4,906 matches
-
colorată în care, vorbind despre subiectul studiilor lui, despre Beldiceanu, îl descria ca pe un om de mare distincțiune intelectuală: „Este în același timp un poet de mare talent, un novator în literatura românească și un arheolog dintre cei mai distinși. El singur, fără sprijinul vreunei societăți științifice sau al guvernului, a făcut cele mai importante descoperiri preistorice în România. În același timp el cultivă paleografia, epigrafia și istoria civilizației române. E un om extrem de conștiincios în toate cercetările sale, convins
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
invitat să pregătesc împreună cu el o Antologie a literaturii române: găseam astfel prilejul să-mi achit întrucâtva datoria de recunoștință pe care o aveam față de această țară care mă adăpostise, așa cum un marinar salvat de la furtună închină un umil ex-voto. Distinsul și eruditul meu colaborator, ale cărui lucrări despre istoria și literatura română sunt de o mare autoritate, putea alege judicios din producția istorică și literară a țării sale. Contribuția mea critică urma să fie de-a îndepărta fragmentele pe care
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ceea ce vrem noi să spunem și să aflăm, ci și la ce anume îl interesează pe celălalt. Persoanele cele mai plicticoase sunt acelea care nu iau act de dorințele și nevoile celorlalți. Cel mai bun exemplu îl constituie acel gentleman distins, care, la o petrecere, adresează următoarele cuvinte unei femei: Am vorbit destul despre mine. Hai să vorbim și despre dumneavoastră. Până acum ce părere v-ați format despre mine?" A fi sincer și a păstra dubla perspectivă este un lucru
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
din anii neutralității (1914-1916). Protipendada e polarizată în funcție de atitudinea față de puterile beligerante. Francofilii vin joia la five o’clock-ul doamnei Sofia Mihailidis, văduva unui fost reputat ministru, de origine socială neclară, iar filogermanii se întrunesc vinerea la nu mai puțin distinsa doamnă Angèle Mischianu, născută prințesa Baroni, nepoată a lui Talleyrand. În obiectiv e ținut mai mult primul salon, frecventat de fruntașii unor societăți parodiate chiar onomastic: Viitorul Latin, Protecția Maternală, Azilul Bătrânilor, Energia Femeii, Mângâierea Orfelinelor, Scutecul, Foaie Verde ș.
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
din scurt de o femeie voluntară și se multumește cu tihna burgheză pe care i-o asigură Zoe: "mușia-i moșie, foncția-foncție, coana Joițica-coana Joițca: trai neneo, cu banii lui Trahanache" (tip=june prim, abil, rafinat). Zoe Trahanache este cea mai distinsă între femeile teatrului lui Caragiale, reprezentând tipul cochetei, adulterinei, ambițioasei, voluntarei. Ea încheie triunghiul conjugal prin care Caragiale dezvăluie imoralitatea vremii. Speriată de șantaj și pentru a păstra aparențele, Zoe face uz de lacrimi, leșinuri și alte arme din arsenalul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ipotezele sunt deduse din legile acoperitoare, iar cazurile particulare sunt subsumate și, astfel, explicate; falsificarea este considerată criteriu științific de demarcare, separând știința de celalalte abordări. De asemenea, teoria waltziană este mai degrabă holistă, în sensul în care holismul trebuie distins de simpla acțiune colectivă. Acțiunea colectivă este derivată din acțiunea și intenționalitatea individuală, deși ea nu o reflectă în mod necesar pe cea din urmă. Prin contrast, o abordare holistică vede dinamica întregului ca perpetuându se de la sine (ibidem, p.
NEOREALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
fii atent, dumnealui e inginer, eu sunt profesor, noi nu suntem bandiți, noi suntem oameni foarte cumsecade”. Și i-am dădăcit pe ăștia. „Cum, dom’le, cum? Că nouă ne spun că nu...” „Domne, toată lumea de aici e o lume distinsă, e o lume deosebită. Vă bagă În capu’ dumneavostră așa ca să vă purtați urât.” Știi? Băi, au Înmuiat-o ăia... Mergem așa pe dig, era vară, și, o dată, când am sărit peste un canal din acesta mic, cum erau AKM
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe scări, cu avantajul, totuși, că aici nu se plătea bilet... Dar mult mai greu de suportat erau șicanele venite din partea forurilor de aviz, în special a celor de la partid. Împreună cu redactorul de carte Maria Cordoneanu și cu Adrian Anghelescu, distinsul redactor-șef al Editurii Eminescu, am operat de bunăvoie (dar scrâșnind din dinți) unele eliminări din text pe care le consideram absolut obligatorii ca volumul să poată apărea. În ultima fază, când cartea urma să plece la tipar, s-a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nu s-au oprit aici. Considerând că era o carte cu foarte multe probleme, tovarășii de la partid au hotărât să o dea unui cunoscut istoric de profesie, al cărui nume să presupunem că l-am uitat. Acesta - de altfel un distins specialist -, probabil speriat de sarcina care i se trasase, a căutat cu lumâ narea și a găsit ultimele probleme ale volumului: colindele de Anul Nou - complet nevinovate - care se cântau de sărbători în anii 1870 pe străzile Bucureștilor („Trei crai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
conul Alecu făcea sforțări desperate ca să-l sucească, șuru bul nu se mișca deloc. Și atunci conchise: — ...se învârtește într-un mod imperceptibil! Cu o vorbă de spirit conul Alecu a scăpat de rușine. La franceză un foarte cult și distins profesor, Antonin Roques, căruia însă elevii îi făceau tot felul de zile amare fiindcă era străin. în bucurești 55 11. Alexandru Borănescu a fost și el director al Colegiului Sf. Sava (cf. Mihai Popescu, Colegiul Național Sf. Sava. Cea mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
12, un conștiincios profesor și foarte serios care nu putea pronunța nici pe c, nici pe ge. De exemplu în loc de geografie zicea gheografie și în loc de măciucă pronunța: măchiucă. Se spunea că este armean. La filozofie Dimitrie Laurian 13, un foarte distins dascăl. La istorie Dragomir 14, cea mai impunătoare figură a liceului. Admirabil explicator, orator de valoare, o podoabă a învățământului.* Aceștia mi-au fost profesorii. Încă din liceu un sentiment se deșteaptă în noi și un număr de oameni ne
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
privind de sus. Era prototipul negustorului din vremea aceea, a marelui negustor cu greutate care însemna mult. Staicovici, dacă n-a lăsat în urma lui băcănia, a lăsat fabrica de conserve și pe fiii săi în frunte cu doctorul Staicovici, oculistul distins și medic șef al Capitalei. A fost cel dintâi român care a îndrăznit să atace această industrie, și cel dintâi care a sustras clientela românească birniciei conservelor străine.274 Băcani mari mai erau: Păun Popescu în Hanul Zlătari, Martinovici 275
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din cari foarte luminat veți putea vedea că scopul invitării a fost cu totul departe de uzul regretabil ce ați făcut cu ea: 1) Locul înmormântării fiind moșia Ruginoasa ce este în eparhia noastră, am crezut că împlinind actul de distinsă politeță, scutindu-vă de cererea permisiunii după canoane, vom înlătura astfel [până] și dificultatea ce ați avea de a vă conforma cu ele, în caz când frăția-voastră v-ați figura existența unei supremații, după cum chiar tonul ce-l țineți către
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care locuia la Paris, a refuzat candidatura pe care s-a grăbit să i-o propună comitetul electoral al opoziției. Iată ultimele cuvinte ale scrisoarei sale de refuz: „Timpii de astăzi chemând la această înaltă funcțiune pe membrii cei mai distinși ai noilor generațiuni, sunt dator a mă da în lături“. Dar adevăratul motiv al refuzului era acela că Rosetti era nemulțumit de felul în care lucra opoziția. Parlamentul se deschide. Președinte este ales Dimitrie Ghica. După câteva săptămâni de hărțuieli
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
inteligenți, protestează împotriva manoperilor „Alianței“, înțelegând că dușmănia dezlănțuită împotriva României va dezlănțui dușmănia românilor contra evreilor. Pe ziua de 1 ianuarie, ziarele publică următoarele protestări ale evreilor: Întâia: „D-lui redactor al Românului: Convinși că următoarele rânduri vor avea distinsa fericire să capete aprobarea d voastră, vă rugăm să binevoiți a le da adăpost în stimabilul dv. ziar. Societatea «Românizarea», compusă din tinerimea israelită română, ale că rei tendințe sunt: propagarea simțimintelor de patriotism, de limbă și moravuri românești, declară
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cestiunii israelite“ în România. Fidelă numelui, principiilor și credințelor sale, societatea «Românizarea» va dezminți prin fapte, când patria o va cere, bănuielile care au pus la în doială simțimintele și devotamentul patriotic al israeliților români. Primiți [d-le redactor, asigurarea distinsei noastre stime,] Delegații societății «Românizarea»: Ioseph Stern, I. Margulici, Armini Iaslovici.“ A doua: „D-lui redactor al ziarului Unirea democratică: În urma necalificatelor calomnii aduse asupra României și tuturor românilor, în general, de către ziarele străine răuvoitoare acestei țări, subsemnații, în numele tuturor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
participe la război, însă rușii au cerut ca armata română să rămâie concentrată dacă vrea, dar au declarat că ei n-au nevoie de concursul ei, de altfel destul de neînsemnată ca număr.91 364 bucureștii de altădată 88. „Eruditul și distinsul profesor și filolog, membru al Academiei Române, I.C. Maxim [1825-1877] a fost răpit ieri numeroasei lui familii și unui șir de tinere genera țiuni pentru a căror instruire zelosul și patriotul profesor își consacrase întreaga viață“ (ROM., an. XXI, 4 iunie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de atacul asupra redutei Grivița II, din 7/19 octombrie 1877; deși au ajuns până în șanțul de lângă redută, ostașii La începutul lunii noiembrie moare Ulysse de Marsillac, profesor de limba franceză la Facultatea de litere din București. Marsillac era un distins literat și publicist, el făcea să apară ziarul săptămânal Le Journal de Bucarest.159 Fostul circ Suhr este transformat în sală de teatru, reprezentațiile încep cu spectacole variate, tombolă etc. La Teatrul Național se reprezintă pentru întâia oară, la 8
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
clară în minte fotografia făcută prin octombrie sau noiembrie 1958, în restaurantul „Moldova” din Iași: ei, bărbați mai rezistenți, au un aer proaspăt, dar pe fața mea se vede, ca un abur, amețeala. Dintre noi toți, Nicu era cel mai distins fizic, înalt, atletic. „Tip bine”, se impunea atenției: remarcat de femei, invidiat de bărbați. îngrijit, chiar elegant (lucru rar pe acele vremuri), avea, mai ales pe stradă, o mină ironică, deopotrivă curioasă și disprețuitoare. Sentimentul superiorității masculine și intelectuale era
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
rîs. Un exemplu de acest fel mi-a dat recent Carol Isac. După o înmormîntare, a fost poftit la praznicul din casa defunctului. Acolo, s-a vorbit de toate, de la politică la sport, și chiar despre niscai aventuri extraconjugale. „O distinsă profesoară” a spus versuri din Arpagicul Anei Blandiana. Chemată la telefon, proaspăta văduvă era înspăimîntător de veselă. Lumea nu mai are - mi-am dat eu părerea - capacitatea de a discerne între „ceea ce se cuvine” și „ceea ce nu se cuvine”. Se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cele ce urmează) s-a plimbat pînă la două (împreună cu N. Manolescu, Al. Călinescu și cîțiva actori). Neavînd somn nici după această oră, au discutat despre „bărbații de la Zile”, cel mai atrăgător părîndu-li-se a fi timișoreanul Livius Ciocîrlie, un domn distins, suplu, cu o figură fină și un aer de nobil scăpătat, atins de spleen și melancolie. *Tovarășa Floareș, primărița Oneștiului, a împărțit invitații la „Zilele Culturii Călinesciene” în două categorii: cei de categoria I (bucureșteni, timișoreni, ieșeni) iau masa de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lumină și plin de poezie, / Fiică a României, țară de dor, țară de glorii și trainică zidire, / Tovarășă Elena Ceaușescu, / Vă dorim ani mulți și fericire!” în ce constă aci „trasul limbii”? în retorica afectată a unei prețuiri deosebite. Voit „distins”, poemul e o colecție de clișee și nonsensuri, calculate să atingă „zonele erogene” ale celor de-o sensibilitate mediocră. Lucrul se vede și mai clar cînd îl compari cu „Omagiul” unui autor de nivel „Cîntarea României”, publicat în aceeași pagină
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pentru a discuta, așa cum scrie textual: „căci vreau să cinstesc memoria mamei Dvs. așa cum se cuvine aici la Fălticeni, orașul copilăriei ei, atât la Galeria oamenilor de seamă 10, cât și ori de câte ori se va ivi prilejul prin evocări duioase despre distinsa noastră poetă”11. Având În vedere sentimentele ce ne leagă, precum și faptul că Dvs. sunteți singurul ce v ați aplecat asupra operei Doinei, preocupare pentru 10 Vasile Toporan nu putea hotărî cu de la sine putere comemorarea Doinei Bucur la „Galerie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Îmi pare rău că totul s-a petrecut atât de repede și neașteptat Încât noi de aci nu putem face nimic, deși am fi fost foarte mulțumiți ca totul să ajungă acolo unde și-a dorit-o. Cu cele mai distinse sentimente, Maria și Paul Mănescu 557 MIHĂESCU, Florin 59 1 București, 10 Nov. 1971 Mult stimate Domnule Dimitriu, Dacă am Întârziat atâta cu răspunsul la scrisoarea dvs. este pentru că nu am avut prea multe date pozitive să vă dau. În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
răbdare, spirit de ordine și Înțelegere. Prin Însăși opera Dvs. veți fi un minunat exemplu În fața tineretului. O dată cu aceste rânduri vă cer indulgența Dvs. pentru scrisul meu care a devenit ieroglific. Aparența nu poate ascunde adevărul!! 561 Cu cele mai distinse salutări din partea mea și a soțului meu. Marie Mihăilescu63-Kalmicov P.S. Din partea D-lui Colonel Ciuntu 64 și a soției sale, primiți mulțumiri pentru atenție și multe urări de bine. Dacă mai este nevoie de vreo lămurire, vă voi da-o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]