5,695 matches
-
mai vrednică de slavă”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, Partea a II-a, A treia convorbire cu părintele Cheremon, cap. XIV, 3, în PSB, vol. 57, p. 544) „Dar și credință neclintită câștigă cineva din încercări prin cercarea (experiența) ajutorului dumnezeiesc, pe care l-a primit de multe ori. Prin aceasta se face neînfricat și dobândește curaj din încercări și din deprinderea cea dobândită”. (Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 48, în Filocalia..., vol. X, p. 251) Îndoiala în credință
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nu cumva e o prăpastie acolo? <footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Precum voia proprie este peretele din mijloc, așa credința surpă acest perete, pentru că credința este voia care vrea să se surpe pe ea însăși ca voie autonomă. Realitățile spirituale dumnezeiești se fac vădite în fața noastră și pătrund în noi, și noi înaintăm și creștem în ele, dacă credem în ele, adică dacă vrem să le socotim reale. Ele nu sunt iluzii, dar depinde de voința noastră de a le socoti
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
154.4., în PSB, vol. 5, p. 302) „Ideea unui singur Dumnezeu atotputernic a fost totdeauna, în chip natural, în toți oamenii cu mintea sănătoasă; iar cei mai mulți, cei care nu și pierduseră rușinea față de adevăr, pricepeau veșnica binefacere a proniei dumnezeiești. Într-un chip general, Xenocrate din Calcedon nu deznădăjduia de a găsi chiar la animalele necuvântătoare ideea de Dumnezeu (Xenocrate, Fragm. 21, Heinze); Departe de mine gândul de a spune că omul este lipsit de ideea de Dumnezeu, el, care
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nu deznădăjduia de a găsi chiar la animalele necuvântătoare ideea de Dumnezeu (Xenocrate, Fragm. 21, Heinze); Departe de mine gândul de a spune că omul este lipsit de ideea de Dumnezeu, el, care la creare a avut parte de insuflare dumnezeiască, după cum e scris (Fac. 2, 7), el, care participă la o esență mai curată decât celelalte animale”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a, cap. XIII, 87.1.-87.4., în PSB, vol. 5, p. 360) „Uciderea este luarea cu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
om duhovnicesc, o depășește pe aceasta. El se poate jertfi din iubire, ceea ce nu pare rațional, dar e de fapt o stare mai presus de rațiune, sau o stare de adevărată raționalitate. Am putea spune că omul, întipărit de puterile dumnezeiești prin Duhul Sfânt, poate fi înțeles în calitatea lui de chip al lui Dumnezeu, sau chiar de icoană vie a Lui, cum i se spune chipului în grecește. La această stare de icoană a ajuns Hristos ca om și, asemeni
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
nu vedeți. Căci s-a îngroșat inima poporului acestuia (Is. 6, 9-10). Sau oare Cuvântul adevărat nu Se va arăta și prin lucrurile aflate în mâinile noastre?<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: În toate lucrurile la îndemâna noastră ni se arată Cuvântul dumnezeiesc prin rațiunile lor cu originea în El. Prin toate ne vorbește. Prin toate ne cheamă la credința în El. (n.s. 664, p. 369) footnote>” (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a treia, cap. 6, în PSB
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
I, p. 270) „Căci neîmplinirea poruncilor vine din necredință. Iar necredința nu este un păcat străin, ci al celui care nu crede, făcându-se pe urmă maică și începătură a oricărui păcat”. (Marcu Ascetul, Răspuns acelora care se îndoiesc despre dumnezeiescul botez, în Filocalia..., vol. I, p. 293) „Dar hula față de Duhul, sau necredința, nefiind iertată pentru nici o altă pricină, fără numai dacă se face cel ce a păcătuit credincios, pe drept cuvânt nu va fi iertat cel ce-și încheie
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
se spună a doua oară, să i se dea un nou semn mai accentuat, pierde sensibilitatea receptivă a inimii. Începe să se tocească, să se sclerozeze spiritual. Începe să nu mai fie viu, începe să moară. Cade din simțirea planului dumnezeiesc care-l face liber, din planul vibrant al Duhului, în cel al automatismului naturii, încetând să mai fie el însuși. Se afirmă iarăși importanța lui acum și a lui astăzi, importanța de a împlini în această clipă ceea ce cere Dumnezeu
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
unui râu, binele dăruit lui de Dumnezeu trecând și la aproapele lui. Aceasta le-a dat-o chiar ca o poruncă Sfinților Apostoli, zicând: În dar ați luat, în dar să dați (Mt. 10, 8)<footnote Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Darurile dumnezeiești nu ne vin toate și tuturor direct de la Hristos, cum afirmă protestanții și grupările neoprotestante (sectele), care neagă preoția. Ci harurile ne vin prin preoți, iar unele daruri, și prin semenii noștri. Căci Hristos vrea să se unească și prin
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
suflet de fărădelegile săvârșite de noi mai înainte, precum a intrat Dumnezeu, Cuvântul Tatălui, în pântecele Fecioarei, așa Cuvântul se află și în noi ca o sămânță<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Este o legătură între cuvântul rostit de Cuvântul dumnezeiesc și între acest Cuvânt ca persoană. Când e primit cuvântul Lui cu credință vine la noi prin acest cuvânt Însuși Cel ce-l rostește ca persoană și crește în noi pe măsură ce credem și adâncim mai mult cuvintele Lui și ne
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
acest cuvânt Însuși Cel ce-l rostește ca persoană și crește în noi pe măsură ce credem și adâncim mai mult cuvintele Lui și ne facem asemenea Lui asimilându L în conținutul Lui, comunicat nouă prin cuvânt. Prin cuvântul rostit de Cuvântul dumnezeiesc vine în noi însăși puterea persoanei Lui, care ne modelează după chipul Lui. Aici e o deosebire mare între ortodocși și protestanți. Ei despart cuvântul rostit sau scris de Dumnezeu de Cuvântul lui Dumnezeu ca persoană și de puterea Lui
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Sinaitul, Capete după Acrostih, cap. 103, în Filocalia..., vol. VII, p. 131) „Credincioșii sunt în chip vădit moștenitori ai lui Dumnezeu și împreună moștenitori cu Hristos (Rom. 8, 17), ca un fel de hristoși de al doilea, părtași ai firii dumnezeiești (2 Petru 1,4), fapt ce întrece toată mintea și scapă întregii înțelegeri. Iar prin aceasta se fac fii ai lui Dumnezeu și dumnezei prin lucrare și har. Ca atare, ei văd și pătimesc în chip mai presus de fire
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
lui Dumnezeu, îndrăznește săși clădească alt altar, să facă altă rugăciune, cu cuvinte neîngăduite, să pângărească adevărul jertfei Domnului prin sacrificii mincinoase și nu știe că cel ce se împotrivește ordinii lui Dumnezeu, din cauza îndrăznelii lui este lovit de pedeapsa dumnezeiască. Astfel, Core, Datan și Abiron, care au încercat să răpească lui Moise și preotului Aaron dreptul de a sacrifica, îndată au fost pedepsiți pentru încercările lor: legăturile pământului s-au rupt, o adâncă prăpastie s-a deschis sub picioarele lor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
cap. XVI, 105.5.-105.6., în PSB, vol. 5, p. 543) „Așadar ereticii, care profesează cuvinte lipsite de credința în Dumnezeu și îndeamnă și pe alții să facă lucrul acesta, nu se folosesc bine, ci greșit de cuvintele cele dumnezeiești; nu vor intra nici ei în Împărăția cerurilor și nici cei pe care i-au înșelat și nu le-au îngăduit să ajungă la adevăr (Mt. 23, 13; Lc. 11, 52). Nu au nici cheia de la intrare; au o cheie
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Căci s-au preparat tot felul de leacuri din măruntaie de păsări, ca să-i ungă cu consistența lor membrele bolnave și putrede. Dar până ce a murit nu a fost scutit de această suferință. Faptul acesta a fost explicat prin mânia dumnezeiască, întrucât chiar și custozii tezaurelor imperiale și mulți alții au murit de moarte năpraznică și cumplită, ca și cum ar fi fost blestemați de mânia divină. (Sozomen, V, 7)”. (Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a VI-a, capitolul X, în PSB, vol
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
pe bună dreptate, chiar în lucrurile cele mai mici, pentru că nu sunt exercitați temeinic și nu au criteriul de judecată al celor adevărate și al celor false, ca să aleagă pe cele ce trebuie. Dacă l-ar avea, ar asculta de dumnezeieștile Scripturi”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XVI, 94.4.-94.6., în PSB, vol. 5, p. 536) „Pentru că se îngâmfă cu închipuita lor înțelepciune, își pierd toată ziua în discuții, arătând că se gândesc să pară mai
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
vol. 6, p. 71) „... aceste otrăvuri vă vin din creierii înfierbântați de boala unor fantasme nenorocite ale vrăjmașilor”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epist. 210, VI, în PSB, vol. 12, p. 434) „... dacă ar fi primit cu inima curată învățăturile dumnezeieștii Scripturi și n-ar fi pus în ele gândurile lor n-ar fi căzut într-o nebunie atât de mare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omil. IV, V, în PSB, vol. 21, p. 63) „Elenii pentru asta
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
este adeseori, binecuvântaților, cauza rătăcirii, auzitorul mutându-se la alt înțeles decât ca cel exprimat de cuvânt”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a Doua, Scrieri, 23, în PSB, vol. 81, p. 319) „Dacă ar fi primit cu inima curată învățăturile dumnezeieștii Scripturi și n-ar fi pus în ele gândurile lor n-ar fi căzut într-o nebunie atât de mare”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia IV, V, în col. PSB, vol. 21, p. 63) „Elenii pentru
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
după apostoli ereziarhi, după dogmele alterate iese o erezie corespunzătoare. De unde vine erezia? Ea se ridică chiar din sânul Bisericii; ereticul este aproape totdeauna un renegat, de care se folosește diavolul pentru a pierde în suflete depozitul sfânt al adevărurilor dumnezeiești. Și cine-o introduce în câmpul Bisericii? Somnul celor care au în pază Revelația. Să parcurgem istoria, acest fapt ne va părea cuceritor. În orice epocă în care vegherea păstorilor s-a delăsat, sau fermitatea lor s-a moleșit și
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 236) Felurile ereziilor „... În puține cuvinte voi arăta celor ce le place să privească adevărul, că pe temeiul jertfelor de care vorbește legea se deosebesc în chip tainic iudeii cei mulți și 86 ereticii de dumnezeiasca Biserică. (...) Scriptura spune că sunt curate și bine primite de Dumnezeu animalele de jertfă care au copita despicată și rumegă (Lev. 11, 3-4; Deut. 14, 6); aceste animale simbolizează pe drepții care, prin credință, merg la Tatăl și la Fiul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și se cufundă în întunecime sufletească”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XXIV-a, V, în PSB, vol. 17, p. 595) „... unora credința le este o apă limpede și bună de băut, pentru că o sorb ca învățătură dumnezeiască; iar celor ce o înțeleg ca egiptenii, apa ei li se face sânge 91 otrăvitor”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea prin virtute, în PSB, vol. 29, p. 51) „Căci părerile lor eretice sunt ca
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
176) „Deci ascultați cei ce vă împrieteniți cu ei, că la cei spurcați nimic nu le este curat, ca să scăpați de urgia ce vine asupra lor. Dar câți vă pângăriți cu ei la desfătări, cum îndrăzniți de vă împărtășiți cu dumnezeieștile Taine ale lui Hristos? Sau n-auziți pe fericitul Pavel strigând că nu puteți să mâncați și din masa Domnului și din masa dracilor? Ieșiți din mijlocul lor, zice proorocul, și de necurat nu vă atingeți! Oare ascultați de acestea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
survine în filosofie”<footnote Ibidem, p. 46. footnote>. 4. Metafizica și teologia discută în principal despre Ființă. Înmodalități diferite însă, cu motivări, concepte și metode diferite,însă fixate asupra unuia și aceluiași obiect: Ființa și fiindul, Dum nezeu și Lucrarea dumnezeiască. Motivarea acestei întâlniri (în obiect, dar prin demersuri di-ferite, chiar parțial opuse: rațiunea și mistica) este următoarea: „Cuacest concept este legată în tradiție ideea teoriei celor două lumi(Zweiwelten - Theorie): deosebirea unei lumi a devenirii (imanență)de «cealaltă» lume a
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Dumnezeu se numește Unul nu numai pentru căeste simplu, aflat mai presus decât toată compoziția, ci și pentru că El singur există propriu-zis între cele ce se zic că există, dar își au existența de la El”<footnote Calistrat Catafygiotul, (Despre unirea dumnezeiască și viața contemplativă,cap. 42), în: Filocalia românească, VIII, p. 424. footnote>. În tâlcuirea Părintelui Stăniloae (notă de sub-sol, pp. 812, 424): „Se face legătura între faptul că Dumnezeu este Unul în mod simplu și între faptul că El este
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
o unitate de nedespărțit,transcendență venind prin această prezență, așa cum metafizic Ființaeste, cum spunea Heidegger, „ființa fiindului” (Sein des Seienden). În înțelegerea Sfântului Grigore Palama (De cun. nat., cap. 74),Ființa prin prezență (lucrare) capătă expresie astfel: „Ființa și lucrarea dumnezeiască fiind pretutindeni de față în chip nedespărțit, lucrarea lui Dumnezeu începe în noi cei creați, fiindcă ea se și împarteîn chip neîmpărțit, cum zic cuvântătorii de Dumnezeu, firea dumnezeiască rămânând, după ei, cu totul neîmpărțită”<footnote Ibidem, p. 469. footnote
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]