face ca forța și virtuozitatea prodigioase să pară numai secundare, sau acestea sunt atât de impunătoare încât parcă ești strivit și totuși ai vrea să salți de plăcere. N-
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
din peste 200 de candele. Marți, 18 dec. Miracol! Primesc pe email de la o adresă necunoscută un brad făcut de Józsi din cărți, plantat într-o pădure și împodobit cu becuri luminoase. Spre miezul nopții, zarvă mare pe stradă: chiuituri, cântări, clacsoane. Ies la geam și am senzația că visez: zeci de moșcrăciuni defilează în pas săltat pe bulevard. Miercuri, 19 dec. Alexandra din Montreal, tânăra a cărei poveste cu mărșăluitul am spus-o aici azi-vară, a citit ce-am scris
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
Ionică Tăutu care împreună cu Iancu Docan proprietarul moșiei Dimăcheni și Alecu Curt proprietarul moșiei Hilișeu-Curt constituiau Comitetul Școlar al Școlii Costăcheasca, având ca secretar pe d-l Sebastian Z. Dron. Școala avea ca anexă o școală de muzică vocală și cântări bisericești dirijată de d-l Mardare Gheorghiu, absolvent al conservatorului din Iași. Cursurile durau doi ani, iar elevii se recrutau din absolvenții școalei, fiind în număr de 30, după terminarea școlii căpătau diploma de cântăreți bisericești în diferite sate. Numirea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
scenică, înalte calități ale pieselor corale, fiind între primele coruri cu formații de același gen de pe plan județean. După 1978 corul din Hudești are ca dirijor pe învățătorul pensionar Costache Jacotă și a participat cu succes la toate edițiile festivalului Cântarea României situându-se între primele trei coruri din jud. Botoșani, concurând cu formații de valoare din Botoșani, Dorohoi și Săveni. Ziarele centrale și cel județean au remarcat în multe articole, buna organizare și prezentare a corului din Hudești. După 1989
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
artistică de agitație, montaj muzical-literar având ca instructori pe prof. Bostan Elena, educatoare Chiriac Eugenia și prof. Apătăchioae Florica. Formația de dansuri populare și fanfara din comună, grupul vocal-folcloric și brigada artistică de agitație au participat la toate edițiile festivalului Cântarea României clasându-se printre primele trei locuri la fazele județene. La ediția a-VI-a a festivalului, la faza județeană grupul vocal-folcloric s-a clasat pe primul loc. Din acest grup făceau parte:Farcaș Emilia, Grigoriu Maria, Jacotă Maria, Apătăchioae
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
12, toate bisericile sunt în beznă. Preoții invită la altar pe credincioși să vină să ia lumină, iar după aceasta totul se luminează și bucuria apare pe fețele tuturor căci Mântuitorul a înviat. Sufletele se bucură și înalță spre cer cântarea Hristos a înviat! După slujba învierii, credincioșii pleacă pe la cimitir unde la mormântul celor adormiți aprind lumânări vestind și celor adormiți învierea lui Iisus Hristos. Acasă trebuie să ajungă cu lumânările aprinse și vestesc celor din familie cuvintele Hristos a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
școalei și în biserică, cât și de a forma cântăreți bisericești. Cu începutul anului 1881 se numește de Mitropolia din Iași, cât și de Ministerul Instrucțiunii și Cultelor, în urma unui concurs, Gheorghe Mardare, profesor pe catedra de muzică vocală și cântări bisericești, la Școala Costăcheasca din comuna Hudeștii-Mari. După Gh. Mardare, urmează din 1885 profesorul Meletie Răuț care predă muzica vocală în școală cântând cu elevii din cor și în biserică. Din 1891 continuă Gheorghe Dimitriu, tot prin concurs, să ocupe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
muzeul școlar din Hudești, a condus și dirijat o bună bucată de timp corul și grupul vocal-folcloric realizând și unele piese muzical-folclorice, cu specific local, iar ca instructor al formațiilor artistice a participat la mai multe faze județene ale Festivalului Cântarea României unde a obținut locurile II și III la toate cele cinci ediții ale festivalului. Pe linie de cercetare etnografică și folclor a activat la Filiala din Iași a Academiei Române și în calitate de colaborator la ziarul Clopotul din Botoșani. Preocupările sale
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
basamac, genocid, matrafox, moacă, penală, perfuzie Strîmb = neadevărat; mărturie falsă Șestache = a pîndi Șlongher = batistă Șmotru = corvoadă, muncă umilitoare, grea Șoaptă = denunț; semnifică turnătoria la cadre a unui eveniment din celulă. Similar: melodie ("băiatul compune melodii mari = denunță pe toată lumea"); cîntare, scuipat, vîndut Șpil = șmecherie, pont, aranjament. De origine germană: spiel = joc. Similar: clenci, tîlc Ștangă = bîrfă. Similar: cotită, fitil, șperlă Șucăr = ceartă. Similar: bal, cîră, hîră, meci, zeamă lungă Șucăr = scandal, supărare. De origine arabă: șucrî Șulfan = descurcăreț. Similar: cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ce vor coagula profesori de specialități diferite. B. Educația muzicală Conform notelor de prezentare a programelor în vigoare, disciplina Educație muzicală are drept scop "dezvoltarea sensibilității estetice a elevilor, a capacităților de exprimare și receptare muzicală, prin activități practice de cântare (vocală și instrumentală) și prin audiții muzicale". Educația muzicală școlară se efectuează pe două niveluri: informativ-teoretic și formativ aplicativ ce vizează dobândirea de cunoștințe, formarea de deprinderi și aptitudini pe de o parte, și formarea unei atitudini adecvate față de valorile
Conceptul de interdisciplinaritate şi Educaţia muzicală. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antoaneta-Ioana Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1347]
-
râvnita și atât de greu atinsa, într-un moment de har numai, coincidentia oppositorum" (Zoe Dumitrescu-Bușulenga). Iar această armonie este posibilă numai în lumea superioară a ideilor („izvoare ale gândirii") sau în spațiul magic al naturii străbătute de „râuri de cântări": , pe care doar astrele („stele albe sună în aeriene coarde rugăciunea universului" Sărmanul Dionis) sau cuvintele eminesciene le dăruiesc sufletului nostru. Se pot aminti astfel, nenumărate alte exemple din versurile eminesciene al căror efect fonic „secondat și de contextul în
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
stea-înger rece, inaccesibilă, proiecție surprinzătoare a imaginarului unui tip uman care, cum repetat o spune, e „împins de simțurile totdeauna în fierbere“. Ea este, de aceea, „logodnică de-a pururi, soție niciodată“ (de altfel, chiar faimosul poem al lui Arghezi, Cântare, din care citează scriitorul, poate fi interpretat în întregime ca proiecție a animei masculine: „Necontenita mută a mea însoțitoare“). Fantasma galactică reprezintă „sora ideală“ a unei alte mătuși, care, la rândul ei, este sora de astă dată întru totul reală
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ești primit dacă nu ai voce ... plus că eram singurul îmbrăcat în ton cu oamenii satului ... în costum național (luat cu împrumut de la Școala Normală la plecare, căci nu aveam alte haine). Reacția mea, cum că nu cunosc replicile la cântările preotului, n-a avut efect ... mai ales că devenisem "cineva" cu o zi înainte ... încât toți au scandat ... Barbu, Barbu. Iată-mă și dascăl. Nu exagerez când spun că, deși ad-hoc, a fost o acțiune reușită. Pelerina albastră pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
traseu, pe cel rezultat prin exersarea vocației sale artistice de poet, unde s-a distins ca un om de cultură de excepție. Păstrarea sa în memoria societății a fost și este afectată de o parte a creației sale poetice, de cântare oportunistă a ordinii sociale instaurate după cel de-al doilea război mondial, a dictaturii proletare, însuflețite de ideile comunismului, dedicată conducătorilor politici ai acelor vremuri. Complementar însă acesta s-a mai distins prin activitatea sa științifică de profesor universitar, inițial
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
F. Iași; 1986: expoziție personală la galeriile Centrului Județean al Creației Populare și Mișcării Artistice de Masă, Iași; - 1987: premiul I la etapa de masă și județeană, urmat de premiul I și titlul de laureat la Festivalul Național de Creație "CÎntarea României", București, pentru lucrarea "Vedere spre sat"; expoziție personală la Casa de Cultură “Mihail Sadoveanu”, Pașcani; - 1988: diplomă de participare la reuniunea concurs interjudețeană a plasticienilor "Artur Verona", galeriile "Minerva", Dorohoi; tabără de creație la CÎmpulung Moldovenesc și expoziție colectivă
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
galeriile "Minerva", Dorohoi; tabără de creație la CÎmpulung Moldovenesc și expoziție colectivă la Casa de Cultură din localitate; - 1989: premiul I la etapa de masă și județeană, urmat de premiul I și titlul de laureat la Festivalul Național de Creație "CÎntarea României", București, pentru lucrarea "Citadină"; premiul I la reuniunea concurs interjudețeană a plasticienilor "Artur Verona", galeriile "Minerva", Dorohoi; - din 1990, participă la toate expozițiile bianuale ale Asociației Artiștilor Plastici, Iași;1990: expoziție de grup În aer liber În Parcul Central
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
și satisfacția unei bogate activități expoziționale: - premiul III la expoziția "Culorile lui August"; - premiul III la a VIII - a ediție a reuniunii - concurs interjudețene a plasticienilor "Artur Verona", galeriile "Minerva", Dorohoi; - premiul I și titlul de laureat al Festivalului Național "CÎntarea României", București, 1985; - premiul I și titlul de laureat al Festivalului Național "CÎntarea României", București, 1987; - premiul III la Salonul Interjudețean de Artă Naivă, Botoșani, 1988; - premiul I și titlul de laureat al Festivalului Național "CÎntarea României", București, 1989; - În
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
premiul III la a VIII - a ediție a reuniunii - concurs interjudețene a plasticienilor "Artur Verona", galeriile "Minerva", Dorohoi; - premiul I și titlul de laureat al Festivalului Național "CÎntarea României", București, 1985; - premiul I și titlul de laureat al Festivalului Național "CÎntarea României", București, 1987; - premiul III la Salonul Interjudețean de Artă Naivă, Botoșani, 1988; - premiul I și titlul de laureat al Festivalului Național "CÎntarea României", București, 1989; - În 1992, participă la o expoziție de grup organizată la Chișinău, Rep. Moldova; - premiul
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
laureat al Festivalului Național "CÎntarea României", București, 1985; - premiul I și titlul de laureat al Festivalului Național "CÎntarea României", București, 1987; - premiul III la Salonul Interjudețean de Artă Naivă, Botoșani, 1988; - premiul I și titlul de laureat al Festivalului Național "CÎntarea României", București, 1989; - În 1992, participă la o expoziție de grup organizată la Chișinău, Rep. Moldova; - premiul III la expoziția "Patimile și Învierea MÎntuitorului", 1995; - În 1996, este invitat la o tabără de creație În Ungaria; - premiul special acordat de
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
Salonul de Toamnă” al Asociației Artiștilor Plastici, Iași, 2000, 2002, 2003; - Referiri În mass media:“Autentici și sinceri”, R. Negru, Cronica, nr. 24 (1036), 13 iun., 1986; - “Premii ale ieșenilor la cea de-a V-a ediție a Festivalului Național “CÎntarea României”, Flacăra Iașului, Nr. 12205, 9 ian., 1986; - “Salonul de toamnă al artiștilor plastici amatori”, Cristian Dobrescu, Flacăra Iașului, 26 nov., 1988;“Arta - În industrie”, R. Negru, Flacăra Iașului, Nr. 13212, 7 apr., 1989; - “Salonul de Toamnă al plasticienilor amatori
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
a avut selecționate lucrări la toate edițiile Salonului Național de Pictură de la Alba Iulia, În 1998 și 1999 la Salonul de Pictură Naivă de la Pitești și Iași, obținînd premii notabile:1987, 1989: premiul II la nivel județean În cadrul Festivalului Național "CÎntarea României";1989, premiul III și titlul de laureat al Festivalului Național "CÎntarea României", București, pentru lucrarea "Natură statică cu pești";1990, premiul I la Salonul de Toamnă al Asociației Artiștilor Plastici, Iași, pentru lucrarea "Roadele toamnei"; - 1998: premiul I la
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]