5,222 matches
-
doar la următoarele momente: o scurtă lectură din Sfânta Scriptură, un îndemn obișnuit, impunerea pocăinței, mărturisirea generală și oferirea dezlegării generale. Când însă situațiile sunt extrem de urgente, de exemplu în cazul unui pericol iminent de moarte, preotul rostește doar formula dezlegării, care este prescurtată: „Eu vă dezleg de păcatele voastre în numele Tatălui, și al Fiului, și al Sfântului Duh”. Chiar dacă situația se dovedește a fi așa de urgentă, se păstrează aceeași condiție, ca, în cazul în care penitenții vor supraviețui pericolului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fi așa de urgentă, se păstrează aceeași condiție, ca, în cazul în care penitenții vor supraviețui pericolului, să recurgă cu prima ocazie la mărturisirea individuală. Se pune însă în discuție teologică o problemă: dacă păcatele sunt cu adevărat iertate prin dezlegare generală, de ce ar mai fi nevoie de o mărturisire ulterioară a acelorași păcate? Ar însemna oare că nu a fost valabilă prima iertare? Răspunsul oferit de unii autori susține că, de fapt, în oricare dintre cele trei Forme, această condiție
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Forme, această condiție este prezentă și necesară pentru ca păcatele să fie iertate. Dacă această dispoziție și dorință a penitentului, de a se mărturisi în mod concret, nu există, atunci nu există nici condiția pentru ca păcatele sale să fie iertate, iar dezlegarea nu și-ar produce efectul, nici chiar în cazul Formei A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Alți teologi, însă, comentând această explicație, afirmă că nu ar fi posibil ca să se dea dezlegare cu o condiție în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
să fie iertate, iar dezlegarea nu și-ar produce efectul, nici chiar în cazul Formei A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Alți teologi, însă, comentând această explicație, afirmă că nu ar fi posibil ca să se dea dezlegare cu o condiție în viitor, pentru că, în acest caz, dezlegarea ar fi eficace doar când penitentul ar împlini condițiile viitoare propuse. Dar și în această situație, trebuie spus că recurgerea ulterioară la mărturisirea păcatelor în mod individual este dovada unei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nici chiar în cazul Formei A de celebrare, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte. Alți teologi, însă, comentând această explicație, afirmă că nu ar fi posibil ca să se dea dezlegare cu o condiție în viitor, pentru că, în acest caz, dezlegarea ar fi eficace doar când penitentul ar împlini condițiile viitoare propuse. Dar și în această situație, trebuie spus că recurgerea ulterioară la mărturisirea păcatelor în mod individual este dovada unei autentice convertiri a creștinului, care în acel moment al mărturisirii
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
bucure cu adevărat de roadele unei convertiri autentice și dorește să facă tot posibilul pentru ca să îl elibereze pe acesta de consecințele păcatelor sale. Atunci, apare o altă întrebare: care este, de fapt, ca urmare a celor afirmate, valoarea salvifică a dezlegării generale? Răspunsul este constant și se menține în favoarea condiției impuse. Este evident că și atunci când pericolul este iminent și moartea imposibil de împiedicat, dorința de mărturisire trebuie totuși exprimată, căci, pentru ca dezlegarea să producă efectul dorit, este suficientă și la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ca urmare a celor afirmate, valoarea salvifică a dezlegării generale? Răspunsul este constant și se menține în favoarea condiției impuse. Este evident că și atunci când pericolul este iminent și moartea imposibil de împiedicat, dorința de mărturisire trebuie totuși exprimată, căci, pentru ca dezlegarea să producă efectul dorit, este suficientă și la un nivel subiectiv existența căinței perfecte, care conține în mod implicit și dorința de a se mărturisi. Prin aceasta, penitenții sunt iertați și reașezați în comuniune cu Dumnezeu. Urmărind derularea celor trei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
simplului preot confesor, cu limitele și obligațiile de rigoare. Aceasta înseamnă că există posibilitatea unei anumite creativități în derularea celebrării reconcilierii sacramentale, pentru că se dorește ca „celebrarea să fie bogată și frumoasă (...), păstrând structura esențială și în mod integral formula dezlegării (...) după normele stabilite de către conferințele episcopale”. Însă, indiferent de aceste schimbări sau adaptări, rămâne evident faptul că „sacramentul reconcilierii are semnificație într-un dialog în care cuvântul iertării răspunde celui de mărturisire”. La acest lucru contribuie mult confesorul, care este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de derulare a procesului dialogic din cadrul mărturisirii individuale, așa cum este prezentat atât în Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, cât și în partea a treia a Formei B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, propuse de Ritualul Penitenței. 4.1 Confesorul, chipul lui Cristos („alter Christus”) Pentru că preotul confesor acționează, în primul rând, „in persona Christi”, el îl reprezentă în fața penitentului, înainte de toate, pe Cristos, care este „fratele omului, marele preot milostiv (...), păstorul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
despre puterea pe care o au, de „a lega sau dezlega” (cf. Mt 18,18; In 20,23). Oferindu-le apostolilor și urmașilor acestora puterea de a judeca situația concretă a unei persoane, pentru a putea sau nu oferi acesteia dezlegarea, Isus îi recunoaște celui care celebrează reconcilierea sacramentală o capacitate judiciară, adică o putere care pronunță o sentință cu adevărat eficace, pentru că iartă sau reține în mod real păcatele. Confesorul nu poate alege să vrea sau să nu vrea să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celor păcătoși iertarea de păcate, ajutându-i să se reintegreze în comuniunea inițială cu restul comunității. Amplasarea confesionalelor în aceste zone ale bisericii, favorizează celebrarea reconcilierii comunitare, propusă de Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, din Ritualul Penitenței. c) Într-o capelă laterală sau într-un ambient special amenajat - lucru care este util mai ales în locurile unde există o frecvență mare de penitenți, adică în sanctuare sau alte locuri de pelerinaj. În aceste
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
îl revarsă gratuit în viața sa, tocmai în acest moment sfânt al sacramentului. Prin cele trei forme pe care le propune Ritualul Penitenței, este indicat de fapt și modul în care se celebrează sacramentul reconcilierii: individual, comunitar cu mărturisire și dezlegare individuală și comunitar cu mărturisire și dezlegare generală. Deși fiecare din aceste forme își menține anumite trăsături particulare, totuși, toate trei sunt acte liturgice și conțin aceeași structură de bază. Aceasta „constă într-un salut și o binecuvântare, urmată de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în acest moment sfânt al sacramentului. Prin cele trei forme pe care le propune Ritualul Penitenței, este indicat de fapt și modul în care se celebrează sacramentul reconcilierii: individual, comunitar cu mărturisire și dezlegare individuală și comunitar cu mărturisire și dezlegare generală. Deși fiecare din aceste forme își menține anumite trăsături particulare, totuși, toate trei sunt acte liturgice și conțin aceeași structură de bază. Aceasta „constă într-un salut și o binecuvântare, urmată de citirea cuvântului lui Dumnezeu, o invitație la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
trăsături particulare, totuși, toate trei sunt acte liturgice și conțin aceeași structură de bază. Aceasta „constă într-un salut și o binecuvântare, urmată de citirea cuvântului lui Dumnezeu, o invitație la pocăință, mărturisirea, sfatul și îndemnul, importanța și acceptarea pocăinței, dezlegarea păcatelor, mulțumirea, o binecuvântare și trimiterea”. Fiecare formă propusă de Ritual este plină de conținut și de semnificație, dar niciuna dintre ele, luată separat, „nu poate să exprime bogăția iertării trăită în Biserică”. În timp ce Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
bogăția iertării trăită în Biserică”. În timp ce Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte, accentuează responsabilitatea personală a penitentului față de păcatul săvârșit, fiind o formă ordinară de celebrare, Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală, exprimă responsabilitatea comunitară față de păcatul unuia și invers. Fiind recomandată în anumite timpuri „forte” ale anului liturgic, așa cum sunt Postul Mare, Adventul sau alte solemnități, această Formă B dorește să favorizeze în sufletul omului amplificarea conștiinței comunitare a păcatului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
față de penitent mișcat de caritate. Atunci când întâlnește penitenți ce nu arată un sentiment real de vinovăție și o căință sinceră și încă mai au inima atașată de păcate, confesorul are datoria de a nu se limita la refuzul imediat al dezlegării, ci de a depune efort pentru a trezi în inima acestora o durere sinceră pentru păcate, eventual chiar recitând împreună cu ei o rugăciune spontană, dar corespunzătoare. Acesta este un mod prin care penitentul poate fi ajutat să conștientizeze căința la
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
îndrepta și de a nu mai păcătui”. Mărturisirea indică momentul în care penitentul exprimă cel puțin păcatele grave împreună cu numărul și specia lor în fața unui confesor, în timp ce îndestularea devine acțiunea pe care confesorul i-o propune penitentului, după mărturisirea și dezlegarea acestuia, și are un scop reparator sau de sfințire personală. Este însă necesar ca aceasta să fie indicată verbal, în scris fiind invalidă. Referindu-se la sacramentul reconcilierii, Codul clarifică mai multe aspecte: rolul și competențele confesorului, mărturisirea penitentului, păstrarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un scop reparator sau de sfințire personală. Este însă necesar ca aceasta să fie indicată verbal, în scris fiind invalidă. Referindu-se la sacramentul reconcilierii, Codul clarifică mai multe aspecte: rolul și competențele confesorului, mărturisirea penitentului, păstrarea sigiliului sacramental, oferirea dezlegării precum și alte elemente particulare. Fiind destul de complexe, ele intră în atenția aprofundării noastre în măsura în care se referă la procesul dialogic dintre confesor și penitent sau au vreo repercusiune asupra acestuia. 5.4.1 Confesorul și relația cu penitentul Misiunea de confesor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și relația cu penitentul Misiunea de confesor nu poate fi îndeplinită decât de preot sau de episcop, care, pentru a celebra în mod valid sacramentul reconcilierii, are nevoie de „facultatea de a exercita această putere asupra credincioșilor cărora le dă dezlegarea”. Această facultate poate exista fie ipso iure, fie „prin concesiune din partea unei autorități competente”. În mod implicit, o astfel de facultate reflectă și o anumită capacitate a confesorului de a se implica în mod corect într-un proces dialogic cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fizică sau morală. Imposibilitatea fizică se manifestă atunci când există un defect de comunicare orală, când se constată lipsa memoriei, prezența unui defect auditiv, sau necunoașterea limbii confesorului și nu există posibilitatea unui interpret, etc. În momentul imposibilității fizice de mărturisire, dezlegarea poate fi oferită și fără această mărturisire. Imposibilitatea morală, în schimb, constă în existența diferitelor temeri obiective ale penitentului, care se manifestată sub mai multe aspecte: - teamă față de confesor, fără ca să existe o altă posibilitate de a apela la un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cere și lor. Există însă anumite cazuri particulare, cu un anumit grad de dificultate, în care confesorul nu reușește să vadă clar condițiile sau situația în care se află penitentul, având, astfel, anumite dubii în a-i oferi sau nu dezlegarea. În aceste cazuri, păstrând sigiliul sacramental, confesorului îi este permis să se adreseze cu discreție și confidențialitate unui alt slujitor sacru dintr-un for mai competent, cerând sfat și ajutor cu privire la problema în cauză. Dar, dacă nu reușește să facă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
contactat, formatorii proprii. Păstrarea sigiliului sacramental, fiind o datorie esențială a confesorului, condiționează procesul dialogic cu penitentul, încurajând încrederea penitentului în fidelitatea lui Dumnezeu, manifestată prin responsabilitatea și respectul Bisericii și a confesorului față de persoana sa. 5.4.4 Oferirea dezlegării Codul de Drept Canonic obligă confesorii la disponibilitate maximă de a celebra sacramentul reconcilierii ori de câte ori le este cerut acest lucru și să acorde dezlegare celor care sunt dispuși să primească acest dar. Este, prin urmare, un drept al penitenților de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
manifestată prin responsabilitatea și respectul Bisericii și a confesorului față de persoana sa. 5.4.4 Oferirea dezlegării Codul de Drept Canonic obligă confesorii la disponibilitate maximă de a celebra sacramentul reconcilierii ori de câte ori le este cerut acest lucru și să acorde dezlegare celor care sunt dispuși să primească acest dar. Este, prin urmare, un drept al penitenților de a primi această dezlegare din partea confesorului. Dezlegarea este oferită printr-o formulă, iar, în momentul rostirii formulei dezlegării de către preotul confesor asupra penitentului dispus
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Canonic obligă confesorii la disponibilitate maximă de a celebra sacramentul reconcilierii ori de câte ori le este cerut acest lucru și să acorde dezlegare celor care sunt dispuși să primească acest dar. Este, prin urmare, un drept al penitenților de a primi această dezlegare din partea confesorului. Dezlegarea este oferită printr-o formulă, iar, în momentul rostirii formulei dezlegării de către preotul confesor asupra penitentului dispus, penitentul primește iertarea de la Dumnezeu. În cazul în care nu există posibilitatea să se rostească întreaga formulă, sunt suficiente și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la disponibilitate maximă de a celebra sacramentul reconcilierii ori de câte ori le este cerut acest lucru și să acorde dezlegare celor care sunt dispuși să primească acest dar. Este, prin urmare, un drept al penitenților de a primi această dezlegare din partea confesorului. Dezlegarea este oferită printr-o formulă, iar, în momentul rostirii formulei dezlegării de către preotul confesor asupra penitentului dispus, penitentul primește iertarea de la Dumnezeu. În cazul în care nu există posibilitatea să se rostească întreaga formulă, sunt suficiente și necesare doar cuvintele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]