5,710 matches
-
definim conceptul, pornind de la experiențele concrete care l-au alimentat. Prin urmare, va trebui să descriem formele instituționale și politice care se reclamă de la multiculturalism. Vom Încerca apoi să distingem specificitatea acestui tip de răspuns confruntându-l cu alte modele concurente, plasându-ne astfel pe terenul filosofiei politice. În sfârșit, vom analiza utilizarea noțiunii de cultură, așa cum este ea teoretizată de autorii aparținând acestui domeniu, ceea ce ne va conduce la o reflecție de tip etno-sociologic. Politică, filosofie și sociologie, acestea sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
forță motrice a relațiilor interculturale Din perspectiva adoptată de autorii marxiști, resorturile naționalismului sunt de natură economică și socială. Referințele culturale sunt scoase În evidență În mod instrumental și servesc unor aspirații materiale. Ele se lovesc de principii de mobilizare concurente. În cadrul astfel delimitat, cultura poate fi definită În două moduri: pentru unii, este un dat care se impune agenților, iar pentru ceilalți, o construcție artificială. În primul caz, diferitele naționalisme se ciocnesc Între ele, fiecare dorind să-și zdrobească rivalele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Trăsăturile culturale ireductibile nu sunt constituite În așa fel Încât să fie de-ajuns să le dispunem conform unei scheme mai mult sau mai puțin ingenioase pentru a sublinia o identitate națională preexistentă și a provoca o ciocnire cu identitățile concurente. Culturile sunt În Întregime fabricate și pot fi adaptate În continuare. Referințele identitare a căror construcție o permit mai curând se combină decât se ciocnesc: fiecare naționalism se definește și se redefinește fără Încetare În raport cu concurenții săi. Relațiile interculturale sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
care Își bazează legitimitatea. În societatea modernă, această comunitate Își grupează membrii sub forma cetățeniei și se Întrupează În națiune (Schnapper, 1994). Suveranitatea nu presupune totuși nici un unanimism. În cadrul națiunii, ea se exercită În limitele unui conflict cauzat de definițiile concurente ale proiectului social și de apariția constantă de actori În căutarea recunoașterii (Honneth, 2000; Rancière, 1995). Suveranitatea presupune de asemenea capacitatea statului de a asigura apărarea teritoriului și responsabilitatea de a-și susține interesele În afara granițelor. Creșterea importantă a rolului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
fenomenologică, Sartre recunoaște confruntarea Înscrisă În realitatea pentru-sinelui ca proiect de nimicire a celuilalt. Conflictul este pentru el sensul original al ființei-pentru-celălalt. Aceste teorii globalizante nu clarifică Însă prea mult degenerarea În insulte, ironii și Încăierări a opoziției Între grupuri concurente. Opunând dorința și penuria, Thomas Hobbes, În secolul al XVIII-lea, vede starea naturală ca un conflict al tuturor Împotriva tuturor pentru acapararea bunurilor dorite, dar limitate cantitativ. Pentru a reglementa conflictele, Statul (Leviatanul) instaurează ordinea de drept, abstractă. Ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
cât mai ales de creșterea productivității țării, prin crearea condițiilor interne corespunzătoare. 1.2.1. Competitivitatea la nivelul firmei Forța competitivă a unei firme rezidă în avantajele compe titive și în componentele distinctive pe care le posedă în raport cu alte firme concurente. Pentru a considera o firmă competitivă, este necesar să se efectueze o analiză riguroasă, atât a firmei, cât și a mediului de activitate a acesteia. Competitivitatea este o noțiune complexă, ea putând fi privită atât global, cât și la nivelul
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de descentralizare și al climatului organizației etc. La nivel global, o întreprindere este competitivă pe o anumită piață atunci când reușește să obțină anumiți indicatori economici - cifra de afaceri, cotă de piață, profit ș.a. - comparabili sau superiori celor ai altor întreprinderi concurente, care acționează pe aceeași piață. În ceea ce privește evaluarea competitivității la nivel microeconomic, aceasta se face mai ales pe latura ofertei și se referă, în primul rând, la competitivitate pe bază de preț și competitivitate prin calitate. În acest sens, competitivitatea poate
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
competitivității de piață, obiectivul de maximizare a profitului firmei putând fi atins doar prin satisfacerea nevoilor consumatorului. Cu alte cuvinte, firma poate avea un avantaj (cel puțin temporar) în comparație cu competitorii săi dacă oferă/prestează același produs/ serviciu ca și firmele concurente, dar la prețuri/tarife mai mici decât acestea, sau dacă, la aceleași prețuri, oferă bunuri de o calitate superioară produselor oferite de concurenți. În realitate, aprecierea se face prin raportarea la ambii factori, deci la raportul preț/calitate, raport care
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
face atât pe bază de cost, cât și prin calitate. Competitivitatea pe bază de cost După cum arătam în subcapitolul 1.3.2.2. Avantajul competitiv la nivelul ramurii, deși o firmă poate avea numeroase atuuri sau minusuri comparativ cu firmele concurente, există două tipuri de avantaj concurențial de care o firmă poate dispune: avantajul de cost și diferențierea (prin calitate). Astfel, pentru a obține un avantaj competitiv, o firmă trebuie să ofere cumpărătorilor ceea ce aceștia percep ca fiind „valoare superioară”, adică
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
liniilor de producție, cu volum și viteză ridicate. Investiția inițiala este mare, dar, comparativ cu operațiunile convenționale de marcare, costurile de funcționare sunt reduse. Ca metode alternative de marcare, se pot menționa: Imprimarea cu jet de cerneală reprezintă o metodă concurentă marcării laser, mai ales când sunt implicate produse organice, ce nu pot fi deteriorate de căldură. Execuția prin tehnica matricilor de puncte a marcărilor cu cerneală reprezintă un sistem flexibil în cazul caracterelor alfanumerice, având un randament ridicat. Totuși, durabilitatea
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
fi aleși în Senat și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de președinte al României. Incompatibilitățile au rolul de a asigura evitarea conflictelor care ar rezulta din exercitarea concomitentă a două funcții publice concurente (exemplu: funcția jurisdicțională cu funcția legislativă). Prin cumularea mandatului parlamentar cu orice funcție publică de autoritate sau chiar cu o funcție privată, ipotetic stabilită printr-o lege specială, deputatul sau senatorul ar putea intra la un moment dat în conflict
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
înțeles de plural. Așa se explică faptul că nominalul asociat prepoziției din poate fi un substantiv colectiv: o parte din armată unul din grup doi din mulțime unul din clasă. În contextul unui nominal plural, prepozițiile din și dintre sunt concurente 3. Astfel, în același tip de construcții apar fie prepoziția din, fie dintre: fiecare din noi (A. Pleșu, Despre îngeri) fiecare dintre ele (M. Cărtărescu, Orbitor) unul din stâlpii de la intrare (C. T. Popescu, Copiii fiarei) unul dintre locurile cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/85020_a_85806]
-
informații privind "caracteristicile externe" ale consumatorilor de servicii educaționale (sexul, vârsta, nivel venitului, nivelul de instruire), ale producătorilor, vânzătorilor și distribuitorilor de produse educaționale (numărul acestora, repartiția geografică); * informații vizând comportamentul efectiv, obiceiurile și preferințele beneficiarilor direcți, instituțiilor de învățământ concurente, furnizorilor de produse educaționale; * informații referitoare la nevoile, motivațiile, așteptările beneficiarilor cât și notorietatea serviciilor educaționale prestate. Printre tehnicile de studiere a pieței educaționale se regăsesc studiile documentare, studiile calitative, sondajele și panelurile, detaliate pe larg în capitolul 4 al
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
factori, aflați în amonte, care afectează capacitatea instituției școlare de a-și satisface beneficiarii (unitatea școlară în esență, furnizorii de materiale didactice, prestatorii de servicii de catering, de securitate) sau aval (beneficiarii primari, secundari, terțiari ai învățământului, inspectorate școlare, instituții concurente, organismele publice). Furnizorii de materiale didactice sunt reprezentați de diverse firme sau instituții publice, care în baza unor relații contractuale, asigură unității de învățământ resursele necesare desfășurării activității în condiții optime. Unitatea de învățământ trebuie să dețină informații despre calitatea
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
o gamă diversă de servicii (transport, catering, securitate). Beneficiarii sistemului de învățământ românesc reprezintă cea mai importantă componentă a micromediului, cunoașterea nevoilor acestora, a cererii de servicii educaționale este de o importanță capitală în desfășurarea activității instituției de învățământ. Unitățile concurente se deosebesc între ele în funcție de raporturile cu consumatorii de servicii educaționale, formele de comunicare cu consumatorii, atitudinea manifestată față de noutățile din mediul de marketing. * Macromediu este reprezentat de factorii care exercită influență indirect prin intermediul micromediului, pe o perioadă de timp
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
educaționale proprii, pentru cucerirea consumatorilor. Concurența efectivă se manifestă între instituțiile de învățământ în calitatea lor de ofertanți, acestea făcând eforturi ca purtătorii cererii (consumatorii de servicii educaționale) să exprime interesul (cererea) pentru serviciile prestate de instituție. Diferențele dintre instituțiile concurente în ceea ce privește promovarea serviciilor nu se referă direct la gradul de satisfacere a nevoii reale, ci la accesul consumatorilor la acestea. Există pe piața educațională instituții care manifestă un comportament anticoncurențial deoarece instituțiile de învățământ se pot adresa aceluiași tip de
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
disciplinelor ce lecții)38 trebuie predate, restul de 20-30% din activitățile de predare rămân la latitudinea cadrului didactic și a unității școlare, iar aceștia își vor armoniza oferta școlară în funcție de nevoile elevilor și ale comunității astfel diferențiindu-se de unitățile concurente prin poziționarea fiecărei unități de învățământ pe piața de servicii educaționale. În contextul descentralizării sistemului de învățământ românesc, pentru a rezista pe piața educațională și pentru a atrage câți mai mulți consumatori de servicii educaționale, în consecință bani proveniți din
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
reprezentată de un nume (de exemplu: Universitatea Harvard), siglă (exemplu: ), simbol sau design (exemplu: matricola specifică unei unități școlare), prin care se urmărește identificarea bunurilor sau serviciilor prestate de o institiție de învățământ și diferențierea lor de cele ale instituțiilor concurente. Transpunând concepția lui Schmitt B. și Simonson A. (2002) care consideră că dacă în trecut, marketingul se concentra asupra atributelor izolate ale produselor și a avantajelor (beneficiilor) serviciilor prestate 40, în perioada contemporană, "branding-ul", adică promovarea mărcii reprezintă noua provocare
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
specializează, de caracteristicile unice ale serviciilor prestate sau de concurența restrânsă. Dacă ne referim la activitatea instituției la nivel general, la poziția sa pe piața educațională putem afirma că instituția aplică un marketing strategic în funcție de strategia de poziționare în raport cu instituțiile concurente. În raport de mixul de produs instituția de învățământ poate menține direcția actuală prin identificarea de noi segmente de piață pentru serviciile sale, prin creșterea cererii consumatorilor actuali sau prin noi utilizări ale produselor sale. Instituția de învățământ poate modifica
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
educațional sau reamintirea unui serviciu. o Marketingul educațional direct, reprezintă cea mai bună formă de a comercializa sau a promova fără a apela la intermediari utilizând personal didactic sau auxiliar care prezintă avantajele produsului/ serviciului față de cele oferite de unitățile concurente și presupune contactul direct și nemijlocit cu viitorii candidați (elevi, studenți, cursanți) în cadrul vizitelor în unitățile școlare, prin corespondență, prin telefon, prin e-mail, vizite la facultăți. Marketingul direct permite derularea unor relații bune pe termen lung, deoarece sunt stocate informații
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
rolul de a mări cota de piață. Aceste strategii de penetrare sunt utile atunci când instituția școlară prestează un serviciu pe o piață saturată cu produse relativ similare. o Promovarea defensivă folosită pentru păstrarea unui segment în cazul creșterii ponderii unităților concurente. Cele patru politici, corect folosite și combinate pot face diferența între succes și insucces pentru o instituție de învățământ indiferent de dimensiunea acesteia. 3.3.5. Politica de personal în domeniul educațional Celor patru politici consecrate ale marketingului se alătură
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
care sunt ușor utilizabile, sunt fapte citate iar multitudinea surselor bibliografice fac ca informațiile să fie în cantitatea suficientă pentru valabilitatea cercetării. c) Informații ciclice sunt utilizate din repetarea unor investigații anterioare. Serviciile educaționale oferite de principalele unități de învățământ concurente, satisfacția beneficiarilor direcți privind produsele/servciile oferite de unitatea școlară în cauză fac parte din informațiile pe care managerii școlari le primesc periodic, semestrial, anual și sunt utile atunci când se analizează impactul introducerii unui nou produs/serviciu educațional. Aceste informații
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
produs/serviciu educațional. Aceste informații pot fi culese atât din surse interne institiției școlare cât și din surse externe. d) Informații periodice din surse externe, ce provin din analiza rapoartelor guvernamentale, rapoartelor anuale ale inspectoratului școlar, ale instituțiilor de învățământ concurente și sunt necesare pentru identificarea de noi produse/servicii, noi segmente de piață cât și perfecționări ale produselor/serviciilor existente. e) Informații punctuale care sunt colectate în anumite momente, la cerere, când există nevoia precisă în acest sens, sunt colectate
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
anchete ce a avut ca scop studierea preferințelor elevilor pentru un produs educațional comercializat de firma X, pe un eșantion de 100 de elevi ai clasei a III-a a unei unități școlare, în raport cu alte 2 produse ale unor firme concurente (Y,Z), elevilor li s-a cerut să compare produsele făcând precizarea care din ele este mai bun, s-au obținut următoarele rezultate, cercetându-se ierarhia celor 3 produse în funcție de preferințele elevilor: o între produsul oferit de firma X și
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
le au ei despre serviciile educaționale. Realizarea ofertei educaționale trebuie să se efectueze având ca obiectiv satisfacerea acestor nevoi și cerințe și cunoscând elementele sale componente, factorii de influență, repartizarea teritorială a potențielilor beneficiari, calitatea serviciilor educaționale oferite de unitățile concurente cât și efectele pe care ofertele concurenților le au asupra propriei oferte educaționale. Consumatorul produselor/serviciilor educaționale are anumite așteptări de la instituția de învățământ în funcție de caracteristicile sale personale, de exemplu: nivelul veniturilor de care acesta dispune va conta în alegerea
by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]