9,952 matches
-
chioșcul de ziare al Muzeului Literaturii Române, găsesc un om căzut pe stradă. Beat și bărbos. Pictor, după cum mi-am dat seama imediat, după modul cum era îmbrăcat, geanta de umăr plină cu pensule și culori și un tub de carton plin de schițe. În plus, părea căzut în stradă direct din anii '80. Toată înfățișarea sa respira anii '80. Chem o ambulanță. În așteptarea acesteia, îi privesc cu atenție mâinile. Pielea de pe trei degete era distrusă (la propriu!) de culorile
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pereți este expusă o diplomă, galbenă și ea. Nino a câștigat locul trei la un concurs de frizerie organizat de orașul Geneva, în anul 1956. Cei doi fac parte din prima generație de imigranți italieni. Tineri cu o valijoară de carton presat în mână, care au luat cu asalt Elveția în anii 50-60 în căutarea unei vieți mai bune, pe care autoritățile elvețiene îi umileau atunci când coborau din tren, trimițându-i în camere de despăduchere. Marea majoritate s-au întors în
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
și trabucuri cubaneze de diverse calibre), acolo unde "oficiez" ca un șef de orchestră, am un câmp de observație privilegat asupra acestei microfaune de bogați. Sunt bogați-bogați, de generații, cu multe zeci de milioane în bănci, și nu miliardari de carton ca în sărmana mea țară de origine. Rafinați, discreți, eficienți chiar și în zâmbetele la comandă pe care le practică. Miroase frumos, amestecat, ca și cum s-ar fuma într-o parfumerie de lux din Paris. Nu este prima mea experiență de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
și ale elanului francofon de la începutul ailor '90. Ocazia ratată de atunci de a redeveni francofoni. Interesant este de observat și că românii se "legitimau" atunci prin Ortodoxie și tradiții. Ce-i drept, Ortodoxie de carte poștală și tradiții de carton presat, dar totuși... Stând la rând la casă pentru a da francul cerut pentru furajarea săracilor, mă gândeam că uneori diamantele se aruncă porcilor. Imposibil să-mi mai continui gândul în scris fără a da naștere la confuzii supărătoare. (Pasaj
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
is East and West is West, and the two shall never meet". O găsesc citată de René Guénon în prefața sa la Orient et Ocident. O sentință simplă și clară, cristal de stâncă. Ar trebuie să o scriu pe un carton imens și să o atârn deasupra patului, să o citesc de zece, de douăzeci de ori pe zi cu voce tare, să-mi iasă din cap ideea că într-o bună zi mă voi simți în România mea balcanică la
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pic de "suflet" în arhitectură: centrul, ca în mai toate marile orașe nord-americane, este sufocat de zgârie-nori. Periferii multiculturale, ca să folosesc termenul politic corect al mizeriei uneori extreme, întinse pe zeci de kilometri. Periferii middle class, formate din case de carton presat, teribil de asemănătoare una cu cealaltă. Enorm de mulți chinezi. Canadienii mai numesc Toronto, mai în glumă, mai în serios, Hongtown. Comunitatea românească este suficient de numeroasă la Toronto (să fie vorba de 200000-250000 de suflete?). Vizită împreună cu Alexandru
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
canadieni, cam cât costă kilogramul din aceste oseminte informatice. Vizită scurtă împreună cu Alexandru pentru a lăsa un pachet la o familie de români căreia aparent i-a reușit visul canadian. Locuiesc într-o casă mare, aparent luxoasă (de fapt, pur carton presat făcut să dureze 30-40 de ani), într-un cartier rezidențial unde absolut toate casele sunt aliniate și seamănă între ele. Fără numărul casei ne-ar fi fost imposibil să ajungem. Înăuntru, o atmosferă rece și aseptică, mobilierul standard, așa cum
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
campus organizează în holul mare al Universității un fel de stand de popularizare religioasă. Stadiul ultim al degenerării la care poate ajunge creștinismul de extracție neoprotestantă în Canada. Îmi este sincer greu să scriu aceste rânduri. Pe bucăți mari de carton stătea scris: Dovezi istorice ale existenței lui Isus, Venez jaser avec Cathérine (să discutați intens, aprinsîn dialect). Și mai decis: Peu importe Dieu, l'important c'est d'aider. Totul degaja impresia unui stand de cosmetice sau produse de curățenie
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
dar în memoria sa și a clipelor minunate pe care le-am petrecut aici amândoi, mă duc să fac o vizită fulger la Marché aux Puces, piață pe care amândoi o iubeam tare mult. Aud din ce în ce mai multe vorbe românești printre cartoanele cu burțile revărsate, conținând toată istoria Genevei și a regiunii. Vreau să cumpăr un nimic (un perforator) și urmează inevitabilă deziluzie, discuție cu nuanțe rasiste. De fapt, mă așteptam la acest episod. Vânzătorul de nimicuri, îngrijorat și enervat de aspectul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
semnificative de preț. Astfel: Suma minimă (RON) Suma maximă (RON) Reducere (%) 0 20 5 20 50 10 50 100 15 100 150 20 150 200 25 200 30 În aceeași colecție au mai apărut • Acolada atlantică, Ștefan Avădanei • Apocalipsa de carton, Nichita Danilov • Cealaltă parte a vieții noastre, Haig Acterian • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri, Mihai Pricop • Drama expresionistă. De la Strindberg la
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
atunci când nu ai tradiție proprie, dar simți nevoia de tradiție, o in ventezi, o copiezi. Ce remedii poți avea împotriva poluării generale cu noxe kitsch? Ne-kitsch-ul, ne manelele, ne-emisiunile de divertisment tembel de la televizor, ne-tabloidele, ne-vedetele de carton siliconate, ne-proștii solemni și pompoși. Uneori, pierd controlul telecomenzii și mai dau peste Un show păcătos sau Agentul VIP, stau câteva minute, le-ascult, mă minunez și mă întreb: până unde? Și toate emisiunile astea plac, distrează, proliferează. Toți
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
viața mea l-am mâncat la cofetăria Sternatis din Roman. (De fapt, patronul își spunea Sternati.) Cele mai bune bomboane au fost - și sunt încă, după părerea mea - cele de la Capșa. Coincidență: chiar acum câteva zile am trimis cuiva un carton mare cu bomboane de la Capșa. Rafinat se mânca la Athénée Palace. Nu știu cum se comportau celebritățile, n-am întâlnit foarte multe. În schimb, bărbații erau îm brăcați foarte elegant, bărbații aveau înfățișarea boie roasă a domnului Neagu Djuvara, burice goale și
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
-n spate. Fiindcă după un an grădinița s-a făcut cămin, a trebuit să mănânc acolo toate grețoșeniile și la 10, și la prânz, și după-masa. Așa că în grupa mare n-am mai purtat geanta de tablă, ci una de carton presat, maro, mică și urâtă, care se atârna de umăr și în care nu mai avea rost să car decât o batistă, plus cel mult o bomboană Kandia de lapte, lipicioasă. Din același carton presat maro a fost și ghiozdanul
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
geanta de tablă, ci una de carton presat, maro, mică și urâtă, care se atârna de umăr și în care nu mai avea rost să car decât o batistă, plus cel mult o bomboană Kandia de lapte, lipicioasă. Din același carton presat maro a fost și ghiozdanul care m-a cocoșat patru ani și mai bine. El era într-adevăr greu, pentru că îndesam în burdihanul lui penarul de lemn, călimara și o puzderie de cărți, caiete, maculatoare, rigle, compasuri. Se mai
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
-mi acum colegi. Foarte repede am ajuns în comisia de orar. La început eram o echipă, până la urmă am rămas singură să fac orarul unui liceu cu o serie de clase dimineața, alta după-masă, iar alta seara. Lucram pe un carton cât masa, liniat de mine. Încercam pe cât se poate să ocup mai ales orele colegelor cu copii mici. Clasele germane aveau trei ore mai mult pe săptămână, din cauza limbii germane. Întrucât școala era ocupată de luni dimineața de la ora 8
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
stăteam iarăși pentru două săptămâni - luate din vacanța noastră - “în armată“, mergeam zi de zi până la mama naibii, la marginea Bucureștiului, „la poligon“. Acolo trebuia să tragi mâța de coadă și apoi să dai cu pușca în niște ținte de carton de două ori, poc-poc, și să te faci din când în când că alergi. Locotenentele nu ne frecau, erau niște femei cumsecade. Fumam și stăteam întinse pe iarbă, dacă nu era în preajmă vreun vizitator. Când era prea cald, chiuleam
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
știu astăzi cum îl chema, parcă Dumitru totuși. Îl alesesem pentru că auzisem că scria poezii non-sentimentaloide și pentru că îi descoperisem un desen pe dosul unui tablou cu Ceaușescu pe care îl luasem la șters și curățat când aveam sector: pe cartonul portretului, Dumitru ăsta desenase un punct negru și mare drept în mijloc, după care scrisese sub el „punctul meu de vedere“ și semnase. Cam asta fusese toată idila. Liceul meu avea și o linie pedagogică, majoritar feminină. Eu făceam matematică-fizică
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
u) jolide(rii) ...predatu afară în țara rum(â)niea(scă) pe brătiea(?)...Nikitics ...(și mult mai la vale)...stricat obăgiea împăra(tu) Iosivu.» Mai departe prezentăm însemnările descifrate de părintele Liviu Scorobeț: 1. Apostol 1851, legat în pereți de carton, uzat în proporție de 80 la sută. a. « În anul 1865 au ars 65 case în Streza Cârțișoara» b. » Cumpărat în 1852 de pr. Gheorghe Banciu.» 2. Cazanie- Predoslavie a mitropolitului Grigorie al Ungrovlahiei. a. La pagina 170: «Să se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a hotărît să meargă cu puiul acasă. Îl va îngriji, îl va ajuta să crească mare și astfel va face și el o faptă bună. Acasă, mama i-a făcut puțin scandal, dar Dănuț a găstit repede o cutie de carton și i-a demonstrat că, dacă îl pune acolo, nu va avea cum să murdărească nimic. Mama a cedat, însă cu condiția să-l pună în baie, ca să fie sigură că nu se murdărește covorul. Dănuț nu mai putea de
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
fi prieteni nedespărțiți. Poate că vor fi și cazuri cînd îl va ajuta la greu... Pînă una-alta, puiul era foarte vioi și făcea mai tot timpul exerciții de zbor. Deocamdată însă, nu reușea să sară peste pereții cutiei de carton. „Lasă că în scurt timp vei învăța tu să zbori !“ - îi zicea Dănuț cu mîndrie. „Vei trece pe lîngă cuibul cu frații tăi ca avionu’ și să vezi ce ciudă le va fi.“ Puiul îl privea cu cîte un ochi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ca la închinăciune, cum zice domnul I.Al. Brătescu -Voinești). În plus, era transpirat - avea penele ude de parcă intrase sub duș. Nu l-am îngropat și nu i-am făcut cruce mică, din lemn. L-am luat cu tot cu cutia de carton în care stătea și l-am dus la toboganul de gunoi. Pînă jos a zburat scurt, lovindu-se de cîteva ori de pereții burlanului. Un alt animal adus în casă (de data aceasta de Svetlana, mult mai tîrziu, pe cînd
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de prim rang ale culturii românești. Tudor Octavian, ziarist binecunoscut, scria după acest vernisaj: “ Pictura e pentru el o desfătare, iar ziua în are a pus mâna pe penel a fost o zi de grație. Ce încântă în pânzele și cartoanele lui Mihai Dascălu e firescul cu care dezvăluie în culori luminoase, vesele, îndemnând la contemplație și visare..... Perspectiva e controlată de efect, importanța personajelor și a obiectelor în cadru e dictată de sentiment. Impresia de ansamblu e una de șăgalnici
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
tot felul de întâmplări prin care trec pictorii naivi, dar mai ales mediul lor de viață, mai pitoresc, insolit și plin de o divină inspirație care este muza lor cea mai tare atunci când pictează, când își reprezintă pe pânză sau carton ideile, visurile și viața lor. Muzicanții Muzicanți în pom Biserica din Maramureș Doi bețivi Veneția Gara Reșița Sud La seceriș La cules de căpșuni MIHAI DASCĂLU Data nașterii: 1 Mai 1960, orașul Victoria, jud. Brașov Studii: 1977-1980 Liceul Industrial Victoria
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Vergulescu- Pictor „Salut în pictorul Mihai Dascălu, una din personalitățile de excepție ale arte naive românești contemporane și întrevăd o dezvoltare luminoasă a virtuosului și autenticului său talent” Victor Ernest Mașek - Estetician, Doctor in Filozofie „... .Ce încântă în pânzele și cartoanele lui Mihai Dascălu e firescul cu care dezvăluie în culori luminoase, vesele, îndemnând la contemplație și visare..... Perspectiva e controlată de afect, importanța personajelor și a obiectelor în cadru e dictată de sentiment.” Tudor Octavian- jurnalist „De o mare coerență
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
dată în cancelarie a fost corectată de diriginta mea Urban și de profesorul de fizică Grozav. Așa am renunțat la orele suplimentare. Aveam mai mult timp liber, pentru joacă și celelalte preocupări, ca de exemplu: confecționarea diverselor obiecte din lemn, carton și alte materiale reciclabile. Astfel am construit, în miniatură firește, trenulețe și vagoanele de cărat lemne sau cărbuni, vaporașe, corăbii cu pânze, pe care le puneam în funcție pe râulețele din împrejurimi. Toate aceste lucrări au făcut obiectul unor expoziții
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]