4,763 matches
-
rămân vacante, deoarece în 1964, cănd reprezentanții cipriote turce s-au retras din camera reprezentaților, Cu toate acestea, pentru buna funcționare a Camerei Reprezentanților și a comitetelor, Camera reprezentanților a decis în iulie 1985 prin adoptarea legii 124, pentru a creste la 80 de locuri. Dintre acestea 56 (70%) sunt aleși de către reprezentanții comunității cipriote elene și 24 (30%) de către comunității cipriote turce, în conformitate cu articolul 62 alineatul (2) din Constituție. Alegeri și referendumuri în Cipru Administrația coloniala britanică a elaborat o
Alegeri în Cipru () [Corola-website/Science/319554_a_320883]
-
Bistricioarei: Orașul Borsec Depresiunea Bilbor Munții Bistriței sunt ușor accesibili, insă potecile turistice au în general un grad de dificultate mediu-ridicat în partea de nord și mediu în sud, datorită diferenței relativ mari de nivel între zonele de acces și creasta precum și datorită versanților abrupți. Marcajele turistice în partea de nord sunt relativ bine întreținute pe cînd în partea de sud cel mai adesea lipsesc cu desăvârșire, sau după porțiunea inițială unde sunt rare, dispar. În zona centrală a Masivului Budacu
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
nord sunt relativ bine întreținute pe cînd în partea de sud cel mai adesea lipsesc cu desăvârșire, sau după porțiunea inițială unde sunt rare, dispar. În zona centrală a Masivului Budacu sunt rare și relativ frecvent dispar pe anumite porțiuni. Crestele stâncoase și abrupte, partial împădurite și natura sălbatică sunt habitatul ideal pentru vipera , fapt ce reprezintă un element de risc pentru turiști. Sunt cvasiinexistente. Nu există cabane montane. Singură cabană turistică din masiv este Cabană Zugreni care este situată la
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
și a speciilor de faună și floră sălbatică), altele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: trei mamifere: lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx") și liliacul comun ("Myotis myotis"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și patru nevertebrate: racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosaș ("Isophya stysi") și un cărăbuș din specia "Carabus variolosus". Flora sitului este una diversă și are în componență arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
ofensive generale pe intreg frontul din Macedonia. Acest ultim plan a fost aprobat de responsabilii militari ai Antantei pe 3 august.. Forțele Antantei ocupau un front de 350 km. Acesta se întindea de la golful Orfano al Mării Egee, de-a lungul crestelor munților, până la Vlora, pe malul Mării Adriatice. Efectivele aliate erau formate din 29 de divizii (8 franceze, 4 britanice, 6 sârbe, una italiană și 10 elene), adică 667.000 de soldați și 2.070 de piese de artilerie. Puterile Centrale
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
în Galiția. Granița dintre cele două țări a fost stabilită ca fiind granița bucovineano-galițiană din Austria antebelică. Granița polono-română începe din colțul format de intersectarea granițelor Poloniei, Cehoslovaciei și României, situat în vârful Stogu al Munților Maramureșului. Mai departe, urmează creasta de est a munților până la izvoarele Ceremușului Alb. Din acest punct, granița urmează un traseu spre nord pe valea Ceremușului până la vărsarea acestuia în râul Prut. După ce parcurge un traseu scurt de-a lungul Prutului, granița se îndreaptă spre nord
Frontiera între Polonia și România () [Corola-website/Science/319149_a_320478]
-
mm și mai închis la culoare. Ei au chelicere cu colți lungi și subțiri. Regiunea de articulare a chelicerelor cu corpul este mai proeminentă decât restul prosomei. Masculii din acest gen se pot distinge de cei din genul "Sphodros" prin crestele marginale ale sternului, iar femelele prin epiginul alcătuit din două plăci de puternic chitinizate. Păianjenii construiesc un tub cu înălțimrea de 20 cm, dintre care 8 sunt în subteran. Păianjenul își așteaptă prada în partea inferioară a tubul. Atingerea tubulzui
Atypus () [Corola-website/Science/319224_a_320553]
-
Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), căprioară ("Capreolus capreolus"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), vidră de râu ("Lutra lutra"), liliacul comun ("Myotis myotis"); Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), viperă ("Vipera berus"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); Pești din speciile: zglăvoacă ("Cottus gobio") și porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"); Nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica") și două specii de melci ("Vertigo angustior" și "Vertigo genesii"). La nivelul ierburilor
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
tragerea la sorți pentru faza grupelor a competiției. Lineker a fost mai târziu implicat în dezvelirea logo-ului pentru finală la un eveniment organizat pe Stadionul Wembley pe 25 noiembrie 2010. Logo-ul pentru finală este în stilul la o creastă heraldică și are în centru Trofeul Ligii Campionilor flancat de doi lei. Conform celor care au desenat logo-ul, Radiant Studios cu sediul în Londra, leii reprezintă cele două echipe care se bat pe trofeu. Utilizarea de elemente tradiționale într-
Finala Ligii Campionilor 2011 () [Corola-website/Science/319373_a_320702]
-
provincia Groningen, Țările de Jos. Doezum, Enumatil, Faan, , Kornhorn, Lutjegast, Niekerk, Oldekerk, Opende, Sebaldeburen. În unele din aceste sate încă se vorbește Frizona de vest. Grootegast este principalul sat al municipiului. Numele satului se referă la "Gast" sau "gaast", o creasta de nisip mai mare, într-o zonă altfel mlăștinoasa. "Groot" înseamnă în Olandeză "mare". Grootegast este locul de naștere al teologului Cornelius Van Til. Lutjegast este un sat din municipiul Grootegast. În dialectul de Groningen al Germanei de Jos "Lutje
Grootegast () [Corola-website/Science/315715_a_317044]
-
poale de stâncă, ea trimite în vale numai imaginea clopotniței cu foișor și coif, și a acoperișului cu pante mari, a căror margini îndulcite par a atinge firul ierbii. Ajunși lângă ea beneficiezi de o priveliște, plină de încântare, a crestelor împădurite, dar și a văii unde se zăresc abia unele gospodării, și, din când în când, unda argintie a apei. Datată în secolul al XVIII-lea, construită în satul Belioara, contopit ulterior în Poșaga de Sus, are planul dreptunghiular cu
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
se bazează în mare măsură pe numărul acestor inele și ornamentația lor. Plăcile osoase sunt dispuse în rânduri longitudinale, 7 rânduri în regiunea trunchiului și 4 rânduri în cea a cozii. Fiecare placă osoasă (scut osos) este prevăzută cu o creastă longitudinală, care, împreună cu crestele plăcilor vecine, formează crestele longitudinale ale corpului: 3 perechi laterale și o creastă medio-ventrală pe trunchi; iar în regiunea cozii, 2 perechi de creste laterale. Unele specii au prelungiri tegumentare de-a lungul corpului, capului și
Singnatide () [Corola-website/Science/316666_a_317995]
-
măsură pe numărul acestor inele și ornamentația lor. Plăcile osoase sunt dispuse în rânduri longitudinale, 7 rânduri în regiunea trunchiului și 4 rânduri în cea a cozii. Fiecare placă osoasă (scut osos) este prevăzută cu o creastă longitudinală, care, împreună cu crestele plăcilor vecine, formează crestele longitudinale ale corpului: 3 perechi laterale și o creastă medio-ventrală pe trunchi; iar în regiunea cozii, 2 perechi de creste laterale. Unele specii au prelungiri tegumentare de-a lungul corpului, capului și botului. Capul este alungit
Singnatide () [Corola-website/Science/316666_a_317995]
-
inele și ornamentația lor. Plăcile osoase sunt dispuse în rânduri longitudinale, 7 rânduri în regiunea trunchiului și 4 rânduri în cea a cozii. Fiecare placă osoasă (scut osos) este prevăzută cu o creastă longitudinală, care, împreună cu crestele plăcilor vecine, formează crestele longitudinale ale corpului: 3 perechi laterale și o creastă medio-ventrală pe trunchi; iar în regiunea cozii, 2 perechi de creste laterale. Unele specii au prelungiri tegumentare de-a lungul corpului, capului și botului. Capul este alungit. Pe fiecare parte a
Singnatide () [Corola-website/Science/316666_a_317995]
-
rânduri longitudinale, 7 rânduri în regiunea trunchiului și 4 rânduri în cea a cozii. Fiecare placă osoasă (scut osos) este prevăzută cu o creastă longitudinală, care, împreună cu crestele plăcilor vecine, formează crestele longitudinale ale corpului: 3 perechi laterale și o creastă medio-ventrală pe trunchi; iar în regiunea cozii, 2 perechi de creste laterale. Unele specii au prelungiri tegumentare de-a lungul corpului, capului și botului. Capul este alungit. Pe fiecare parte a capului se află 2 nări. Botul este lung, tubular
Singnatide () [Corola-website/Science/316666_a_317995]
-
cea a cozii. Fiecare placă osoasă (scut osos) este prevăzută cu o creastă longitudinală, care, împreună cu crestele plăcilor vecine, formează crestele longitudinale ale corpului: 3 perechi laterale și o creastă medio-ventrală pe trunchi; iar în regiunea cozii, 2 perechi de creste laterale. Unele specii au prelungiri tegumentare de-a lungul corpului, capului și botului. Capul este alungit. Pe fiecare parte a capului se află 2 nări. Botul este lung, tubular (în formă de tub). Gura mică, lipsită de dinți, este situată
Singnatide () [Corola-website/Science/316666_a_317995]
-
lunca Mureșului. Diferența maximă de nivel față de lunca Mureșului este de 300 m, iar față de lunca Târnavei Mici se reduce la 200 m. Energia reliefului este foarte diferită, atingând valori mari, de 241-280 m, de-a lungul culmilor Podina - Țuculeu - Creasta Beței - Cornul Șoimușului - Măgura Mihalțului, pe versantul stâng al Mureșului. Ea deține valori mici, de 141-160 m, în lungul culmii Dealul Pietrișului - Bisen - Dealul Turdașului - Crucea Colcerului - Dealul Zăpozii, situate în partea central-estică. Densitatea fragmentării prezintă valori cu repartiție total
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
a lungul culmii Dealul Pietrișului - Bisen - Dealul Turdașului și pe versantul stâng al Mureșului, între Păgida, Ocna Mureș și Noșlac. Valorile cele mai mici, de 0,0-0,50 km/km2 se întâlnesc în partea de sud-vest, de-a lungul culmii Creasta Beței - Cornul Șoimușului - Măgura Mihalțului - Dealul Cisteiului, ca urmare a predominării aici a marnelor și nisipurilor. La rândul lor valorile declivității sunt concordante cu cele ale gradului de fragmentare, scăzând în mod accentuat de la est și nord-est spre vest și
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
neștiind nici de existența ei și cu atât mai puțin de locul unde se află. La cetate se poate ajunge pe un drum forestier aflat la capătul Străzii Mihail Sadoveanu din Suceava, printr-o pădurice până se ajunge într-o creastă de deal. Locul unde se află cetatea este marcat printr-un vechi indicator, actualmente rupt, dar al cărui picior de fier poate fi lesne observat. Existența Cetății Șcheia nu a fost pomenită în nici un letopiseț sau alt document scris, doar
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
acoperită de mușchiul deltoid ("Musculus deltoideus"). Tuberculul mic ("Tuberculum minus humeri") este situat pe partea anterioară a epifizei, sub colul anatomic, medial de tuberculul mare. Pe el se inseră mușchiul subscapular ("Musculus subscapularis"). De la tuberculul mare pornește în jos o creastă verticală - creasta tuberculului mare ("Crista tuberculi majoris") - pe care se inserează mușchiul pectoral mare ("Musculus pectoralis major"). De la tuberculul mic pornește în jos o altă creastă verticală - creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris") - pe care se inserează mușchiul rotund mare
Humerus () [Corola-website/Science/316813_a_318142]
-
mușchiul deltoid ("Musculus deltoideus"). Tuberculul mic ("Tuberculum minus humeri") este situat pe partea anterioară a epifizei, sub colul anatomic, medial de tuberculul mare. Pe el se inseră mușchiul subscapular ("Musculus subscapularis"). De la tuberculul mare pornește în jos o creastă verticală - creasta tuberculului mare ("Crista tuberculi majoris") - pe care se inserează mușchiul pectoral mare ("Musculus pectoralis major"). De la tuberculul mic pornește în jos o altă creastă verticală - creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris") - pe care se inserează mușchiul rotund mare ("Musculus teres
Humerus () [Corola-website/Science/316813_a_318142]
-
el se inseră mușchiul subscapular ("Musculus subscapularis"). De la tuberculul mare pornește în jos o creastă verticală - creasta tuberculului mare ("Crista tuberculi majoris") - pe care se inserează mușchiul pectoral mare ("Musculus pectoralis major"). De la tuberculul mic pornește în jos o altă creastă verticală - creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris") - pe care se inserează mușchiul rotund mare ("Musculus teres major"). Între creasta tuberculului mare și creasta tuberculului mic există un șanț vertical - șanțul intertubercular ("Sulcus intertubercularis humeri") sau culisa bicipitală - care sus se
Humerus () [Corola-website/Science/316813_a_318142]
-
inseră mușchiul subscapular ("Musculus subscapularis"). De la tuberculul mare pornește în jos o creastă verticală - creasta tuberculului mare ("Crista tuberculi majoris") - pe care se inserează mușchiul pectoral mare ("Musculus pectoralis major"). De la tuberculul mic pornește în jos o altă creastă verticală - creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris") - pe care se inserează mușchiul rotund mare ("Musculus teres major"). Între creasta tuberculului mare și creasta tuberculului mic există un șanț vertical - șanțul intertubercular ("Sulcus intertubercularis humeri") sau culisa bicipitală - care sus se află între
Humerus () [Corola-website/Science/316813_a_318142]
-
Crista tuberculi majoris") - pe care se inserează mușchiul pectoral mare ("Musculus pectoralis major"). De la tuberculul mic pornește în jos o altă creastă verticală - creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris") - pe care se inserează mușchiul rotund mare ("Musculus teres major"). Între creasta tuberculului mare și creasta tuberculului mic există un șanț vertical - șanțul intertubercular ("Sulcus intertubercularis humeri") sau culisa bicipitală - care sus se află între tuberculul mare și tuberculul mic, unde este mai adânc, coboară oblic și se pierde pe fața antero-medială
Humerus () [Corola-website/Science/316813_a_318142]
-
care se inserează mușchiul pectoral mare ("Musculus pectoralis major"). De la tuberculul mic pornește în jos o altă creastă verticală - creasta tuberculului mic ("Crista tuberculi minoris") - pe care se inserează mușchiul rotund mare ("Musculus teres major"). Între creasta tuberculului mare și creasta tuberculului mic există un șanț vertical - șanțul intertubercular ("Sulcus intertubercularis humeri") sau culisa bicipitală - care sus se află între tuberculul mare și tuberculul mic, unde este mai adânc, coboară oblic și se pierde pe fața antero-medială a diafizei humerale. În fundul
Humerus () [Corola-website/Science/316813_a_318142]