7,752 matches
-
fost cât pe ce să cadă într-o baltă făcută de ploile primăverii, dar a rămas agățat de pânza sa lipicioasă și strălucitoare, care era mai subțire decât un fir de păr. Vântul l-a purtat în zări și în depărtări, ducându-l către un tărâm îndepărtat. Dintr-un sat a ajuns pe câmp. Căzut în iarba deasă și proaspătă, se străduia să vadă lumina soarelui. Găsindu-și o ascunzătoare, a așteptat până la lăsarea întunericului peste pământ, apoi s-a apucat
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
Ideea că iarna-i aproape...și... că vine... Rotaru Ionuț - Petronel Școala Gimnazială Rediu Cine poate ști... De unde vine vara Și încotro se duce Împreună cu căldura ei dulce? Se spune că vine de departe, Poate dintr-o carte ! Ascunsă-n depărtare... De lume și de Soare, Undeva unde Lumea n-o aude Într-o țară veche, fără de pereche, Dar acum va pleca Într-o lume, La fel ca ea; Vara cea strălucitoare În lumea cea mare! Rotaru Elena - Robertina Clasa a
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
o glumă dar nicidecum batjocură fiindcă o astfel de alegere îmi asigura concurența zero la post, deci liniștea atât de necesară pregătirii pentru viață. Și iată-mă la Slobozia Panu, un sat al comunei Colonești, undeva la 8o de kilometri depărtare de casa părintească. Panu era așezat între trei dealuri străjuite la nord de pădurea lui Panu Calimach, stăpânul de robi de altă oară. La cel mai ridicat nivel am cunoscut notabilitățile: Mitică gardistul, Alecu Petrișor odagiul școlii și Ion Broscoi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
rezultatele la învățătură ale copiilor. Și tot gândind la roade chibzuiam să punem pe unul dintre cele trei hectare o livadă. Dar de unde puieți? Știam că locuitorii din Marineanca, majoritatea bulgari, aveau rădăcinile în comuna Cișmeaua Văruită, la 10-12 kilometri depărtare. De acolo veniseră moșii și strămoșii lor și tot de acolo își mai alegeau mirese unii flăcăi din Marineanca. Mai știam că de acolo se ridicaseră trei frați, Nicolaie, Gherasim și Chiril Constantinov - Atmajov, care își schimbaseră numele în Constantinescu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
nu cu paharul și...Asta-i. Au mai întârziat pentru o gustare și pentru alte vorbe și, la sfârșit, ne-a întrebat dacă n-am vrea să ne apropiem de Ismail. Vorbe. Duminică, cerc cultural la Cairaclia, la 25 kilometri depărtare. Steluța îmbrăcase frumos cei doi copii, Pașa arăta de sărbătoare. Eu am plecat să aranjez ceva la căruță, Pașa să închidă porcii iar Steluța să asigure ușile. Trece timpul și nimeni nu vine la căruță. Intru în curte și stupoare
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
auzit. Sau n-a vrut el să riște. Căci trăiește în exil. Fiindcă nu pricep nimic, mă mulțumesc să ascult cum sună, în versuri, limba ienicerilor și spahiilor. La sfârșit, ies pe punte. Uitîndu-mă la luminile care ard, insomniace, în depărtare, pe țărm, îmi amintesc ce zicea Cioran, că trebuie să distrugem, cu sistem, Orientul din noi. Poate că Orientul ne-a învățat să ne folosim inteligența pentru a ne găsi consolări și când ele sunt dăunătoare pe termen lung. Poate
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
este necesitate de școală a se înființa în cotunele Lițcanii-Noi și Lițcanii-Vechi (Bogonos) și cotuna Cojasca-Nouă, în care cotună este un însemnat număr de copii fără a frecuenta la vreo școală încă de la înființarea școalelor rurale, fiindu-le foarte cu depărtare a frecuenta la școala ce este deja în această comună. Cu toate aceste în cotuna Horleștii, mai cu samă în timpul de față, nu se poate găsi și închiria asemenea local, căci toate casele sânt ocupate de locuitori și nu se
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
fiecare an circumscripția naturală a unei școli, am ordonat învățătorilor de-a rezista la orice permutare hotărâtă numai de comună și a aștepta în această privire totdeuna dezlegarea onor. Ministeriu; căci nu este decât prea natural ca, mutîndu-se școala la depărtare de o oră, mulți din copiii cari începuseră să nu mai urmeze studiile, și școalele să fie osândite la o muncă de Sisif, la vecinice începuturi, la un învățămînt fără de continuitate. De-aceea cred și în cazul prezent că e
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
că sunteți deja păstrătorul acelor o mie lei noi a căror destinație pare a fi, în parte cel puțin, de-a vizita Țara Oltului. Locul în care sunt e cât se poate de frumos. Râuri, codru, șes, dealuri, munți în depărtare, frumos adecă în puterea cuvântului, încît, să fiu Bodnărescu, aș nenoroci poate "Convorbirile" cu Amintiri de călătorie ale unui june. Dar nu mai grija asta n-o am, ci mă mărginesc a mulțumi tuturor zeilor îndeobște și d-lui Mandrea
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
-mi nască un vis. Încep s-adun maci, gălbenele și bujori Să se preschimbe toate-n culori. Le strâng petalele în mâini Până picură ulei și carmin. Zdrobesc cărbune și lapis în mojare Să pot ridica umbre și zări în depărtare, Să presar pe cerul de noapte Toată pirita stelelor furate. Cu palmele de pigmenți pline, Sărut roșul gurii pe hârtie. Încep să-mi împletesc o coadă Și-o înmoi în tuș și pastă albă. Singure liniile vor să se deseneze
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93424]
-
într-un sifon, cum spun acești inconștienți), mi se pare o ispravă vrednică de niște caractere pervertite sau grav bolnave, ba chiar o adevărată crimă. Un balcon natural, aflat la cinci-șase sute de metri deasupra mării ce se zărește în depărtare scăldată în lumină, era dimpotrivă, locul unde respiram în voie, mai cu seamă dacă eram singur, mult deasupra celorlalți oameni, ce-mi apăreau atunci ca niște furnici. Înțelegeam ușor de ce predicile cu urmări hotărâtoare și marile minuni au avut întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
în fața mea. Chiar atunci, un tânăr soldat german a trecut pe lângă mine, călcând sprinten. Ajuns în dreptul câinelui, l-a mângâiat pe cap. Fără să șovăie, animalul s-a luat după el, cu același entuziasm, și amândoi s-au pierdut în depărtare. Ciuda și furia pe care le-am simțit împotriva soldatului neamț mi-au arătat în chip neîndoielnic că reacția mea era patriotică. Dacă acel câine l-ar fi urmat pe un civil francez, lucrul m-ar fi lăsat cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
Nemaiputînd să-l ascundă, a luat un sicriaș de papură, pe care l-a uns cu lut și cu smoală, a pus copilul în el, și l-a așezat între trestii, pe malul rîului. 4. Sora copilului pîndea la o depărtare oarecare, ca să vadă ce are să i se întîmple. 5. Fata lui Faraon s-a coborît la rîu, să se scalde, și fetele care o însoțeau se plimbau pe marginea rîului. Ea a zărit sicriașul în mijlocul trestiilor, și a trimis pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici vreun alt lucru, care este al aproapelui tău. 18. Tot poporul auzea tunetele și sunetul trîmbiței și vedea flăcările muntelui, care fumega; la priveliștea aceasta, poporul tremura, și stătea în depărtare. 19. Ei au zis lui Moise: "Vorbește-ne tu însuți, și te vom asculta: dar să nu ne mai vorbească Dumnezeu, ca să nu murim." 20. Moise a zis poporului: "Nu vă înspăimîntați; căci Dumnezeu a venit tocmai ca să vă pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
ne mai vorbească Dumnezeu, ca să nu murim." 20. Moise a zis poporului: "Nu vă înspăimîntați; căci Dumnezeu a venit tocmai ca să vă pună la încercare, și ca să aveți frica Lui înaintea ochilor voștri, pentru ca să nu păcătuiți." 21. Poporul stătea în depărtare, iar Moise s-a apropiat de norul în care era Dumnezeu. 22. Domnul a zis lui Moise: "Așa să vorbești copiilor lui Israel: "Ați văzut că v-am vorbit din ceruri. 23. Să nu faceți dumnezei de argint și dumnezei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
de pe tine, și voi vedea ce-ți voi face." 6. Copiii lui Israel și-au scos de pe ei podoabele, și au plecat de la muntele Horeb. 7. Moise a luat cortul lui și l-a întins afară din tabără, la o depărtare oarecare; l-a numit cortul întîlnirii. Și toți cei ce întrebau pe Domnul, se duceau la cortul întîlnirii, care era afară din tabără. 8. Cînd se ducea Moise la cort, tot poporul se scula în picioare; fiecare stătea la ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
Semne de punctuație Punct ar însemna sfârșit Virgula ar fi o continuare Când mă gândesc că te-am iubit Apare-un semn de întrebare. Trei puncte mă lasă să-mi termin un gând Din depărtări, de vei auzi chemarea, Mă vei găsi îndurerat, meditând Modelând un semn de exclamare. Îmi lași asemeni unui scriitor Pe foaia albă, a sufletului meu, Un manuscris și-un singur dor. Ca să le port în inimă mereu.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93434]
-
la Iordan." El a răspuns: "Viu este Domnul și viu este sufletul tău că nu te voi părăsi." Și amîndoi și-au văzut de drum. 7. Cincizeci de inși dintre fiii proorocilor au sosit și s-au oprit la o depărtare oarecare în fața lor și ei amîndoi s-au oprit pe malul Iordanului. 8. Atunci Ilie și-a luat mantaua, a făcut-o sul, și a lovit cu ea apele, care s-au despărțit într-o parte și într-alta, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
și eu în casa lui Rimon: să ierte Domnul pe robul tău, cînd mă voi închina în casa lui Rimon!" 19. Elisei i-a zis "Du-te în pace." După ce a plecat Naaman de la Elisei și a fost la o depărtare bunicică, 20. Ghehazi, slujitorul lui Elisei, omul lui Dumnezeu, a zis în sine: "Iată că stăpînul meu a cruțat pe Sirianul acela Naaman și n-a primit din mîna lui ce adusese. Viu este Domnul că voi alerga după el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
sporovăielile lor la ore trecute de miezul nopții, cu grijă eram sfătuit să merg să mă odihnesc din dorința de a mă cruța, eu răspundeam că voi avea tot timpul să mă odinesc după ce-și va lua zborul spre depărtări - precum păsările călătoare. Dacă eu am obosit în această sărbătoare de 25 de zile, m-am gândit că romanii au sărbătorit timp de 123 de zile cu aurul luat din Dacia, când poporului i s-a oferit cu dărnicie acel
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
în garaj, pătrunse dincolo de ușa metalică, o închise după el, rezemă lopata de un perete și-și încălzi, la fierbător, o căniță de vin. O sorbi. Ieși, apoi,îndreptându-se către locuință, aflată la nu mai mult de un kilometru depărtare. După câteva zeci de pași lunecă pe zăpadă. Nu căzu rău. Nu se lovi. Doar, se umplu, pe haină, de puțină zăpadă afânată. Reintră în garaj. Cu intenția de a se scutura de țâra de zăpadă de pe haină și a
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
păsări sprintene se ridicară pârâind din aripi ; după ce fulgerau în ocoluri largi, se așezau undeva departe. Dintr-o latură, răchițile streșineau imașul. În cealaltă se înșirau porumburi fără de sfârșit. Zarea era închisă de maluri roase, albe în lumină. Ca să privească depărtarea, copilul se cățără în caracatița unei răchite. Ar fi dorit să rămână în această pace. Așa l-au zărit urmăritorii. Avram i-l arătă plutonierului. Acesta ridică pumnii apoi strigă ceva amenințător. Sergentului îi plăcea să ia asupra sa lucrurile
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
Cum să nu știu că era fratele mamei? Am știut chiar foarte de timpuriu că era, cum zicea mama cu respect, "primul domn din neamul nostru". Își lăsase capul pe spate, în stilul lui provocator, teatral, și aștepta. Undeva, în depărtare se zăreau turlele celor două biserici din Lisa. Una alb-argintie, mai înaltă, cealaltă, ca de aramă coclită, mai scundă. Jenat, încurcat, căutam o explicație care să nu-l rănească, să nu scurme prin leziuni vechi, când m-am trezit. Am
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
va fi fost Roma antică în închipuirea barbarilor înainte de a se pomeni între zidurile ei. Misterios, inaccesibil, nu-l vedeam decât de pe munte, când nu erau nori sau cețuri deasupra Oltului. În zilele frumoase, cu cer limpede, se zăreau în depărtare niște pete albicioase, pe un fond de verdeață, și un fir de fum care se ridica leneș. Atât. Din aceste detalii am construit un oraș fabulos, la care mă gândeam cu un mare respect, deoarece acolo se întîmplau numai lucruri
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
SCENETA „SENSUL VIEȚII” (Autor: Prof. gr. I Claudia Furtună) POVESTITORUL: (Din depărtare se aude cântecul unui călugăr indian aflat în meditație) CĂLUGĂRUL: (stând în poziție de lotus cântă mantre). POVESTITORUL: (arătând cu mâna spre călugăr) Acțiunea se petrece în chilia unui călugăr indian, al cărui suflet aflat în meditație, rememora cele 5
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]