7,454 matches
-
tuturor viețuitoarelor; setea irațională de viață de care e pătruns totul după aceea; ciclul nesfârșit al nașterii, suferinței, decăderii, morții și renașterii. După scurgerea acestor șapte zile, Buddha s-a ridicat și a mers până la un banyan, „copacul păstorului de capre”, la poalele căruia și-a reluat poziția cu picioarele încrucișate; și acolo, vreme de încă șapte zile, s-a scufundat din nou în fericirea iluminării sale. Apoi, s-a ridicat din nou și, părăsind banyanul, s-a dus la un
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
făceam și treaba mică și treaba mare. Și ne-am reglat stomacul cam toți să facem treaba mare numa’ dimineața... Păi, acolo nu făceam În fiecare zi, făceam la două sau la trei săptămâni și când făceam... făceam ca și caprele... Vai de capul nostru! Că dacă n-ai avut după ce să bei apă? Păi, dacă nu bei apă, stomacu’ o asimilat... Și dă Dumnezeu de făc niște hemoroizi de toată bucuria... Că trebuia să forțezi, că de n-ai forțat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Paștele În detenție? Corect! Domne, bune Întrebări! În penitenciar n-aveam cum, era imposibil... Cel mai frumos Crăciun care Îl făceam noi a fost la secția Salcia... Era o secție mai a lu’ Dumnezeu... Studenții, În special din partea Moldovii, făcea capră... Înțelegi? Nu stea, capră, din trestie de aia, din stuf... Știi cum arată stufu’? Că-i culoarea părului caprii... Și făcea cântece, și făcea toate cele, și venea din dormitor În dormitor și cânta capra și „La mulți ani”, și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Domne, bune Întrebări! În penitenciar n-aveam cum, era imposibil... Cel mai frumos Crăciun care Îl făceam noi a fost la secția Salcia... Era o secție mai a lu’ Dumnezeu... Studenții, În special din partea Moldovii, făcea capră... Înțelegi? Nu stea, capră, din trestie de aia, din stuf... Știi cum arată stufu’? Că-i culoarea părului caprii... Și făcea cântece, și făcea toate cele, și venea din dormitor În dormitor și cânta capra și „La mulți ani”, și de ziua la fiecare
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În special din partea Moldovii, făcea capră... Înțelegi? Nu stea, capră, din trestie de aia, din stuf... Știi cum arată stufu’? Că-i culoarea părului caprii... Și făcea cântece, și făcea toate cele, și venea din dormitor În dormitor și cânta capra și „La mulți ani”, și de ziua la fiecare cânta „Mulți ani trăiască, la mulți ani...”. În fine, cânta frumos, că dacă era studenți, era de meserie... Iar comandantu’ de atunci, Nicolae Nica, un căpitan, făcea așa: trecea pe colea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
echipajul lor sui-generis. Într-o trăsură-victoria, prințesa stătea drept, maiestuoasă, iar prințul Grigore, mărunțel, ghemuit între perne, de unde d-abia îl vedeai; iar un câine pudel de o talie mare, întotdeauna bine spălat și pieptănat, stătea culcat la picioare. Pe capră, arnăutul în fustanelă, cu fesul de ciucure lung, cu sabie și cu pistoale în brâu. Era vechea tradiție și vechiul fast al Curților domnești din perioada fanariotă. Arnăuți nu mai erau decât câțiva în București, mai aveau și alte câteva
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cei doi șefi ai săi. Când, în 11 februarie 1866, Vodă-Cuza a fost detronat, caii de la trăsura cu care a fost transportat de la Palat au fost mânați de către Chiriță, un unchi al lui Constantin Nacu, fost ministru. Alături de Chiriță pe capră stătea și Matei Smedeanu, cel de-al doilea vizitiu. (Id., ibid.) Calitatea reproducerilor ne împiedică să le preluăm în ediția de față. Pagina 310 * În anul 1876 s-a instalat, în sfârșit, regimul liberal care trebuia nu numai să guverneze
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cursul legal de 4 lei, dacă nu mă înșel. O frumoasă și tânără debutantă în teatru iese repede la suprafață ca favorita unui general rus din administrație. Răsturnată într-un landou luxos, tras de doi cai de mare preț, pe capră un vizitiu în livrea scânteietoare de argintărie, viitoarea societară a Teatrului Național străbătea în fiecare zi Podul Mogoșoaiei (de la 1878 Calea Victoriei) spre a se duce să se arate la Șosea. Pe tot parcursul planturoasa ei frumusețe blondă stârnește exclamații de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să-i facă un cadou bunicii, de ziua ei de naștere. Cumpără o găină, pe care imediat o pierde. Căutînd-o, membrii ei dau mereu peste întîmplări care de care mai nostime: o coadă la cafea cu ghindă, inși veniți cu capra în metrou, spionarea din satelit a convorbirilor individuale etc. *M-am plimbat mai bine de două ore cu profesorul I.D. Lăudat prin parc. Mi-a evocat cîțiva din oamenii mari pe care i-a cunoscut. Pe Nae Ionescu: „După ce pleca
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe cei sensibili. „și eu - i-am spus - sînt asemenea unui cal obosit, ajuns la mijlocul dealului cu căruța încărcată. Grăbit, stăpînul îl biciuie și îl suduie, fără a înțelege necesitatea unor pauze de efort”. *„Ce te uiți ca dracul la capră!” în loc să mă supăr, am fost fascinat de această vorbă împrumutată, parcă, de la un personaj de-al lui Anton Pann sau Caragiale. Nu-mi amintesc exact cum mă uitasem: curios, strîmb, pofticios? Nu cumva dracul se recunoaște parțial în capră precum
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la capră!” în loc să mă supăr, am fost fascinat de această vorbă împrumutată, parcă, de la un personaj de-al lui Anton Pann sau Caragiale. Nu-mi amintesc exact cum mă uitasem: curios, strîmb, pofticios? Nu cumva dracul se recunoaște parțial în capră precum bărbatul în femeie? Absența (temă care mă preocupă de cîțiva ani) e definită, în La ronde du nuit de Léon Daudet (Ed. Grasset, 1928), ca „una din marile forțe ale naturii fizice, organice, chimice” și, de asemenea, ca „un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a luat-o bunicul de nevastă?”, m-a întrebat L. Am ridicat din umeri. „împlinind 19 ani și îngrijorată de faptul că încă nu s-a măritat pînă la acea vîrstă, de la care o fată se putea considera bătrînă, Melixina Capră, cum o chema de acasă, s-a dus la una din farmazoanele locului, poreclită Floaca, rugînd-o să-i facă vrăji pentru Vasile al lui Andrei, un flăcău scund ca și ea, dar înstărit. Plătită cu cîțiva bani și cu o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Cum să rămână Ceaușescu în urmă? Iată că buldozerele au ras acum de pe suprafața pământului unele din cele mai vechi cartiere ale Bucureștilor. A distrus Dej bălțile Brăilei? Lasă că arată acum Ceaușescu ce poate în Delta Dunării! Vorba românului: capra sare masa, iada sare casa! Iată singura înțelepciune pe care au adus-o omului de rând cei patruzeci de ani de socialism. Există oare vreo trăsnaie pe care un analfabet să și-o dorească? Ei bine, România este pentru asemenea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
am coborât era acoperită cu vii, suprapuse în terae. Uitasem de oboseală. Nu mai umblam, nu mai fugeam, ci zburam de pe o terasă pe alta și dintr-o vie într-alta. Nu se vedea țipenie de om. Parcă eram două capre negre. întrun sfert de oră, ne îndepărtaserăm binișor de culme. Oprindu-ne un moment și uitându ne pe culme, la locul unde fusesem cu un sfert de oră înainte, distingem cele două siluete călare... Erau jandarmii”. între ei și fugari
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Ce se putuse întâmpla? Să fi decedat în timpul executării pedepsei de douăzeci și cinci la fundul gol, dar chiar amândoi, nu era posibil. Desigur că după pedeapsă au fost izolați și ei „la tun”, de care povestise Popicul sau în cornul de capră; sau să-i fi mutat în altă secție. După câteva zile se aud pași pe coridor și vocea mai slabă dar neâmblânzită a lui Grimalscki. Deci i-au adus îndărăt? Ce or fi întâmpinat nu avea cum să se afle
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
bătaie puținele mele cunoștințe de biologie, am dedus că stătuse pe umerii unui mamifer erbivor de statură mică, cu copite și cu fața prelungă. Există o mulțime de animale pe Pământul ăsta! Nu mi-au venit în minte decât căprioare, capre, oi, maimuțe, antilope, reni, măgari... Mi-era imposibil să-mi mai amintesc și altele. Am pus imediat craniul pe televizor. Nu arăta prea bine acolo, dar nu aveam alt loc la dispoziție. Ernest Hemingway l-ar fi așezat probabil pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cunoaște pe unde trece. Cel mai cunoscut episod din această serie, acela ce consemnează finalul precipitat al șederii la Broșteni, depășește granițele comicului. Se produce de fapt o „bombardare” a gospodăriei Irinucăi: „Gardul și casa femeii dărâmate la pământ, o capră ruptă în bucăți, nu-i lucru de șagă.” Într-adevăr, joaca nesăbuită se termină cu un dezastru și chiar dacă fapta lor nu e crudă prin intenție (nu avuseseră de gând așa ceva), este crudă (în contextul existenței precare a sinistraților) prin
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
la dovedirea inexistenței faimosului ochi veșnic treaz din ceafă (ospățul pe ascuns al nurorilor sub pretextul pretinsei vizite a părinților celei mai tinere dintre ele). Răzbunarea merge însă aici mult mai departe, prea departe. Față de Soacra cu trei nurori, în Capra cu trei iezi se petrece nu numai un dublu asasinat fioros, ci și o nu mai puțin cumplită - deși binemeritată - pedepsire a asasinului. În plus, acesta își supralicitează cruzimea, expunându-și, așa-zicând, fărădelegea, aranjând într-un anumit fel rămășițele
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
puțin cumplită - deși binemeritată - pedepsire a asasinului. În plus, acesta își supralicitează cruzimea, expunându-și, așa-zicând, fărădelegea, aranjând într-un anumit fel rămășițele măcelului. Lupul din povestea lui C. „semnează” nu numai crimele, ci și regia crimelor sale. Răzbunarea caprei, care se ține de principiul „Nici o faptă fără plată”, nu este mai puțin teribilă. Apriga eroină (una dintre aprigele eroine ale literaturii române) chibzuiește un plan și trece decisă la acțiune, rămânând insensibilă la toate rugămințile lupului, ajuns victima ei
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
poveste cu animale ca în vechile, „bunele” vremuri ale Vechiului Testament. În Dănilă Prepeleac cruzimea devine, s-ar spune, impersonală. Trocurile păguboase ale lui Dănilă, care dă pe rând boii săi „mari și frumoși” pe un car, carul pe o capră, capra pe un gânsac și gânsacul pe o pungă (goală), seria de schimburi catastrofale mai întâi amuză, apoi însă scandalizează, stupefiază. Din personaj comic, Dănilă devine o victimă ca oricare alta, o victimă neajutorată, rostogolindu-se inexorabil pe panta neputinței
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
cu animale ca în vechile, „bunele” vremuri ale Vechiului Testament. În Dănilă Prepeleac cruzimea devine, s-ar spune, impersonală. Trocurile păguboase ale lui Dănilă, care dă pe rând boii săi „mari și frumoși” pe un car, carul pe o capră, capra pe un gânsac și gânsacul pe o pungă (goală), seria de schimburi catastrofale mai întâi amuză, apoi însă scandalizează, stupefiază. Din personaj comic, Dănilă devine o victimă ca oricare alta, o victimă neajutorată, rostogolindu-se inexorabil pe panta neputinței sale
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
cocostârc. Povestiri populare macedonene, București, 1975; Elin Pelin, Puterea necuratului, București, 1978 (în colaborare cu Mihaela Deșliu); Tânăra proză bulgară, București, 1978 (în colaborare cu Mihaela Deșliu); Meto Jovanovski, Brumă pe florile de migdal, pref. trad., București, 1979; Cornul de capră, București, 1981 (în colaborare cu Mihaela Deșliu); Anton Ingolic, Dragoste interzisă, pref. Mihaela Deșliu, București, 1981; Lirică bulgară contemporană, pref. trad., București, 1981; Mira Mihelic, Curcubeu peste oraș, București, 1981; Ștefan Mokrev, Clienții trattoriei, București, 1982 (în colaborare cu Mihaela
DESLIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
că celebra Cântare a Cântărilor e prefațată de un studiu filologic savant despre interpretarea lui Max Brod, dedicată simbolurilor marelui poem biblic. În prelucrarea lui C. după Șalom Alehem, domină tema animalului fabulos, satanic în toate ipostazele sale, aici o capră năzdrăvană care-și bate joc de sărăcia croitorului Șimen, cel împovărat cu mulți copii. Scos din minți de blestemele soției, sărăntocul are vedenii, invocă duhuri ale basmelor românești, „diavoli, spiriduși și vraci”, „vârcolaci”, „paparude-n zdrențe și rusalce”, „scorpii, iele
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
scorpii, iele-n zdrențuite rochii”. Crâșma ce răsare în drumul bietului croitor apare și dispare, ca în La hanul lui Mânjoală al lui I. L. Caragiale; bocetul săracului, prigonit de o nevastă rea, are ecouri din Creangă, iar demența distructivă a caprei, ce sare în final ca un diavol, răsturnând toate tarabele pieței, evocă imagini din Ivan Turbincă. Umorul dobândește sub pana lui C. imaginație, haz lexical, totdeauna din aria stilului oral-folcloric românesc. O traducere este volumul Fabule de Eliezer Steinberg, la
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
raportate cazuri în care un lup a fost văzut cărând ramuri de salcie în gură pentru a-și camufla prezența, în timp ce punea la cale o ambuscadă dintre sălcii și, având doar nasul ieșit în afară și înșelând o turmă de capre care se hrănea cu frunzele".34 E clar, un lup nu atacă oricum, nu lasă nimic în voia întâmplării, ci se bizuie pe propria capacitate de a întoarce situația în favoarea sa. Găsește, altfel spus, mereu soluția optimă, oricât de dificile
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]