KorAP: Find »[drukola/base=capitalist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...175 176 177 ...189 >

4,702 matches

Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615

protestantă s-a născut În Europa, mulți dintre discipolii săi cei mai fanatici au migrat spre America, unde au combinat viziunea religioasă a lui Calvin cu noțiunile iluministe de știință, cu drept de proprietate privată și cu relațiile de piață capitaliste, creînd astfel singularul vis american. Metafizica proprietății private Cu proprietatea privată bine stabilită ca principiu organizator al societății, cărturarilor moderni le-a rămas crearea unui fundament filosofic corespunzător care să-l acompanieze. Au găsit răspunsul În teoria legii naturale a

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
sentiment de „micșorare a personalității noastre”, deoarece lucrurile noastre sunt o prelungire a ceea ce suntem 21. Dacă teoria proprietății a lui Hegel ne pare mai contemporană decât cea a lui Locke, aceasta se datorează poate faptului că accentul În sistemul capitalist s-a schimbat În mod substanțial În cursul timpului, de la o orientare productivă la una de consum. Teoria muncii a proprietății furniza un fundal filosofic ideal pentru o epoca În care atenția era concentrată pe munca grea, pe hărnicie, pe

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
postdinastică este acela de a proteja relațiile de proprietate privată și de a permite ca acumularea și schimburile de proprietate să de dezvolte. Devine clar că acest nou tip de stat există În primul rând pentru a facilita funcționarea economiei capitaliste În curs de apariție. Economistul clasic francez Jean-Baptiste Say a observat că acolo unde guvernul „practică el Însuși hoția sau este incapabil să o reprime În cazul altora, cât și acolo unde proprietatea este Într-o permanentă nesiguranță datorită sinuozității

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
asupra viitorului statului-națiune Însuși? Enigma este ca Înseși instituțiile economice și politice care Încearcă să acomodeze aceste noi realități spațiale și temporale sunt cele al căror viitor este În dubiu din cauza schimbărilor profunde care au loc acum În lume. Piața capitalistă și statul-națiune sunt paradigma instituțională definitorie pentru era modernă, așa cum Biserica și ordinea feudală au fost În Evul Mediu. și, la fel cum schimbările spațio-temporale au dus la sfârșitul aranjamentului medieval, acum, din nou, schimbările spațio-temporale radicale duc atât la

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
dus la sfârșitul aranjamentului medieval, acum, din nou, schimbările spațio-temporale radicale duc atât la slăbirea piețelor naționale și a statelor-națiune, cât și apariția rețelelor comerciale globale și a spațiilor politice transnaționale precum Uniunea Europeană. Faptul de a regândi lumea dincolo de piețele capitaliste și de statele-națiune va fi probabil la fel de discutabil și aprig contestat, precum a fost lupta care a dus la căderea lumii creștine și a societății feudale și la ascensiunea economiei de piață și a statului-națiune. O Înțelegere a ceea ce istoricul

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
la formarea statului-națiune, ne poate furniza o perspectivă foarte necesară asupra provocarilor În față noii generații, În Încercarea de a defini o nouă conștiință și noi modele instituționale mai potrivite pentru un spațiu și un timp globalizate. 7. Inventarea piețelor capitaliste și a statelor-națiune Economia de piață a devenit o forță atât de universală În viața modernă Încât am ajuns să o considerăm aproape ca pe o forță a naturii. Ca sa fim cinstiți, noi, americanii, am fi complet pierduți dacă piața

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
expresia cea mai deplină În America. Încă de la Început, europenii au avut Îndoieli În legătură cu capitalismul. Americanii nu le-au avut niciodată. America a fost de mult considerată drept bastion al capitalismului. Atât de profundă a fost credința noastră În dogma capitalistă Încât America și capitalismul au ajuns să aibă un statut tautologic. Este posibil ca americanii să fie singurii capitaliști pur-sânge rămași În lume. Ideea lui Adam Smith a unei piețe nestânjenite, În care vânzătorii și cumpărătorii individuali concurează pentru a

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
posibil ca americanii să fie singurii capitaliști pur-sânge rămași În lume. Ideea lui Adam Smith a unei piețe nestânjenite, În care vânzătorii și cumpărătorii individuali concurează pentru a-și maximaliza proprietatea, este terenul principal pentru realizarea visului american. Dacă arena capitalistă ar fi compromisă În mod serios, visul american ar avea de suferit. Acesta este motivul pentru care americanii sunt suporteri aprigi și loiali ai tezelor teoriei capitaliste. Ele sunt alfa și omega ale modului nostru de viață, fără de care visul

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
a-și maximaliza proprietatea, este terenul principal pentru realizarea visului american. Dacă arena capitalistă ar fi compromisă În mod serios, visul american ar avea de suferit. Acesta este motivul pentru care americanii sunt suporteri aprigi și loiali ai tezelor teoriei capitaliste. Ele sunt alfa și omega ale modului nostru de viață, fără de care visul american ar fi imposibil. Piața capitalistă nu este venerată În aceeași măsură de europeni. Circumstanțele istorice foarte diferite i-au făcut pe europeni să-și tempereze entuziasmul

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
serios, visul american ar avea de suferit. Acesta este motivul pentru care americanii sunt suporteri aprigi și loiali ai tezelor teoriei capitaliste. Ele sunt alfa și omega ale modului nostru de viață, fără de care visul american ar fi imposibil. Piața capitalistă nu este venerată În aceeași măsură de europeni. Circumstanțele istorice foarte diferite i-au făcut pe europeni să-și tempereze entuziasmul pentru capitalism, În timp ce americanii au devenit suporterii cei mai Înfocați ai acestuia. Lupta pentru piețele libere După cum am afirmat

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
să se mențină un stil de viață. Breslele se opuneau unei piețe libere, forței de muncă libere, comercializării terenurilor și prețurilor concurențiale - caracteristici esențiale ale economiei moderne. Pentru mai mult de patru secole, breslele s-au luptat cu o clasă capitalistă În formare folosind codurile și reglementările orășenești pentru a-și impune voința. Breslele meșteșugărești nu au fost abolite În Franța până În 1791, În Anglia până În 1813-1814, În Austria și Germania până În 1859, respectiv 1860, iar În Italia până În 18642. În

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
În posesie directă producția”, furnizând uneltele și mașinile folosite de forța de muncă rurală 4. Meșteșugarii săraci din mediul rural, angajați În sistemul putting-out de producere a țesăturilor, au fost printre primii care au resimțit din plin impactul noului mod capitalist de a conduce afacerile. Trăind la limita sărăciei, adeseori ei nu puteau să-și achite plățile pentru materia primă necesară, Înainte de a vinde stofa produsă de ei și trebuiau să obțină credit de la negustorii-angajatori. În general, asta Însemna că trebuiau

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
și eoliană, iar apoi cărbunii și mașina cu aburi. Manufactura În fabrici necesita un capital ridicat - adeseori mii de lire sterline sau chiar mai mult -, mult peste posibilitățile chiar și a celor mai bogați meșteșugari. Numai noua clasă de comercianți capitaliști putea să-și permită costurile acestui nou model de producție 6. Istoricul Maurice Dobb remarca faptul că „subordonarea producției de către capital și apariția relațiilor de clasă Între capitaliști și lucrători, este prin urmare, pragul crucial Între vechiul mod de producție

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
Istoricul Maurice Dobb remarca faptul că „subordonarea producției de către capital și apariția relațiilor de clasă Între capitaliști și lucrători, este prin urmare, pragul crucial Între vechiul mod de producție și cel nou”7. Meșteșugarii nu au putut să oprească mareea capitalistă. Mulți au abandonat lupta și au devenit lucrători plătiți În noile fabrici capitaliste. Alții au continuat lupta Încercând să ridice cât mai multe obstacole În calea accesului noilor negustori capitaliști la piețele de schimb mai mari. De exemplu, nota istoricul

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
de clasă Între capitaliști și lucrători, este prin urmare, pragul crucial Între vechiul mod de producție și cel nou”7. Meșteșugarii nu au putut să oprească mareea capitalistă. Mulți au abandonat lupta și au devenit lucrători plătiți În noile fabrici capitaliste. Alții au continuat lupta Încercând să ridice cât mai multe obstacole În calea accesului noilor negustori capitaliști la piețele de schimb mai mari. De exemplu, nota istoricul și economistul Robert Heilbroner, „În cursul unei călătorii de numai o sută de

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
cel nou”7. Meșteșugarii nu au putut să oprească mareea capitalistă. Mulți au abandonat lupta și au devenit lucrători plătiți În noile fabrici capitaliste. Alții au continuat lupta Încercând să ridice cât mai multe obstacole În calea accesului noilor negustori capitaliști la piețele de schimb mai mari. De exemplu, nota istoricul și economistul Robert Heilbroner, „În cursul unei călătorii de numai o sută de mile, un negustor putea să treacă printr-o duzină de jurisdicții diferite, fiecare cu regulile, regulamentele, legile

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
puteau să controleze mai bine comerțul Înăuntrul zidurilor orașului și În zona imediat Înconjurătoare folosind tactici exclusiviste și perfecționiste, controlul comerțului exterior s-a dovedit mult mai dificil. Orașele și breslele și-au unit efortul pentru a reduce noua Întreprindere capitalistă care se dezvolta În zonele rurale. Comercianții capitaliști În formare au răspuns folosind orice mijloc la Îndemână pentru a străpunge barierele și a crea piețe naționale. Europa a trecut prin convulsiile unei mari bătălii Între o nouă ordine comercială și

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
orașului și În zona imediat Înconjurătoare folosind tactici exclusiviste și perfecționiste, controlul comerțului exterior s-a dovedit mult mai dificil. Orașele și breslele și-au unit efortul pentru a reduce noua Întreprindere capitalistă care se dezvolta În zonele rurale. Comercianții capitaliști În formare au răspuns folosind orice mijloc la Îndemână pentru a străpunge barierele și a crea piețe naționale. Europa a trecut prin convulsiile unei mari bătălii Între o nouă ordine comercială și vechiul regim economic. Noile tehnologii alterau În mod

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
exterior, era mult prea limitată pentru a se integra varietatea de noi tehnologii care făceau posibil un schimb sporit de bunuri și servicii Între mai multe persoane și pe distanțe mai mari. Noile tehnologii au dus la apariția unei clase capitaliste, foarte hotărâtă să exploateze Întregul potențial al acestora. și-au găsit modelul comercial În piețele libere și autoreglementate. Ce lipsea Încă era un nou cadru politic, lărgit și mai flexibil, care putea să-și impună voința miilor de municipalități și

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
colectivă pentru numărul crescând de agenți liberi și autonomi, care formau lumea relațiilor de proprietate privată În piețele autoreglementate. A realizat acest lucru fixându-se pe sine ca o imagine În oglindă a individului care maximaliza interesul personal În economia capitalistă În formare. Asemenea fiecăruia dintre indivizii autonomi care pretindeau suveranitate asupra domeniului proprietății personale, statul-națiune a reclamat un drept similar de suveranitate asupra unui teritoriu mai mare din care toți agenții liberi individuali făceau parte. și, asemenea cetățenilor săi, statul-națiune

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
din moment ce sunt libere să Întrețină atât relații diplomatice și Înțelegeri biși multilaterale unele cu altele, să aibă de asemenea dreptul să folosească forța pentru a tranșa dispute, dacă este necesar 24. Pentru un timp, interesele noilor monarhii teritoriale, ale clasei capitaliste În formare și ale burgheziei au coincis. Noile puteri de Stat, dornice să-și consolideze puterea, aveau nevoie să genereze venituri. Trebuiau să fie recrutate armate, să fie construite vapoare, să fie fabricat armament, iar birocrații administrative trebuiau formate pentru

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
reformele cu Întreaga forță coercitivă a Statului, deoarece acesta din urmă era interesat În crearea de condiții favorabile pentru dezvoltarea piețelor naționale. În cele din urmă, politicile mercantile, urmate de noile regimuri, au dus la un conflict ireconciliabil Între clasa capitalistă În formare și guvern. Statele doreau să acumuleze metale prețioase - aur și argint - pentru a finanța cheltuielile interne și aventurile externe. Ei credeau că cea mai bună cale de a mări resursele financiare era să favorizeze comerțul exterior față de cel

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
dus la lărgirea pieței interne de bunuri manufacturate, restricțiile pe care guvernul, precum cel britanic, le-a pus pe volumul producției interne, pentru a menține prețurile ridicate la export În mod artificial, au fost În dezavantajul fabricanților 25. Tânără clasa capitalistă prefera piețele deschise și comerțul liber, crezând că aceasta este metoda cea mai bună de a crește producția, de a optimiza și de a mări profiturile. Țărănimea, proletariatul urban și clasa de mijloc au simțit toate efectul prețurilor mai ridicate

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
Țărănimea, proletariatul urban și clasa de mijloc au simțit toate efectul prețurilor mai ridicate ale produselor autohtone. Au Îndurat de asemenea taxe sporite pentru a finanța cheltuielile guvernului În domeniul militar. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, diferendul Între clasa capitalistă și monarhie era de nerezolvat. La 17 iunie 1789, deputații celei de-a treia puteri l-au sfidat pe regele Ludovic al XVI-lea, formând propria Adunare Națională și cerând adoptarea unei constituții franceze. Câteva luni mai târziu, radicălii au

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
de noi realități spațio-temporale, să Înceapă o nouă călătorie, fuzionând interesele lor comerciale și politice Într-o uniune care eventual va subsuma o bună parte a suveranității statelor-națiune. Ultimii ortodcși Un lucru devine clar dacă examinăm chiar sumar evoluția piețelor capitaliste și a statelor-națiune În Europa și anume că dezvoltarea lor nu a fost una lină. Istoria acestor doi piloni ai modernității europene este plină de lupte și compromisuri, generate de interese contradictorii, care au Încercat să-și impună agenda proprie

[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]