4,963 matches
-
lor, dac? � ?i de c�te ori � au fost (re)edita?i, dac? au fost tradu?i �n limbi str?ine, dac? au fondat �?coli� de sociologie, dac? au fost creatori de sisteme sociologice, num?rul celor care se recunosc discipoli ai lor etc. s? sesiz?m mai lesne fluctua?ia importan?ei unei �orient?ri�, a unui �curent�, sau unei �?coli� (Sorokin a determinat �n acest fel fluctua?ia �n timp a empirismului, ra?ionalismului, misticismului, criticismului, scepticismului, fideismului). Am
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sale au inten?ionat cunoa?terea sociologic? a �ntregii societ??i rom�ne?ți pentru a �ntocmi un �atlas sociologic al poporului rom�n� (Sociologia militans, vol. IV, ?coală sociologic? de la Bucure?ți, Editura ?tiin?ific?, Bucure?ți, 1971). Printre discipolii ?i colaboratorii lui Gusti se num?r? Mircea Vulc?nescu, Henry H. Stahl, Arthur Golopen?ia, Constantin Br?iloiu ?.a. (P. Caraioan, Profesorul Dimitrie Gusti ?i Școală sociologic? de la Bucure?ți�, �n Sociologia militans�, vol. IV, pp.�35-155). Petre Andrei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pentru faptul c? dispune de un capital de �ncredere pe care i-l dau titlurile dar ?i vechimea ?i opera. Pe scurt, el era recunoscut că �magistru�, iar cei ce l-au urmat se considerau, de bine de r?u, �discipoli�. Nu publicase el de cur�nd Regulile metodei sociologice? �n ciuda rigidit??îi acestor pozi?îi, Durkheim a ajuns s? str�ng? �n juru-i ?i oameni care nu-i �mp?rt??eau toate convingerile. Pentru a fi mai preci?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Pentru acesta, orice om este riguros condi?ionat de morfologia personal? ?i de particularit??ile existen?ei sale. Fiind determinat, comportamentul fiec?rui individ este previzibil. Lu�nd criminalitatea că teren de studiu, el pune la punct (�mpreun? cu Ferri, discipolul s?u) instrumente antropometrice cu care trebuia s? detecteze �stigmatele� crimei ?i s? �nl?ture indivizii periculo?i �nainte că ace?ți �criminali �nn?scu?i� s? treac? la act. Aceast? fantezie ?tiin?ific? �n fond a atins fantasme foarte
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
demis din func?iile sale de c?tre comitetul de conducere al Societ??îi de Economie Social? (ȘES), principala instan?? a mi?c?rîi leplaysiene. Motivul a fost acela c? Demolins � ?i �mpreun? cu el Henri de Tourville, un alt discipol al lui Le Play � voia s? re�nnoiasc? (�n ochii du?manilor, s? tr?deze) metodă ?i �nv???m�ntul ?tiin?ei sociale, a?a cum era practicat de vreo treizeci de ani, nu f?r? rutin?. Curentul se scindeaz
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de conjuncturale. Germanii filosofeaz? cu brio asupra cotidianului (Simmel), scruteaz? legile schimb?rîi sociale (Ț�nnies) sau, f?r? nici o grij? teoretic?, �ntreprind vaste anchete economice ?i politice, dar cel mai cunoscut dintre sociologi (Weber) nu face ?coal?. Pareto ?i discipolii s?i r?m�n izola?i �ntr?o Italie a juri?tilor ?i a filosofilor care resping sociologia. �n Statele Unite, �n schimb, aflate departe de dezbaterile scolastice ?i animat? de o fervoare reformist?, sociologia este deja o ?tiin?? social
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
it? institu?ional?? 1. Sociologia francez? f?r? Durkheim Dup? conflagra?ia mondial?, sociologia francez? s-a confruntat cu o situa?ie dificil?. Moartea prematur? a lui Durkheim la v�rsta de cincizeci ?i nou? de ani (1917) ?i a discipolilor promotori pe c�mpurile de b?ț?lie o priveaz? de lider ?i �i ipotecheaz? re�nnoirea demografic?. �n afar? de aceasta, dac? legitimitatea să este puternic? ?i prestigiul la zenit, a?ez?mintele sale institu?ionale s�nt fragile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ntreprindere a fost aceea de a relua rapid activitatea editorial? intens?. V?d lumină tiparului lucr?ri terminate �n ajunul r?zboiului (Fauconnet, 1920; Davy, 1922; Granet, 1922) că ?i manuscrisele magistrului (Durkheim, 1922, 1924, 1925, 1928), sau cele ale discipolilor c?zu?i pe front (Hertz, 1928). Pe parcursul �ntregului deceniu, aceast? activitate va p?stră un ritm sus?inut la durkheimieni datorit?, �n principal, lui Bougl�, Davy, Granet ?i Halbwachs. Cu tot e?ecul restabilirii public?rîi revistei Ann�e
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cu o societate savant? cu un efectiv foarte restr�ns, dar deschis c?tre ansamblul ?tiin?elor sociale: Institutul francez de sociologie, creat �n 1924 de c?tre Marcel Mauss. Dar vitalitatea sociologiei durkheimiene nu este ilustrat? numai de fecunditatea discipolilor ?i de fidelitatea lor fă?? de marile teme tradi?ionale precum morală (Bayet, 1925, Bougl�, 1922), religia (Grault, 1934; Mauss, 1950), dreptul (Davy, 1922), educa?ia ?i pedagogia (R. Hubert, 1949; Lapie, 1923) sau �morfologia social?� (Davy ?i Moret, 1923
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ri de vulgarizare cu b?taie filosofic? ?i cu accent pe foloasele sociale ale sociologiei (Heilbron, �n [40]). Slabă implantare universitar? nu este singura vinovat? de criză de recrutare care ?ine ?i de faptul c? personalit??ile susceptibile s? formeze discipoli au o slab? putere de iradiere ?i s�nt, prin statutul lor de cercet?tori, mai departe de marele public: Mauss, Hubert, Granet s�nt la ?coală practic? de �nalte studii (EPHE) unde ?i Simiand va r?m�ne p
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sale socio-filosofice cu ideologia dominant?. s? furnizeze un cadru analizelor macrosociologice, cu toate c?, din cauza caracterului s?u mai mult conceptual ?i analitic dec�ț propriu-zis teoretic [20], fecunditatea să euristic? a r?mas limitat?. Le-a trebuit mult? ingeniozitate discipolilor s?i că s?-i poat? exploata resursele ?i, �n acela?i timp, s?-i re�nnoiasc? ?i s?-i extind? demersul la majoritatea domeniilor realit??îi sociale (Barber, 1952; Dreeben, 1968; Johnson, 1966; Keller, 1963; Levy, 1953; Smelser, 1963
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
special �n domeniul sociologiei politice (Deutsch, 1963; Easton, 1965; Etzioni, 1968; Lipset, 1960; Mitchell, 1967) adesea inspirat? de reformularea func?ionalismului �n cadrul �teoriei generale a sistemelor� (Buckley, 1968) [65]. � Paradigmă analizei func?ionale. La Columbia, ambi?ia lui Merton, discipolul lui Parsons, este diferit?: el propune un program de cercetare opera?ional care permite integrarea teoriei ?i a practicii sociologice, al c?ror divor? �n sociologia american? a epocii l-a denun?at cu ț?rie. Modelul func?ionalist al
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu adev?rate cadre teoretice ?i conceptuale. S?-l uit?m pe Durkheim! Totu?i p�n? la urm? trebuie s? ne �n?elegem. Nici nu mai vrem, nici nu mai putem accepta spiritul �n care Durkheim �?i �nv??a discipolii s? lucreze acum ?aizeci de ani. Noi nu mai avem a convinge acum despre importan?a influen?elor sociale. Nu mai c?ut?m s? construim sisteme doctrinare. Nu mai avem grijă de a ne izola de psihologic sau de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tipărit la mănăstirea Trei Ierarhi din Iași și aprobat, în 1643, de patriarhul Constantinopolului... Petru Movilă a înființat la Kiev o Academie Teologică ortodoxă unde se învață slavona și latina. Inspirîndu-se din modelul iezuit, el își apără credința. Unii din discipolii săi se așază în Moldova, a cărui principe, Vasile Lupu, este un ferm apărător al ortodoxiei. Numeroase lucrări de teologie tipărite la Kiev și la Lvov sînt trimise în țările române, retipărite și traduse în română. Materialul tipografic moldav vine
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
musulman și absolutismul moscovit. Națiunea mea numără aproape 10 milioane de locuitori care încă se află, în întregime, în barbaria moravurilor patriarhale". Tema necunoașterii Moldovei și Țării Românești de către francezi este esențială. Este afirmată cu violență de Dimitrie Brătianu, vechi discipol al lui Michelet la College de France: "Acest pămînt îi scrie D. Brătianu maestrului său la 25 octombrie 1850 care ar trebui să fie, pentru noi toți, pămîntul sfînt, voi nu vreți a-l privi, voi nu vreți nici măcar să
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de mici globuri de cristal și, din toate aceste lacrimi de bucurie suspendate de fiecare fir de iarbă, se va ridica spre cer, într-o mișcare de grație, un aer de curcubeu. După terminarea rugăciunii, începe marea sărbătoare a Naturii." Discipolul lui Michelet sfîrșește cu aceste cuvinte: "Ah! Aș vrea să auziți vocea frumoasei mele Românii, aș vrea să-i atingeți inima, să-i vedeți sufletul!" Spațiul este oferit privirii străinului ca regenerat, purificat de martiriul multisecular al unui popor destinat
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Czartoryski și în special în jurul marilor catedre de la Collège de France. La 6 decembrie 1840, polonezul Mickiewicz inaugurează aici o prestigioasă catedră. În aceeași perioadă, la Colegiu predau Michelet et Quinet, a căror disciplină îi influențează decisiv pe cîțiva dintre discipolii români, cum ar fi frații Brătianu activi în rîndurile societății studeților români și Rosetti. Cursul lui Michelet prezintă Revoluția franceză nu ca pe un trecut împlinit, ci ca fiind esențială pentru identitatea franceză, într-un fel de a fi a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pericol pentru ei. Între voi, vă puteți deosebi prin apartenența la diferite partide. Însă ca francezi sînteți condamnați împreună în fața Europei. Țineți minte, Franța nu va avea niciodată alt nume decît adevăratul său nume etern: Revoluția". Este o îndrăzneală ca discipolii români ai istoricului francez să înțeleagă să se comporte ca un fel de ștafetă a Revoluției. Programul lui Michelet din Le Peuple face posibilă această schimbare, fiindcă în direcția oferită poporului francez revoluționar românii recunosc propriile lor direcții. Bălcescu făcea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
modelul francez. În același spirit și cu aceleași intenții, ei subliniază fraternitatea latină franco-română, avînd în vedere originile comparabile ale cuceririi romane a Daciei și a Galiei, inclusiv ale asemănării limbilor. Dialogul, afectiv și ideologic, al lui Michelet și al discipolilor săi, este deosebit de intens: în noiembrie 1848, istoricul se îndrăgostește de Athénaïs Mialaret. Tînăra femeie este apropiată familiei prințesei Alexandrina Cantacuzino, stabilită la Paris în iarna anului 1848. Surorile Cantacuzino frecventează casa Michelet. Quinet se căsătorește a doua oară, în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
așa, o altă natură în cîteva luni. Este aproape ca și cum oamenii ar schimba într-o clipă nu numai climatul, ci și atmosfera, pentru că le-ar fi foarte greu să respire. Iată ce am resimțit noi în cataclismul suferit în 1815". Discipolii români ai maeștrilor de gîndire francezi au construit un mit. Brătianu îi scrie lui Michelet: "Omul crește în măsura în care Dumnezeu îi arată cum. Cum era omul de dinainte de 89 și cum sînt oamenii revoluției? Atunci, pentru prima dată, Dumnezeu se arătă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
naționalitate. Imediat după revoluție, Michelet face un gest democratic european, prezentînd o frescă epică a nenorocirii ruse, a dezastrului polonez și a celui românesc, nenorocirea acestei țări pe care o numește "nefericita Românie". El se inspiră din dovezile furnizate de discipolii săi Rosetti, și utilizează izvoarele folclorice transmise prin rețelele care conduc la poetul Alecsandri. Legendele democratice ale Nordului merg pe registrul actualității, cu prezența dramatică a eroului cuplul Rosetti și pe perenitatea folclorică. Imaginarul francez este mișcat de această figurație
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
este elaborat în cursul unei serii de întîlniri la Tîrgu-Mureș și Blaj. Întîlnirea de la Tîrgu-Mureș este influențată de Alexandru Papiu-Ilarian și Avram lancu, care se opun deciziei unilaterale luate de unguri de a alipi Transilvania la Ungaria. Avram lancu, vechi discipol al piariștilor din Cluj, tînăr jurist, trece la acțiunea de propagandă în sate. Intelectualii și preoții organizează o întîlnire în vederea mobilizării țăranilor cu ocazia congresului național care trebuie să se țină la Blaj, la 15 mai 1848. Manifestația la care
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de latinitate a ei, în jurul idealurilor Școlii Ardelene. La Iași, reprezentantul acestei școli patriotice, latiniste și pașoptiste este profesorul Bărnuțiu care vine din Transilvania, fiind aureolat de trecutul său pașoptist. El predă filosofia și este un profet pentru studenții săi discipoli care îl urmează și îl imită cu fanatism așa cum vor afirma junimiștii. Demersul inițial al grupului junimist nu este politic, ci filosofic și grupează intelectuali formați în străinătate, în Germania, iar unii în Franța. Este cazul lui Pogor, al lui
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
liberală, democratică și occidentalistă. Ea conduce la restaurarea valorilor tradiției, a valorilor ortodoxiei, răspunzînd însă și neliniștilor în fața modernității, în măsura în care aceasta pornește de la fractura tragică a existențialului personal și desemnează o cale de salvare colectivă. Foarte convingător, lonescu își fascinează discipolii, pe Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian și Emil Cioran; el convinge prin stil, prin exigența elitistă, prin talentul de orator care îi cucerește. Vulcănescu a numit această tensiune intelectuală desăvârșită "monahală". Nae lonescu a lăsat cîteva cursuri adunate în
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
natural al Bisericii, pentru că el a încetat să fie un stat creștin" (mai 1936). Filosoful se îndreaptă spre o mistică după care: "Credo quia absurdum, adică fiecare creștin trebuie să împlinească, în liniște, sacrificiul dureros al intelectualului". Căile urmate de discipolii lui Nae lonescu au fost dintre cele mai diverse. Astfel, Emil Cioran, cunoscut publicului francez încă de la apariția, în 1949, a lucrării Précis de décomposition (Manual de descompunere), nu se lasă amăgit de filosofia mistică ortodoxă și își încheie lucrarea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]