11,536 matches
-
străin, pe de altă parte. Chiar dacă țările în curs de dezvoltare și cele în tranziție au înregistrat dinamici deosebit de înalte în perioada 1990-2010, este de reținut că cea mai mare pondere în total ISD o deține în prezent grupa țărilor dezvoltate (tabelul 2.9). 2.2. Evoluția stocului influxului de investiții străine directe ca procent din produsul intern brut Investițiile străine directe reprezintă un important factor de finanțare a creșterii economice, complementar altor surse de finanțare a formării brute de capital
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
brut Investițiile străine directe reprezintă un important factor de finanțare a creșterii economice, complementar altor surse de finanțare a formării brute de capital fix, a cărui importanță, calitativă și cantitativă, potrivit tendințelor mondiale, este în continuă creștere, atât în țările dezvoltate, dar și în țările în curs de dezvoltare. Pentru a avea o reprezentare a semnificației investițiilor străine directe în sprijinirea proceselor investiționale, am analizat ponderea medie anuală a stocului influxului de ISD în România și alte țări, pe perioadele 1990-1994
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
2009 față de anul 2008, cu 50% după care, în anul 2010 s-a înregistrat o scădere tot cu circa 50% față de anul 2009, urmând ca în anul 2011 volumul acestora să crească față de anul 2010 cu peste 50%. În țările dezvoltate, volumul investițiilor greenfield, comparativ cu țările cu economie în tranziție, a fost mai mare în prima parte a perioadei analizate, 2003-2008, după care se constată o diminuare mai mică a lui, în perioada 2009-2011. Această evoluție sinuoasă și variabilă parțial
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
economie în tranziție, a fost mai mare în prima parte a perioadei analizate, 2003-2008, după care se constată o diminuare mai mică a lui, în perioada 2009-2011. Această evoluție sinuoasă și variabilă parțial este legată și de faptul că țările dezvoltate, având cel mai mare volum al investițiilor greenfield, înregistrează un anumit prag de saturare cu ISD greenfield, după cum, în general, se consideră că ponderea ISD într-o economie națională crește până la o anumită limită, după care acestea sunt înlocuite cu
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de saturare cu ISD greenfield, după cum, în general, se consideră că ponderea ISD într-o economie națională crește până la o anumită limită, după care acestea sunt înlocuite cu investiții autohtone. Având în vedere importanța investițiilor greenfield, atât pentru economiile țărilor dezvoltate, cât și pentru cele în curs de dezvoltare, am efectuat analiza evoluției acestora pe baza indicilor cu bază fixă în perioada 2003-2011, acordând o atenție deosebită subperioadelor 2003-2006 și 2007-2011, care marchează etapele de preaderare și postaderare a României, dar
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
o creștere relativ modestă, în perioada 2003-2007, după care are loc o creștere relativ mare în anul 2008, urmată de un declin sensibil în anii 2009 și 2010. Remarcăm faptul că, atât la nivel mondial, cât și la nivelul țărilor dezvoltate, investițiile greenfield au cunoscut cel mai înalt nivel al volumului lor în anul 2008, ce reprezintă anul de declanșare a crizei, caracterizat prin dinamici modeste ale celorlalte categorii de investiții, dar prin dinamici ridicate ale investițiilor greenfield. Cu alte cuvinte
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
înaltă nu a reușit să contribuie la o pondere ridicată a investițiilor anuale de tip greenfield în volumul total al ISD. De regulă, anii 2009 și 2010 au însemnat un recul drastic al volumului investițiilor greenfield pentru toate țările atât dezvoltate, cât și mai puțin dezvoltate, astfel că avem toate dovezile impactului negativ pe care l-a avut criza asupra investițiilor greenfield în perioada 2009-2011. Cu toate acestea, există o serie de țări care fac excepție, în sensul că, începând cu
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
contribuie la o pondere ridicată a investițiilor anuale de tip greenfield în volumul total al ISD. De regulă, anii 2009 și 2010 au însemnat un recul drastic al volumului investițiilor greenfield pentru toate țările atât dezvoltate, cât și mai puțin dezvoltate, astfel că avem toate dovezile impactului negativ pe care l-a avut criza asupra investițiilor greenfield în perioada 2009-2011. Cu toate acestea, există o serie de țări care fac excepție, în sensul că, începând cu anul 2011 se constată o
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Brașov, Constanța, Mureș, Timiș) pot fi considerate ca poli viitori de creștere economică, ale căror efecte favorabile de propagare pot antrena și alte județe sau regiuni, în sensul unei oarecare reduceri a decalajelor economice și sociale față de județele, respectiv regiunile dezvoltate. 3.1.2. Dinamica investițiilor străine directe comparativ cu alți indicatori macroeconomici relevanți în România Pornind de la dezbaterile teoretico metodologice privind rolul mai mult sau mai puțin important al ISD, am încercat să desprindem câteva aspecte relevante legate de contribuția
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
o pondere medie de 43%, în perioada 2009-2011, sectorul servicii sau terțiar are o pondere cu mult mai mare (53,1%), ceea ce, aparent, în jocul cifrelor relative, ar indica o structură macroeconomică a investițiilor, similară cu structurile moderne din țările dezvoltate. Această prevalență a investițiilor străine directe în sectorul Servicii evidențiază o orientare bazată pe concepția realizării de profit pe termen scurt, spre deosebire de ISD în industria prelucrătoare, unde considerentele de profit pe termen mediu și lung sunt cele mai importante. Nu
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
ale României, de fapt, nu reprezintă decât o aparență a economiei reale, întrucât creșterea ponderii terțiarului în perioada de tranziție s-a realizat, mai ales pe seama scăderii în valoare absolută a producției din industrie și agricultură!? Spre deosebire de România, în țările dezvoltate, creșterea ponderii serviciilor a avut loc în condițiile unei dinamici relativ înalte a acestora, comparativ cu creșterea, în paralel, în valori absolute, a indicatorilor de rezultat din industrie și agricultură. De altfel, însăși structura ISD pe sectoarele primar, secundar și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
rentabilității financiare. footnote>) au înregistrat valori negative, iar în primul trimestru al anului 2012 instituțiile de credit nu au realizat profit. 3.1.4. Structura investițiilor străine directe în funcție de țara de origine În România, investitorii străini provin atât din țări dezvoltate, cât și din țări în curs de dezvoltare, prima categorie de țări deținând cele mai mari ponderi. În clasamentul pe țări de proveniență a ISD, pe primele cinci locuri se află țări din Uniunea Europeană (Olanda, Austria, Germania, Franța, Cipru), țări
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
vecine este consecința faptului că economiile lor naționale, ca în cazul României, au un grad ridicat de similitudine structurală la nivelurile macro-, mezoși microeconomic. Orientarea cu prioritate a investițiilor străine directe din România către țări de origine din arealul economiilor dezvoltate nu trebuie să neglijeze și oportunitățile pe care le pot oferi unii investitori din țările în curs de dezvoltare, mai ales în cazurile în care, prin calcule de fundamentare rezultă parametrii superiori de eficiență economică și financiară pentru economia României
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
la ieșirea României din criză<footnote Tot mai mulți specialiști reconsideră în prezent aportul substanțial pe care îl are industria, și în special ramurile de vârf ale industriei prelucrătoare, care, atât în România, dar și în alte țări, inclusiv cele dezvoltate, și-au dovedit capacitatea de rezistență și reluare a creșterii economice. Un studiu recent al specialiștilor de la NBER (National Bureau of Economic Research) din SUA și o masă rotundă a Asociației Economice Internaționale (International Economic Association) au fundamentat cu argumente
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
58%, considerăm că procesul integrării României în Uniunea Europeană trebuie privit ca factor al cărui potențial trebuie valorizat de țara noastră, în vederea intrării acesteia pe direcția convergenței și reducerii decalajelor economico-sociale în termeni absoluți și relativi, care despart România de țările dezvoltate membre ale UE. Criza datoriilor suverane, din țările membre ale zonei euro, deocamdată amplifică o serie de vulnerabilități în ceea ce privește capacitatea integrării economice europene de a depăși criza și de a relua procesul de creștere economică, ce au efect defavorabil pentru
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
ramuri și subramuri ale industriei prelucrătoare, în marea lor majoritate fiind filiale sau sucursale de corporații multinaționale. Un alt palier al cercetării, în prezenta lucrare, se referă la sfera de cuprindere a procesului de convergență instituțională dintre România și țările dezvoltate membre ale Uniunii Europene care nu vizează și structuri ale sistemului bancar, respectiv cota de piață și numărul instituțiilor de credit cu capital străin (tabelul 3.25). Este vorba despre indicatorul privind ponderea capitalului bancar străin în totalul capitalului bancar
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
autohton se situează la niveluri de circa trei-patru ori mai mică. Se pune întrebarea dacă nu ar trebui avut în vedere un raport capital bancar străin/capital bancar total și în țările cu economie emergentă similar cu cel al țărilor dezvoltate membre ale UE. Aceasta, cu atât mai mult cu cât s-a constatat prevalența covârșitoare a instituțiilor de credit cu capital străin în țările membre UE emergente, care, de regulă, sunt mai degrabă interesate de acordarea de credite pe termen
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
profitabilitatea acestora, dar și de deciziile firmei-mamă. Wilfried Altzinger (2008) constată că eficiența filialelor corporațiilor multinaționale în România și Bulgaria, calculate pe baza indicatorului ROE, a fost de 12,1% și 8,5% față de 5,1% în țările UE 15 dezvoltate (Altzinger, 2008, p. 9), introducând și distincția dintre eficiența economică a fuziunilor și achizițiilor și cea a investițiilor greenfield în cadrul analizei ciclului de viață al acestora. Astfel, dacă inițial fuziunile și achizițiile sunt mai rentabile comparativ cu investițiile de tip
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
altă țară sau pentru a-și continua dezvoltarea sau deschiderea în țara de origine. Calculele pe baza formulei ICOR<footnote ICOR - Incremental Capital Output Ratio (rata incrementală capital-producție). footnote>, cu decalaj și fără decalaj de timp, pentru România și țările dezvoltate arată următoarele: în România, mărimea ICOR, care exprimă necesarul de investiții la o creștere de producție, excede mărimea indicatorului din țările dezvoltate, este cu mult mai mare, ceea ce semnifică eficiență, profitabilitate și productivitate mai slabe în țara noastră; în România
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Capital Output Ratio (rata incrementală capital-producție). footnote>, cu decalaj și fără decalaj de timp, pentru România și țările dezvoltate arată următoarele: în România, mărimea ICOR, care exprimă necesarul de investiții la o creștere de producție, excede mărimea indicatorului din țările dezvoltate, este cu mult mai mare, ceea ce semnifică eficiență, profitabilitate și productivitate mai slabe în țara noastră; în România, sporul de PIB, de regulă, s-a realizat pe seama unei dinamici mai mari a sporului de investiții, comparativ cu țările dezvoltate, ceea ce
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
țările dezvoltate, este cu mult mai mare, ceea ce semnifică eficiență, profitabilitate și productivitate mai slabe în țara noastră; în România, sporul de PIB, de regulă, s-a realizat pe seama unei dinamici mai mari a sporului de investiții, comparativ cu țările dezvoltate, ceea ce impune măsuri complexe, specifice economiei de piață pentru sporirea eficienței investițiilor străine și autohtone. Un factor important de care trebuie să se țină seama este cel care vizează ponderea pe care o ocupă investitorii strategici străini, în general în
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
eficienței economico-sociale a acestora și, mai ales, a politicii de reinvestire în țara gazdă și expatriere a profiturilor către firma mamă. Aceste concluzii, în context comparativ internațional, evidențiază existența unor decalaje economice, tehnologice și ambientale mari între România și țările dezvoltate. Reducerea relativă și absolută a acestor decalaje, prin procesul de integrare economică în Uniunea Europeană, considerat generator de convergență, în realitate, începând cu anul 2009, evidențiază o mărire a decalajelor respective, care se continuă și în anul 2013, ca urmare a
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
sub semnul întrebării impactul scontat de România, la momentul aderării acesteia la Uniunea Europeană, de a se încadra pe traiectoria convergențelor nominale și reale într un proces favorabil de „ardere a etapelor” (leapfrogging) și ajungerea din urmă (catching-up) a țărilor mai dezvoltate membre, ale UE. 3.4. Evoluții macroeconomice și sectoriale în perioada 2008-2012, sub impactul investițiilor străine directe Vom încerca să prezentăm impactul crizei economice în România pe baza analizei evoluției principalilor indicatori macroeconomici, în perioada 2008-2012, în urma căreia să putem
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
volumul valoric al formării brute de capital fix (FBCF) în România și alte țări membre ale Uniunii Europene, în perioada 2008-2012 (FBCF realizată) și 2013-2014 (FBCF-prognozată) evidențiază capacitatea de refacere investițională în România în anii de criză față de alte țări dezvoltate vechi membre ale UE și țări noi membre ale UE. Din tabelul 3.28, rezultă următoarele: în perioada 2008-2011, volumul investițiilor la nivel macroeconomic a scăzut în toate țările analizate, cu excepția Germaniei, unde acestea au cunoscut o ușoară creștere; criza
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
declinului provocat de criza economică și financiară internațională și semnifică practic o prelungire a situației de criză. Țările membre ale UE cu niveluri mai scăzute de dezvoltare economică și socială prezintă un grad de vulnerabilitate incomparabil mai mare față de țările dezvoltate. Aceste vulnerabilități se manifestă și prin evoluții cu mult mai oscilante de la un an la altul, ale indicatorilor macroeconomici relevanți, ceea ce semnifică o fragilitate relativ mare a reluării procesului de creștere și ieșirii din criză în aceste state. 3.6
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]