5,067 matches
-
proiectarea globală făcută de către educator, • prin propunerea de către educați a unor alternative rezultate din procesul propriei construcții educatorului însuși, care persistă în propria proiectare și va trebui să-și adapteze strategia sa de predare sau îndrumare. Modelele constructiviste construite pe combinarea acestor strategii încă trebuie să mai convingă în plan practic, mai ales pe educator, care promovează încă paradigmele instruirii clasice, deși contribuțiile teoretice și experimentale s-au multiplicat (Siebert, 2001a). Dar realitatea ne arată (Joița, 2006, pp. 125-129, 195-197) că
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mai adecvată utilizare a metodelor specifice. În aceste căutări nu putem evita întâlnirea cu cel puțin două dintre abordările actuale, centrate pe explicarea mecanismelor cunoașterii științifice: cognitivismul și constructivismul, fiecare cu modalități de aplicare în învățarea efectivă, distincte sau prin combinare. Acestea au fost aplicate, verificate în experimentul propriu mai amplu, privind formarea inițială pedagogică a studenților-viitori educatori (2005-2008), ceea ce ne permite să formulăm anumite interpretări, argumente, analize critice, generalizări (Joița, 2008, pp. 186-205). Inserția, iar nu exclusivitatea sau prioritatea întotdeauna
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sesizare, identificare, detectare, distingere. • Prin observare directă, în condiții variate, globală sau criterială, după un plan sau secvențial. • Prin orientare, recunoaștere, explorare, căutare independentă, individuală. • Prin analiză, descompunere, segmentare, extragere. • Prin comparare, completare, discriminare, evidențiere, eliminare. • Prin ordonare, grupare, relaționare, combinare. • Prin relatare, apreciere, descriere, măsurare, interpretare primară, prezentare. • Prin redare verbală, în scris, prin desene, grafice, schițe, contururi, imagini, obiecte comparabile, culori. • Prin consemnare, înregistrare a celor sesizate, percepute în mod clasic (caiete, mape, fișe) sau prin apel la multimedia
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
celor sesizate, percepute în mod clasic (caiete, mape, fișe) sau prin apel la multimedia. Metode pentru formarea imaginilor mentale: • Experiența directă, • Modelarea, • Exercițiile de procesare și reprezentare • Prin înregistrare, reactualizare, orientare, integrare relaționare; • Prin selectare, asociere, corelare, comparare. • Prin prelucrare, combinare, recombinare, transformare, generare, scanare. • Prin sistematizare, codificare, structurare, organizare, schematizare, integrare, modelare, proiectare mentală, generalizare, esențializare. • Prin redare a construcțiilor în scheme, grafice, hărți cognitive, simboluri, schițe, liste de cuvinte-cheie, tabele, titluri, desene, exemple, analogii, metafore, texte, soluții, rețele, Metode
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
integrarea informațiilor la nivel abstract: • Problematizarea, conflictul cognitiv, • Exerciții de procesare mentală, • Explicația științifică, • Experimentul mental, • Modelarea, • Procedee de comunicare • Prin analize critice/criteriale/cauzale/comparative/factoriale/ contextuale/de sarcină. • Prin comparare, diferențiere, relaționare, asociere, atribuire, identificare. • Prin corelare, sinteză, combinare, prelucrare. • Prin generalizare, esențializare, sesizare a sensurilor, structurare, formulare de ipoteze, schematizare; integrare în context, exemplificare. • Prin formulare de întrebări, redefinire, reorganizare, restructurare, reîncadrare, reformulare, reinterpretare, integrare în noi structuri, schimbare a perspectivei, introducerea și rezolvarea perturbațiilor, identificare de noi
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mentale • Conceptualizarea în trepte, • Modelarea, • Exerciții mentale de construcție, • Problematizarea • Prin identificare de relații, comparare, evidențiere de note comune, esențializare, sintetizare, atribuire la o clasă, grupare de elemente similare, asociere de imagini mentale, ordonare și reordonare, structurare și restructurare, comparare, combinare variată. Prin argumentare, interpretare critică proprie, completare de concepte anterioare, codificare, recunoaștere și rezolvare, redefinire în contexte noi. • Prin definire logică, numire, redare proprie, tipizare, concluzionare, explicare de caracteristici comune și în contrast, arbore de derivare noțională, matrice a conceptelor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sau raportare a noilor date la coduri specifice, exerciții de interiorizare și fixare, stocare, păstrare, reactualizare, reamintire, recunoaștere. Metode inductive Procedee, tehnici, instrumente mațiilor în memorie: • Esențializarea, • Sistematizarea logică, • Eliminarea detaliilor, punctelor slabe • Sugerarea de noi abordări, explorări • Prin echilibrare, combinare a sistemelor mnezice: memorie senzorio-perceptivă, memorie de scurtă durată (de lucru), memorie semantică (conceptuală), memorie procedurală, memorie de lungă durată. • Prin organizare și procesare mentală a celor stocate: atribuiri de note esențiale, formulare de propoziții variate, constituire de rețele cognitive
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de rezolvare, plan final de soluționare și cu variante globale sau parțiale, portofolii tematice. Utilizarea constructivistă a reflecției personale: • Sprijină învățarea • Prin formulare de întrebări, ipoteze, opinii, explicații, anticipări, deducții, analogii proprii mentale. • Prin evaluări proprii, reinterpretări, parafrazări, reorganizări, conexiuni, combinări și recombinări, evidențiere a obstaco Metode deductive Procedee, tehnici, instrumente conceptuală, formarea constructelor, • Implică pluralitatea corelațiilor, variantelor, modelelor, criteriilor, interpretărilor, atribuirilor, • Arată rolul orientării globale, inițiale în problemă, apoi explorarea ei mentală, lelor și erorilor independent, analiză a conflictului cognitiv
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
imediată a ideilor, imaginare a mijloacelor necesare, evaluare a consecințelor, găsire a utilizărilor variate, căutare a analogiilor, căutare a altor întrebuințări, efectuare de modificări variate, multiplicare, diminuare, substituire totală sau parțială, rearanjare a obiectelor, inversare a poziției sau a ordinii, combinare variată, schematizare, tipizare, interpretare nouă, analiză a erorilor, imaginare a unor situații, rezolvare variată, reprezentare grafică, compunere variată. • Prin alternare a formelor de organizare: centrate pe educat, de studiu individual, cu ritmuri diferențiate, de inițiere, de dezvoltare, de aprofundare. • Prin
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în variante, alternative procedurale, depășirea obstacolelor și a erorilor. • Îmbinarea activității independente individuale cu colaborarea în grup. • Utilizarea evaluării continue pentru aprecierea progresului, iar în evaluarea finală să aibă prioritate aspectele calitative ale înțelegerii, folosirii cunoștințelor, pentru dezvoltarea motivației. • Valorificarea, combinarea experienței cognitive din clasă/școală, cu cea nonformală și informală, pentru maturizarea cognitivă, procedurală. • Antrenarea educaților în procesul decizional din clasă: de la pregătirea activității, până la hotărârea modurilor de desfășurare a învățării pe capitole. Recursul la punerea în situații reale, chiar
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reordonare. • De comentare a surselor informative date, a manualului, a altor răspunsuri, exemple. • De formulare de întrebări de către educați. • De solicitare și comentare a răspunsurilor în variante, formulate critic. • De antrenare a educaților în evaluarea răspunsurilor sau completarea întrebărilor. • De combinare cu mijloace didactice, prin alternarea stimulilor: verbali, imagini, scheme, grafice, texte, înregistrări. • De formulare de întrebări de către un educat după manual, la care răspunde altul. • De combinare a conversației euristice cu alte metode de comunicare: dialogul, dezbaterea, consultația, problematizarea, autointerogarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
formulate critic. • De antrenare a educaților în evaluarea răspunsurilor sau completarea întrebărilor. • De combinare cu mijloace didactice, prin alternarea stimulilor: verbali, imagini, scheme, grafice, texte, înregistrări. • De formulare de întrebări de către un educat după manual, la care răspunde altul. • De combinare a conversației euristice cu alte metode de comunicare: dialogul, dezbaterea, consultația, problematizarea, autointerogarea. • De solicitare nu numai a cunoștințelor, ci și a opiniilor, atitudinilor, experiențelor nonformale. Problematizarea • Găsirea de noi soluții la o întrebare, situație critică. • Declanșarea, formularea și rezolvarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
învățare cu reactualizarea și restructurarea cunoștințelor, cu identificarea contradicțiilor, cu analiza problemei în variante de rezolvare, cu verificarea valorii soluțiilor. • De predare activizată prin introducerea de întrebări-problemă și sprijinirea rezolvării lor. • De îmbinare a rezolvării euristice cu cea algoritmică, de combinare cu alte metode de cercetare, Metode clasice. Condiții de eficiență Procedee de sprijinire a construcției învățării. Situații posibile conturate prezentă. • Necesitatea restructurării experienței, a cunoștințelor. • Crearea unui obstacol în calea cunoașterii obișnuite. • Precizarea condițiilor, mijloacelor, a nivelului, a planului concret
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Situații posibile conturate tuarea de interpretări și reflecții, efectuarea de lucrări aplicative sau creative. Respectarea normelor unei lecturi ecologice. unor termeni sau sintagme, analiza structurii textului și propunerea de reorganizări sau completări, interpretări adăugate, elaborarea de lucrări comentate ș.a. • De combinare cu diferite alte materiale-suport, auxiliare, mijloace TIC. • De combinare cu alte metode de comunicare sau de acțiune sau de cercetare. Exercițiul • Efectuarea repetată, conștientă a unor acțiuni de bază în învățare, pentru diferite aspecte formative. • Asigurarea funcționalității achizițiilor, a consolidării
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de lucrări aplicative sau creative. Respectarea normelor unei lecturi ecologice. unor termeni sau sintagme, analiza structurii textului și propunerea de reorganizări sau completări, interpretări adăugate, elaborarea de lucrări comentate ș.a. • De combinare cu diferite alte materiale-suport, auxiliare, mijloace TIC. • De combinare cu alte metode de comunicare sau de acțiune sau de cercetare. Exercițiul • Efectuarea repetată, conștientă a unor acțiuni de bază în învățare, pentru diferite aspecte formative. • Asigurarea funcționalității achizițiilor, a consolidării, perfecționării lor. • Închegarea unui model general de acțiune, rezolvare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
învățare, ca paradigme acceptate, deși se afirmă aici și elemente, abordări particulare, specifice. În Analiza pregătitoare, s-au identificat elementele antrenabile și particularitățile lor (o abordare de tip "sandwich"), s-au formulat ipoteze, s-au anticipat potențiale soluții, criterii de combinare și de evaluare a elementelor și proceselor, s-a recurs la identificarea experiențelor anterioare de proiectare, a avut loc conturarea unui prototip de proiect, cu precizarea de eventuale consecințe, scopuri, conținuturi. ► În Design and Development, profesorii au formulat soluții alternative
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și rezolvarea complexității date. ► Oferirea, pentru problemele, sarcinile de rezolvat, a mai multor variante de modele, instrumente, proceduri, acțiuni de căutare, care să devină schele adecvate stilului propriu de cunoaștere, surse pentru motivarea, antrenarea educaților. ► Căutarea de soluții multiple pentru combinarea elementelor contextului, ca rute posibile pe harta cognitivă a proiectării, care ar reprezenta ansamblul antrenat și soluțiile rezultate din alternarea corelațiilor variate, pentru gestionarea eficientă a acestora ca resurse. ► Date fiind noile roluri ale educatorului în instruirea constructivistă, centrată pe
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
modelul de reprezentare grafică a proiectului, pentru o completare formală, după reguli prescrise. Deși are obligația de a reflecta asupra mai multor probleme teoretice și situaționale ale acesteia și a le prelucra critic. El va analiza alternative de determinare și combinare a elementelor antrenate, care să constituie mediul pedagogic, contextul aplicării lor, ca apoi să ia o decizie curriculară, procedurală, managerială și s-o concretizeze într-un mod grafic de prezentare. Aici se regăsește și se exersează, în principal, competența de
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
evaluările informale, evaluările pedagogice, controlul și validarea achizițiilor. Desigur că aici nu sunt surprinse toate paradigmele și modelele evaluării, ci doar cele derivate din relația evaluare-docimologie (relația evaluare-examene, conduita de examinare, construcția examenelor), selectate și combinate (în 18 moduri de combinare): • după funcție (de orientare, de reglare, de certificare), • după modul de culegere a datelor (sumativă, integrată, descriptivă), • după interpretare (normativă, criterială). Iar interpretările asupra specificului, valorii acestora, consideră Roegiers în justificarea evaluării integrative, pot fi făcute astfel la nivelul axei
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a dificultăților în învățare, interpretarea lor din perspectiva referențialului de criterii și stabilirea diagnosticului cauzelor care provoacă dificultățile, adaptarea activităților în funcție de interpretările date), ca și • modalități specifice de aplicare (reglarea retroactivă, reglarea interactivă în cursul procesului, ghidarea adecvată conform diagnozei, combinarea și alternarea soluțiilor, reglare proactivă în baza cunoașterii experienței anterioare a educaților). Cel mai adesea este remarcat rolul evaluării formative pentru pedagogia diferențială, prin analiza erorilor și a înțelegerii proceselor, prin valorificarea valorii cunoașterii și a stimulării autoevaluării, metacogniției, prin
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Metode de interpretare a constatărilor: prin raportare la obiective sau la nivelul anterior sau la dificultatea sarcinii sau la dificultăți sau la progresul realizat sau la procesele interne implicate sau la ipoteze de soluționare. • Pot fi utilizate distinct sau în combinare variată și alte instrumente: teste, seturi de reguli, note de completare sau explicare, baze de date, înregistrări audio sau video, raportarea la educații cu rezultate bune, grile de observare sau matrice criteriale, chestionare, fișe de autoevaluare sau de autoestimare, exerciții
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și care se concretizează în evaluarea competențelor, ca element integrativ și orientat spre realitate al dezvoltării personalității. Pedagogia integrării achizițiilor în competențe terminale arată că nu se evaluează suma elementelor, ca în evaluarea sumativă simplă clasică, ci modul lor de combinare care dă ansamblul ca nou rezultat, ca obiectiv referențial final. Acesta are drept caracteristici pentru o competență: • se exersează într-o situație integrată, complexă și evidențiază contribuția împreună a tuturor elementelor componente învățate anterior, • este o activitate complexă care necesită
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
practice, atitudini și motivații pentru valori, plasarea într-o societate a cunoașterii, maturitate intelectuală și morală. Iar peste toate, devin importante competența de a reflecta asupra activității mentale și acționale (metode, tehnici, experiențe de reflecție), priceperile metacognitive și capacitatea de combinare a diferitelor competențe, după varietatea contextelor. Pornind de la notele caracteristice ale competențelor (dezvoltate în cap. 2), era firesc, ca în prim planul formării și verificării, evaluării lor integrate, să apară tematica specifică a rezolvării de probleme, de situații-problemă: ► Capacități implicate
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
transmiterea și evaluarea cunoștințelor sau efectuarea de aplicații simple, ci la verificarea prin situații complexe și noi, în care achizițiile sunt mobilizate, transferate. În aceste acțiuni se măsoară, pe indicatori, nu atât elementele componente antrenate în sine, prin reproducere, cât combinarea, prelucrarea lor, ceea ce indică importanța definirii corespunzătoare a referențialului specific unei competențe, a cadrului conceptual al evaluării de tip integrativ aici: la ce nivel, cu ce elemente solicitate, în ce situații practice, în ce modalitate de relaționare cu celelalte tipuri
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
nu este decât diminuarea, limitarea empirismului conducerii curente, în favoarea uneia raționale și adaptabile, în activitatea oricărui manager, recunoscut acum și ca lider real (nu doar formal), în coordonarea acestor activități manageriale. De aceea și unii autori numesc acest aspect al combinării principiilor manageriale clasice, cu cele moderne ale conducerii sociale prin lideri, prioritar pentru calitate, succes, ca leadership management, iar alții ca managerial leadership sau ca management cu deschidere spre leadership. Conducerea empirică de către managerul clasic (administrativ, formal) sau de către managerul-lider
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]