KorAP: Find »[drukola/base=e & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...175 176 177 ...222 >

5,533 matches

Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479

c�nd acestea se transmit cu ?i prin modelul propriet??îi private asupra mijloacelor de produc?ie. Clasele se nasc deci din �ns??i diversitatea pozi?iilor ?i a func?iilor pe care indivizii le ocup? �ntr-un sistem de produc?ie dat. Aceste pozi?îi pot fi evaluate �n lumină a doi factori primordiali: Individul, a?a cum �l �n?eleg liberalii, nu exist? �n afară raporturilor sociale care �i condi?ioneaz? existen?a ?i activit??ile �n acela?i timp

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
materiale de existen?? ale acestor raporturi �n s�nul vechii societ??îi [�] Schi?ațe �n linii mari, modurile de produc?ie asiatic, antic, feudal, burghez modern pot fi desemnate că epoci progresive de forma?iune social-economic?. Raporturile burgheze de produc?ie s�nt ultima form? antagonist? a procesului social de produc?ie.� [Prefă?? la Campagne pour la constitution du Reich allemand a lui Engels (1850), Morceaux choisis, Gallimard, Paris, 1934, p.�87] Lupta claselor că lege dinamic? a capitalismului Faptul c

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
exploat?rîi. A fortiori, ei nu erau �nc? �n m?sur? s?-i combat?. �n consecin??, pentru că membrii unui grup muncitoresc s? constituie o adev?raț? clas? social?, trebuia nu numai că ei s? se confrunte cu aceea?i situa?ie economic?, sau s? fie victimele obiective ale diviziunii muncii �n modul de produc?ie capitalist; trebuia că ei s? capete con?tiin?a rolului lor �n procesul de produc?ie ?i a naturii conflictuale a raporturilor lor cu celelalte clase

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
n consecin??, pentru că membrii unui grup muncitoresc s? constituie o adev?raț? clas? social?, trebuia nu numai că ei s? se confrunte cu aceea?i situa?ie economic?, sau s? fie victimele obiective ale diviziunii muncii �n modul de produc?ie capitalist; trebuia că ei s? capete con?tiin?a rolului lor �n procesul de produc?ie ?i a naturii conflictuale a raporturilor lor cu celelalte clase. Cu alte cuvinte, doar ac?iunea concertat? permite unei clase s?-?i impun? supremă

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
numai că ei s? se confrunte cu aceea?i situa?ie economic?, sau s? fie victimele obiective ale diviziunii muncii �n modul de produc?ie capitalist; trebuia că ei s? capete con?tiin?a rolului lor �n procesul de produc?ie ?i a naturii conflictuale a raporturilor lor cu celelalte clase. Cu alte cuvinte, doar ac?iunea concertat? permite unei clase s?-?i impun? supremă?ia. Marx vorbe?te de solidaritate, de asocierea de clas? care s? se exprime �n toate

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
muncitorii negociaz? integrarea lor �n sistemul capitalist �n loc s?-l distrug?. Pentru Marx, ca ?i pentru succesorii lui, nu �nc?pea nici un compromis cu capitalismul; acesta trebuia s? dispar? cu necesitate din fă?a unui nou mod de produc?ie socialist. Sf�r?ițul istoriei se realiza odat? cu venirea societ??îi comuniste. Se st?ruie mult asupra p?r?îi consistente pe care ?tiin?ele sociale au ?tiut s? o ia din aceste idei. Un num?r de concepte

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
acestei panorame merit? s? fie tras? o prim? concluzie. �nainte că sociologia � că disciplin? academic? recunoscut? � s? se impun? la sf�r?ițul secolului al�XIX-lea, curentele care i-au dat na?tere ap?reau foarte diverse prin inspiră?ie ?i prin con?inut. Dar, de la origine, ea mo?tene?te trei �tradi?îi� � pozitivist?, administrativ? ?i politic? � care mai �nt�i se ignor?, apoi merg al?turi, iar uneori se �nt�lnesc f?r? s? fuzioneze �ns? vreodat?. Aceast

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
1766-1834): Eseu asupra principiului populă?iei (1798) MARX Karl (1818-1883): Mizeria filosofiei (1847); Luptele de clas? �n Fran?a (1850); 18 Brumar al lui Luis Bonaparte (1852); Capitalul (1867-1894). Cu Engels F.: Manifestul comunist (1848). NECKER Jacques (1732-1804): Despre legisla?ie ?i comer?ul cu semin?e (1775) PROUDHON Pierre Joseph (1809-1865): Filosofia mizeriei (1846) Quetelet Adolphe (1796-1874): Fizică social? sau Eseu asupra dezvolt?rîi facult??ilor omului (1838) SAINT-SIMON Claude H. (1760-1825): Scrisoarea unui locuitor al Genevei c?tre contemporanii

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
caracter paradoxal, fiindc? dinamismul g�ndirii franceze nu datoreaz? nimic institu?ionaliz?rîi sociologiei, care este foarte deficient?. Universitatea ?i veleit??ile reformatoare ale statului imperial Universitatea napoleonian? � cu facult??ile ?i ?colile sale � n-a fost abolit? sub Restaura?ie ?i ea a r?mas organizat?, la mijlocul secolului al XIX-lea, dup? un model cvasiprofesional, esen?ialmente normativ ?i repetitiv (cum se poate vedea �n drept sau �n medicin?) ce las? pu?în loc libert??îi de spirit sau talentului creator

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
de spirit sau talentului creator. ?tiin?a trece drept o aventur?, iar inven?ia r?m�ne apanajul geniului, ambele fiind cel mai adesea izolate, c�nd nu se formeaz? �n cenacluri aflate la periferia instan?elor academice. Aceast? concep?ie �romantic?� a ?tiin?ei caracterizeaz? la fel de bine matematicile, filosofia sau istoria, domenii �n care Fran?a este foarte prezent?. Modelul liberal doar cu numele, care a urm?riț s? disocieze carieră universitarilor de performan?ele lor efective, nu avea s

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
prea bine plasat? pentru a o promova, fiindc? ea dispune de un sistem de formare care ?i-a pierdut str?lucirea dup? ce ?i-a consacrat for?ele, restr�nse, acord?rîi gradelor (precum bacalaureatul). Universitatea a devenit o institu?ie f?r? o func?ie adev?raț?, oferind, �n cel mai bun caz, o cultur? perimat?. Or, �n fă?a unei concuren?e internă?ionale tot mai vii �n domeniul intelectual, se impunea ideea c? ?tiin?a francez? are probleme

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
o promova, fiindc? ea dispune de un sistem de formare care ?i-a pierdut str?lucirea dup? ce ?i-a consacrat for?ele, restr�nse, acord?rîi gradelor (precum bacalaureatul). Universitatea a devenit o institu?ie f?r? o func?ie adev?raț?, oferind, �n cel mai bun caz, o cultur? perimat?. Or, �n fă?a unei concuren?e internă?ionale tot mai vii �n domeniul intelectual, se impunea ideea c? ?tiin?a francez? are probleme de organizare care o �mpiedic

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
fecund? prin rigoarea să că ?i procedeele cele mai exacte ale ?tiin?elor noastre.� [Annuaire de l'�conomie sociale pour leș ann�es 1877-1878, Mame, Tours, 1878]. Le Play este un conservator �n politic? dar, curios, un reformator prin reac?ie la lumea modern?. Lucr?rile sale se �nscriu, de altfel, �n prelungirea ideilor sale publice, pe care le ap?r? continuu. Referitor la această, s? ar?ț?m c? el visa o lume patriarhal? �n care diferitele celule func?ionau

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
s?u. Una dintre figurile notabile ale acestei mi?c?ri este Wilhelm Dithey care, dup? ce face o lectur? atent?, chiar dac? par?ial?, a lui Comte, nu ezit? s? critice demersul acestuia ?i metodă pozitivist? folosind o argumenta?ie care d?inuie ?i azi. �ntr-o lucrare din 1883, Dithey �ncearc? s? elucideze natură ?i condi?ia a ceea ce el nume?te con?tiin?a istoric?, printr-o ambi?ioas? sintez? care reconciliaz? filosofia istoriei, a?a cum o concepea

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
al secolului al XIX-lea dac? ne g�ndim c? � �n afară leplaysienilor, care fac vizibil un grup aparte � disciplină nu dispune de un organism de difuzare a lucr?rilor proprii, de un loc propriu de schimburi, de o institu?ie de �nv???m�nt care s?-i permit? s? se r?sp�ndeasc? �n Fran?a � toate acestea fiind la fel de adev?rate ?i �n cazul altor ??ri. Singură publică?ie care s-a deschis preocup?rilor sociologice era una filosofic

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
proprii, de un loc propriu de schimburi, de o institu?ie de �nv???m�nt care s?-i permit? s? se r?sp�ndeasc? �n Fran?a � toate acestea fiind la fel de adev?rate ?i �n cazul altor ??ri. Singură publică?ie care s-a deschis preocup?rilor sociologice era una filosofic?. Este vorba de Revue philosophique, fondat? de c?tre Th�odule Ribot �n 1876. �n acest caz �ns? trebuie s? avem �n vedere dependen?a sociologilor de filosofi, �n sensul

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
te face recunoscut constituia un obstacol serios �n calea dezvolt?rîi unei ?tiin?e a societ??îi care se vedea dorit?, pe care opinia public? o a?tepta, cu toate c? posibilit??ile sale reale de explicare sau de interven?ie �n domeniul socialului fuseser? p�n? atunci aproape nule. Sociologie sau ?tiin?? (?tiin?e) social? (sociale)? DARWIN Charles (1809-1882): Despre originea speciilor pe calea selec?iei naturale (1859-1862) DILTHEY Wilhelm (1833-1911): Introducere �n ?tiin?ele spiritului (1883): Edificarea lumii istorice

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
cu bibliotec? ?i laborator, care ?i-a dob�ndit rapid un renume mondial �n domeniul psihologiei experimentale ?i, măi ț�rziu, �n cel al psihologiei popoarelor. Lucr?rile sale, expuse �n treizeci de volume, se ocup? mult timp de percep?ie ?i senza?ie, ?i ele s�nt citite ?i comentate pretutindeni. Vom re?ine mai ales faptul c? Wundt dezvolt? o teorie a percep?iei care nu e lipsit? de interes epistemologic. Revenind, pe urmele lui Spencer, asupra conceptului de

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
laborator, care ?i-a dob�ndit rapid un renume mondial �n domeniul psihologiei experimentale ?i, măi ț�rziu, �n cel al psihologiei popoarelor. Lucr?rile sale, expuse �n treizeci de volume, se ocup? mult timp de percep?ie ?i senza?ie, ?i ele s�nt citite ?i comentate pretutindeni. Vom re?ine mai ales faptul c? Wundt dezvolt? o teorie a percep?iei care nu e lipsit? de interes epistemologic. Revenind, pe urmele lui Spencer, asupra conceptului de cauzalitate care �i

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
Un acela?i cadru social poate s? r?spund? unor motiva?îi psihologice diferite; un acela?i complex psihologic poate s? se exprime sub forme sociale variate. Socialul nu este prim �n raport cu psihologicul; ambele s�nt �ntr-o rela?ie conjunct?, pe care psihosociologul trebuie s-o explice. Putem s? m?sur?m, chiar ?i numai prin aceste propozi?îi, pr?pastia ce separ? pe Wundt, ?i �n general pe filosofii germani, de sociologii pozitivi?ți ai sf�r?ițului

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
s?-?i exalte trecutul presupus comunitar (un antidot contra otr?vurilor societ??îi burgheze, tehniciste ?i capitaliste). Ț�nnies a protestat �mpotriva lecturilor tenden?ioase ale operei sale (el visa mai cur�nd la edificarea unui socialism umanist de inspiră?ie comunitar?) dar n-a reu?it s? �mpiedice că tema comunit??îi, apoi aceea a ligii (Bund) că form? de organizare social? superioar? � introdus? de c?tre Schmalenbach � s? fie amplu reluate de c?tre sociologia german?. Psihologismul francez �n

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
necesitate natural?, ci rezult?, �nainte de toate, din activitatea con?tient? a fiin?elor umane. �ns? ar trebui s? ne �n?elegem �n privin?a sensului dat psihologiei. �n accep?iunea curent?, termenul folosea la distingerea activit??ilor cu preten?ie ?tiin?ific? sau pozitiv? care se desf??urau �n anii 1870 �n jurul lui Hippolyte Taine ?i Th�odule Ribot. Temele la mod? erau cele privind �nv??area limbajului ?i evolu?ia g�ndirii, f?r? a uita studiile cu

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
ce caracterizeaz? curentul �n ansamblu, Tarde aduce o contribu?ie original? prin insisten?a cu care �ncearc? s? defineasc? faptul social plec�nd de la ac?iunile ?i de la reac?iile indivizilor află?i �n rela?îi de comunicare constant?. Imită?ie ?i inven?ie la Tarde Pentru el, un fapt social este mai �nt�i un fapt de imită?ie, a?a cum repet? �Imită?ie con?tient? sau incon?tient?, inteligent? sau că �ntr-o turm?, ini?iere sau rutin?, nu

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
n ansamblu, Tarde aduce o contribu?ie original? prin insisten?a cu care �ncearc? s? defineasc? faptul social plec�nd de la ac?iunile ?i de la reac?iile indivizilor află?i �n rela?îi de comunicare constant?. Imită?ie ?i inven?ie la Tarde Pentru el, un fapt social este mai �nt�i un fapt de imită?ie, a?a cum repet? �Imită?ie con?tient? sau incon?tient?, inteligent? sau că �ntr-o turm?, ini?iere sau rutin?, nu conteaz?. A vorbi

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
170]. Sociabilitatea cere că oamenii s? fie ap?i s? se �n?eleag?, adic? s? �mp?rt??easc? acelea?i valori, acelea?i g�nduri care dau na?tere acelora?i acte. Faptul social nu este totu?i doar imită?ie �n sens strict. S�nt multe alte aspecte care par s?-i eviden?ieze pe oamenii care le �mplinesc; �ntre acestea s�nt inven?iile care, cu toate c? s�nt rare, nu s�nt mai pu?în decisive. Combin

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]