108,708 matches
-
într-un anumit timp dat, nu există decât o anumită sumă de capitaluri în disponibilitate și toate sunt plasate. Garantând insolvabilii, statul poate foarte bine să crească numărul de debitori, să facă astfel să crească rata dobânzii (întotdeauna în prejudiciul contribuabilului), dar ceea ce nu poate să facă este să crească numărul de creditori și importanța totalului de credite. Să nu mi se impute câtuși de puțin, totuși, o concluzie de care Dumnezeu mă apără. Afirm că legea nu trebuie să favorizeze
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
reprezintă ceea ce se vede; o mișcare mare de mărfuri în Marsilia este de asemenea ceea ce se vede. Dar există un alt lucru care nu se vede. Cele cincizeci de milioane nu mai pot fi cheltuite, cum se întâmpla înainte, de către contribuabil. Din tot binele atribuit cheltuielii publice executate trebuie deci dedus tot răul cheltuielii private împiedicate cel puțin dacă nu se merge până la a se afirma că Jacques Bonhomme nu ar fi făcut nimic cu aceste monede de o sută de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
deplasează munca fără să o crească, rezultă o a doua și gravă prezumție împotriva lor. A deplasa munca înseamnă a deplasa muncitorii, adică a deranja legile naturale care guvernează distribuția populației în teritoriu. Când cele 50 de milioane sunt lăsate contribuabilului, cum contribuabilul este peste tot, ele alimentează munca în cele patruzeci de mii de comune ale Franței; acționează ca o legătură care reține pe fiecare pe pământul său natal; se răspândesc asupra tuturor muncitorilor posibili și asupra tuturor industriilor imaginabile
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fără să o crească, rezultă o a doua și gravă prezumție împotriva lor. A deplasa munca înseamnă a deplasa muncitorii, adică a deranja legile naturale care guvernează distribuția populației în teritoriu. Când cele 50 de milioane sunt lăsate contribuabilului, cum contribuabilul este peste tot, ele alimentează munca în cele patruzeci de mii de comune ale Franței; acționează ca o legătură care reține pe fiecare pe pământul său natal; se răspândesc asupra tuturor muncitorilor posibili și asupra tuturor industriilor imaginabile. Dacă statul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
văd. Vor muri prin acele efecte care nu se văd Ceea ce se vede sunt munca și profitul incitate prin cotizația socială. Ceea ce nu se vede sunt muncile și profiturile pe care le-ar genera aceeași cotizație dacă le era lăsată contribuabililor. În 1848, Dreptul la muncă s-a arătat un moment sub două fațete. Acest lucru a fost de-ajuns pentru a-l ruina în rândul opiniei publice. Una dintre aceste fațete se numea: Atelierul național 13. Cealaltă: Patruzeci și cinci
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fiecare zi de la strada Rivoli la atelierele naționale. Este fața frumoasă a medaliei. Dar iată reversul acesteia. Pentru ca din vistierie să iasă milioane, trebuie ca acestea să fi intrat mai întâi. Iată de ce organizatorii Dreptului la muncă s-au adresat contribuabililor. Or, cultivatorii spuneau: "Trebuie să plătesc 45 de centime. Deci, mă voi priva de o haină, nu îmi voi îngrășa pământul, nu îmi voi repara casa". Iar lucrătorii ogoarelor spuneau: "Cum burghezul nostru renunță la o haină, va fi mai
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
puțin de lucru pentru tâmplar și zidar". S-a dovedit atunci că dintr-un sac de grâu nu se pot scoate doi saci de grâu măcinat și că munca făcută în soldul guvernului se face pe spatele muncii plătite de contribuabil. Aceasta fu moartea Dreptului la muncă, care a apărut atât ca o himeră cât și ca o injustiție. Și totuși, Dreptul la profit, care nu este decât exagerarea Dreptului la muncă, trăiește încă și o duce bine. Nu există ceva
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Sacrificiul impus unora în favoarea altora, prin intermediul taxelor, își pierde în mod evident caracterul de fraternitate. Cui îi revine acest merit? Legislatorului? Nu îl costă decât să depună o bilă în urnă. Perceptorului? El ascultă de teama de a fi destituit. Contribuabilului? El plătește pentru a-și apăra corpul. Cui i se va atribui meritul pe care îl implică devotamentul? Unde se va căuta moralitatea? Spolierea extralegală excită toate sentimentele de repulsie; ea întoarce împotriva sa toate forțele opiniei și le pune
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
invita statul să le răpească de la alți meșteșugari și muncitori. Altcineva vrea ca statul să împrumute fără dobândă; nu poate face acest lucru fără a viola proprietatea. Un al treilea reclamă educația gratuită la toate nivelurile; gratuită! adică pe cheltuiala contribuabililor. Un al patrulea cere ca statul să subvenționeze asociațiile de lucrători, teatrele, artiștii etc. Dar subvențiile înseamnă tot atâta valoare sustrasă de la cei care au câștigat-o în mod legitim. Un al cincilea nu are liniște deoarece statul nu a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
avantajele producției. De asemenea, s-a întâmplat în chestiunea acestor prime lucrul cel mai mortificator și mai mistificator posibil. Câteva guverne străine au făcut acest raționament: Dacă ridicăm drepturile noastre de vamă cu o cifră egală cu cea plătită de contribuabilii francezi, este clar că nimic nu se va schimba pentru consumatorii noștri, căci prețul de distribuție va fi pentru ei același. Marfa degrevată de 5 franci la frontiera franceză va plăti încă 5 franci la frontiera germană; este un mijloc
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
iar în urmă a fost atașat la o ambasadă. În cariera diplomatică au ajuns deci acuma la înalta demnitate de ambasador pe lângă curtea din Viena. [23 iunie 1876] "APĂRĂTORUL LEGEI" ȘI TIPOGRAFIA NAȚIONALĂ În nr. 39 al Apărătorului legei un "contribuabil comunal", voind a da o idee cum s-au risipit și se risipesc banii contribuabililor, spune că fostul primar d. Gane, patronând Tipografia națională, la care este asociat, i-a dat toate imprimatele câte emanau de la autoritate fără formă legală
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acuma la înalta demnitate de ambasador pe lângă curtea din Viena. [23 iunie 1876] "APĂRĂTORUL LEGEI" ȘI TIPOGRAFIA NAȚIONALĂ În nr. 39 al Apărătorului legei un "contribuabil comunal", voind a da o idee cum s-au risipit și se risipesc banii contribuabililor, spune că fostul primar d. Gane, patronând Tipografia națională, la care este asociat, i-a dat toate imprimatele câte emanau de la autoritate fără formă legală de licitațiune și cu prețuri binecuvântate de D-zeu, și că un tipograf evreu, d.
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de licitațiune și cu prețuri binecuvântate de D-zeu, și că un tipograf evreu, d. Goldner - revoltat desigur de această precedare a primăriei - și-au permis a o ruga ca să nu mai patroneze esclusiv Tipografia națională. Înesactitățile de detaliu ale "contribuabilului" le vom reflecta una câte una, dar mai Întâi premitem oarecari date istorice, spre a caracteriza interesul ce poate să-l aibă numitul tipograf pentru averea publică. D-l Goldner este acela care, pe calea protegiuirei personale și fără licitație
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
conținea nimic alta decât publicații judecătorești. {EminescuOpIX 134} C-un cuvânt, toate lucrările mai însemnate Tipografia națională le-a luat asupră - și prin licitație și mai ieftin decât ilustrul industriaș evreu. Venim la placardele primăriei, căci pe acestea le înțelege "contribuabilul" prin imprimate. Constatăm deci că totdeauna pân - acuma aceste reproduceri pentru afișare ale publicațiilor din foaie au apărut în oficina foii oficiale - totdeauna - va să zică și în vremea când d-nul Goldner edita acea foaie. Atunci să fi cerut licitația. Apoi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în vremea când d-nul Goldner edita acea foaie. Atunci să fi cerut licitația. Apoi ele s-au tipărit întotdeauna cu prețuri fixate de primărie și desigur că cele date Tipografiei naționale sunt cele mai mici. Apoi faptul despre care "contribuabilul" au auzit "șoptindu - se la primărie" este asemenea neexat. Nu este adevărat că secretariul a retipărit Raportul consiliului de higienă, ci numai capitolul asupra mișcărei populației. Tipografia putea să renunțe ușor la câștig, pentru că asociații sunt așa de călduroși amici
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
oferit numai pentru ca d. Goldner să nu poată lua lucrarea. Căci cunoaștem foarte bine ieftinătatea aparentă a concurenței jidovești. Ieftin la început, până ce se ruinează industriașul, român, scump și rău în urmă, când evreul a ajuns a stăpâni terenul economic. "Contribuabilul" ar trebui să 'nvețe puțină economie politică, ca să poată pricepe legile concurenței și să cunoască elementele cari concurg la formarea unui preț. Prețul conține cheltuie[li]le producerei, plus un escedent care să facă cu putință reproducerea. E evident că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
îi recrutează ca și pe oameni, plătind se 'nțelege prețurile lor. În orice caz însă un om costă în Austro-Ungaria mai puțin decât un cal. [2 iulie 1876] ["PE Câtă VREME CREDEAM... Pe câtă vreme credeam că Apărătoriul legii din parte 'și sau vreun contribuabil comunal au atacat Tipografia națională, ne credeam datori a reflecta acuzările aduse. Fiindcă însă contribuabilul comunal se descopere a fi d. Herșcu Goldner, care în 7 1/2 coloane ale mult ospitalierului Apărător al legii întîmpină notița noastră, credem a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
un om costă în Austro-Ungaria mai puțin decât un cal. [2 iulie 1876] ["PE Câtă VREME CREDEAM... Pe câtă vreme credeam că Apărătoriul legii din parte 'și sau vreun contribuabil comunal au atacat Tipografia națională, ne credeam datori a reflecta acuzările aduse. Fiindcă însă contribuabilul comunal se descopere a fi d. Herșcu Goldner, care în 7 1/2 coloane ale mult ospitalierului Apărător al legii întîmpină notița noastră, credem a putea abstrage cu totul de la o polemică cu renumitul autor al scrisorii către d-rul Tausig
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de fier, în fine, au fost construite cu totul în interesul străinilor. Ele nu raportează decât 2. 000. 000 pe an și se cheltuiește cu ele peste 40. 000. 000; diferența toată iesă din țară din punga a 700. 000 contribuabili pentru preumblarea mai comodă a 30. 000. Dacă s-ar fi făcut un drum de fier de la Galați la Marea Neagră și acolo un port pentru esportul grânelor noastre, s-ar fi servit într-un alt mod interesele țărei. [22 octombrie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
1854. Din ea rezultă că pe moșia Torceștilor trăiau 185 de suflete, pe cea a Blăjerilor 165, totalul robilor de pe moșiile fostului proprietar de țigani fiind de 348. Pentru eliberarea lor, el pretinde ca despăgubire din partea statului, de fapt a contribuabilului român, suma de 1.100 galbeni, câte 3 galbeni și ceva pe cap, iar în lei 13.541,45 „cursul hacului” (hac = salariu, leafă). Documentul menționează preocupările robilor la rubrica Meseria ce are, ei fiind scripcari, cobzari, doboșari, ciobotari; pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
împrejmuitoare și sobe de teracotă, amenajarea de toalete betonate, dotarea cu mobilier școlar și reparații ale clădirilor aferente. Comuna Oncești este în relații de colaborare cu Meysse Ardeche, comună situată în Franța. ORGANIZAREA FISCALĂ Între timp numeroasele impozite, împărțite pe contribuabili, pe categorii fiscale, suferă transformări. Se plăteau impozite și în natură și în bani, ele se înmulțeau treptat în funcție de categoria fiscală în care se încadra, cum ar si pentru: caii de olac1, boii de podvadă 2, zecimi 3 din produsele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vinărici 7, pogonărit 8, pripășitul, tutunărit 9, fumăritul 10, merticul 11, năpasta 12. Din catastiful de cisle 13 de la țărani din 1591 rezultă că regimul fiscal al țăranilor era deosebit de acela al altor categorii de impozabili. Metodele de impunere a contribuabililor erau dureroase din cauza asupririi și a cerințelor turcești, dările mărindu-se mereu. Abia în sec. al XVIII-lea, C. Mavrocordat, în a patra domnie a sa, introduce principiul generalizării la impozite. Țăranul se leagă de pământ în ceea ce privește fiscul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nici un avantaj. Ei plăteau birul ce li se stabilea prin cislă, dădeau an de oaste și erau luați la toate beilicurile 16. Legea de urmăriri din martie 1877, modificată în 1905 și 1908, asigură plata prin somațiune, sechestru și vânzare. Contribuabilii se împărțeau în multe categorii fiscale: boierii, feciorii lor și rudele erau scutiți de dările personale, mazilii și ruptașii 17 erau scutiți de unele dări, în schimbul unor servicii aduse autorităților, preoții, episcopii și mănăstirile plăteau dările și scutelnicii 1
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
asemenea, evoluția numărului de gospodării a fost influențată de conjuncturile politice prielnice sau mai puțin prielnice ale statului feudal Moldova și ale României din Epoca modernă și contemporană. Deoarece izvoarele istorice fac uneori referiri la numărul de case, alteori la contribuabili și mai rar la gospodării, vom analiza evoluția satelor din perimetrul lucrării noastre în funcție de toate acestea. Din recensământul pe anii 1772-1773, rezultă că satul Oncești avea 83 de case cu oameni în ele, pentru ca un an mai târziu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
anul 1830 erau consemnate 102 case, iar cu doi ani mai târziu, populația satului Oncești era de 100 de birnici, 14 fără căpătâi, 38 de mazili și 68 de ruptași. După înființarea comunei Oncești (1864), în comună erau 386 de contribuabili și 438 de case, pentru ca în 1887 numărul contribuabililor să fie același, iar casele cu două mai multe. În deceniul al nouălea al secolului al XIX- lea, comuna Oncești avea o populație de 1.536 de locuitori, din care 106
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]