12,690 matches
-
e măcelărit de cei din escortă, rămășițele fiindu-i azvârlite în Tundja, un afluent al Mariței. Înzestrarea artistică a lui A.I. a fost bogată. Excela în xilogravură, dar era și îndemânatic desenator și un caligraf cu slovă măiastră. A fost editor și tipograf, a tradus sau a compilat, a scris cărți el însuși. Dintre cele treizeci și opt de cărți tipărite de A.I., douăzeci și patru au apărut în românește. Sunt, în general, tipărituri religioase, dar și texte cu caracter didactic și moral
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
București, săptămânal, între 16 aprilie și 21 decembrie 1872 și, cu intermitențe, între 1 ianuarie 1873 și august 1876. Una dintre primele publicații românești dedicate exclusiv mediului rural, A.r. avea un conținut foarte variat. Scopul mărturisit de redactorul și editorul Demetriu N. Preda într-un articol editorial intitulat Muncă și lumina era acela de a difuza „luminile” culturii la țară. Cele mai multe articole cuprindeau informații agrotehnice și economice. Alături de acestea au apărut însă și unele de interes mai general, cu subiecte
ARHIVA RURALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285445_a_286774]
-
noiembrie 1872, din motive personale, Timotei Cipariu întrerupe apariția revistei. Epilogul publicat în 1872 conține un bilanț al realizărilor, unde se consideră că publicația a fost o „colecție de materiale”, dar nu a obținut și „prelucrarea științifică” dorită de învățatul editor și redactor. R.Z.
ARCHIV PENTRU FILOLOGIE SI ISTORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285425_a_286754]
-
redactorul primului număr, cules pe gestetner; la numărul 6-7 (1980-1981) i se alătură, ca redactor, George Ciorănescu, conducătorul cercului literar, care până atunci figura ca lector și corector; de la numărul 8-9 (1982-1985), G. Ciorănescu devine unic redactor, iar Ion Dumitru - editor. Grafica de bună calitate (portrete, desene, viniete) și coperta sunt realizate de Radu Anton Maier; sporadic, reproduceri după St. Eleutheriades, desene de Șt. Munteanu, fotografii de Dan Eremia Grigorescu, Aurelia Leicard ș.a. îmbogățesc ilustrația revistei. Un articol inaugural, Ce este
APOZIŢIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285409_a_286738]
-
1938, președintele Consiliului de Miniștri în 1939 și titular al Ministerului Afacerilor Străine în 1940. A publicat scrieri, în majoritatea lor conferințe, legate de activitatea lui politică și administrativă. În 1938 i-a apărut un jurnal de călătorie, considerat de editorii de mai târziu drept o parte integrantă a memoriilor sale (Pe urmele trecutului. O călătorie în Egipt). Între 1944 și 1946 a stat în Elveția, dar apoi s-a întors în țară. Se vede că experiența politică și diplomatică nu
ARGETOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285437_a_286766]
-
Paris sau Londra. Se mai vede și cum poți avea succes nu datorită talentului de scriitor (căci Lady Morgan rămâne un scrib de mâna a doua), ci dibuind gustul publicului, făcându-i acestuia pe plac și predându-te apoi unui editor isteț. Henry Colburn e o mină de aur: ideea de a lansa o colecție de romane și memorii fashionable Îl face În scurtă vreme nu doar foarte bogat, ci și vrednic de stimă. Căci el o publică nu doar pe
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
feminin (căci „Almack” este una din puținele excepții pe lista cluburilor Închise, strict masculine). În afară de revigorarea acestor lăcașe, mai apare În capitala Angliei Încă un fenomen ce stimulează avântul dandysmului. Din 1815 până spre 1848 intră pe piață, lansată de editorul Henry Colburn, seria de cărți fashionable: romane, memorii, unele semnate de autori iluștri, cele mai multe Însă ale unor scriitori minori. Toate cu un imens succes de public, toate mizând pe dezvăluirea culiselor lumii bune, dar mai ales pe ațâțătorul personaj care
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
care au fost măcar o clipă În preajma astrului Brummell, decupează cronici mondene, fragmente de memorii, jurnale, romane unde răsare direct sau doar aluziv figura idolului său. Rezultă un document fascinant care, Încredințat lui Barbey d’Aurevilly de către prietenul său, eruditul editor Guillaume Stanislas Trébutien, Îi va servi prozatorului francez drept sursă pentru răsunătorul lui op. Nici cea mai mică bănuială de plagiat nu ne poate trece prin minte, chiar dacă știm un amănunt bine de reținut. Pentru publicul larg, cartea lui Jesse
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
modul de a trăi „la extreme”, plasat de mulți contemporani la granițele patologicului, Îl Înrudește cu marii damnați satanici ai vremii. După cum publicului român Îi rămâne foarte puțin cunoscută opera lui Csáth Géza (1887-1919), autor pe care criticii, dar și editorii maghiari Îl redescoperă azi cu Încântare. Personalitate excentrică, prozatorul narcoman e acceptat rapid În mediile artistice din Ungaria nu doar pentru că ar fi vărul celebrului Kosztolányi Dezsõ, el Însuși autor cu o perioadă „dandy” În biografie, ci și pentru că trăiește
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
care au renunțat la așa ceva vor cel puțin să fie În cunoștință de cauză. Și iată de ce cartea a fost citită. Proștii, pe care nu-i voi numi, s-au lăudat că au priceput-o. Iar eu i-am spus editorului meu că o vor cumpăra. Pretutindeni, trufie! Căci dacă a stârnit primul succes, Îl va mai stârni și pe al doilea cu acest opuscul pe a cărui primă pagină aș fi tentat să scriu următoarea impertinență: „De la un fudul, printr-
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pentru perestroika și pentru Uniune». Acest optimism era liniștitor, Ins... mi s-a p...rut exagerat”. Anumite semne ar fi trebuit s... le deschid... ochii conduc...torilor sovietici. Astfel, chiar la Începutul lui aprilie, la Congresul asociațiilor culturale de la Tallinn, editorul revistei Raduga a Îndr...znit s... menționeze pentru prima dat... eventualitatea unei secesiuni. La fel, cu prilejul „Reuniunii cîntecului” din Estonia, pe 11 septembrie, presedintele Societ...ții pentru protejarea patrimoniului vorbește despre independent.... Ins... actul cel mai marcant din acest
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
etc.). Această organizare funcțională mai este utilizată în cadrul unor modalități diverse de concepere a managementului resurselor umane. Etapele managementului resurselor umane sunt prezentate, și ele, în diverse feluri. O tipologie interesantă este următoarea<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), Managementul resurselor umane, Editura Economică, București, 2007, p. 44. footnote>: etapa empirică; etapa bunăstării sau a prosperității; administrarea personalului; managementul personalului - faza de dezvoltare; managementul personalului - faza matură; managementul resurselor umane - prima fază; managementul resurselor umane - a doua fază. Conform
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
lucrători, cât și manageri ai unei organizații”<footnote Ibidem, p. 5. footnote>; „oamenii reprezintă o resursă comună și totodată o resursă - cheie, o resursă vitală, de azi și de mâine, a tuturor organizațiilor”<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p.13. footnote>; „resursele umane reprezintă cheia activităților economice (...) aflată în centrul activității, omul devine un factor de importanță majoră pentru management”<footnote Manole, Cristina, Managementul resurselor umane în administrația publică, Editura ASE, București, 2006, p. 11. footnote>. În
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
le prelucreze pe cele existente, incluzând propria regenerare. „Oamenii sunt resursele active ale organizației, deoarece potențialul lor, experiența și pasiunea oamenilor, inițiativele și dezvoltarea lor contribuie activ la creșterea eficienței și eficacității organizațiilor”<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 18. footnote>. 5) „Resursele umane reprezintă una dintre cele mai importante investiții ale unei organizații, ale cărei rezultate devin tot mai evidente în timp”<footnote Ibidem, p.15. footnote>. 6) Deciziile manageriale din domeniul resurselor umane sunt printre
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
tipurile de activități. Astfel, Derek Torrington consideră că obiectivele fundamentale ale funcției de resurse umane ar fi următoarele<footnote Torrington, Derek, Personnel Management: A New Approach, Prentice Hall International, London, 1991, (a se vedea Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 38). footnote>: obiectivele legate de personal; obiectivele de performanță; obiectivele de schimbare - management; obiectivele de ordin administrativ. Societatea Americană pentru Pregătire și Dezvoltare (American Society for Training and Development - ASTD) prezintă, ca domenii principale de activitate ale managementului
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
în managementul resurselor umane „reprezintă forme mai mult sau mai puțin simplificate ale funcțiilor sau activităților managementului resurselor umane, care permit înțelegerea sau cunoașterea, mai mult sau mai puțin aprofundată, a conținutului acestuia”<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 51. footnote>. Modelele simplifică, pentru a putea prezenta ceea ce este esențial, prin procesul de abstractizare (omiterea unor aspecte) și pot mai bine dezvălui complexitatea unor realități. „Această reprezentare, ce se sprijină pe o observație, este o construcție care
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
îi tratează pe salariați ca pe un instrument în realizarea strategiei organizației, ca o resursă folosită într-un mod pur rațional și pe bază de calcul. D) Modele având drept criterii tipurile activității<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina, (editori), op. cit., pp. 50-66. footnote> Modelul Armstrong este axat pe analiza activităților de personal<footnote Armstrong, M., A Handbook of Personnel Management Practice, Kogan Page, London, 1992. footnote>. Sub un anumit aspect, modelul face parte din clasa „hard” (punctul C), punând
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
importanță specială, ea desfășurându-se în patru etape: a) evaluarea condițiilor resurselor umane; b) stabilirea obiectivelor resurselor umane; c) alegerea și realizarea activităților resurselor umane; d) evaluarea rezultatelor. Schema 13. Modelul Milkovich - Boudreau<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 67. footnote> Modelul Ivancevich - Glueck este axat pe analiza mediului (intern și extern al organizației - a se vedea schema 14). Schema 14. Modelul Ivancevich - Glueck<footnote Ibidem, p. 66. footnote>. Comentarii Ce valoare practică au aceste modele (și
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
are capacitatea de a ne orienta asupra a ceea ce este practic necesar a învăța. Pornind de la această manieră de a trata conținutul, putem spune că în domeniul resurselor umane, strategiile se referă la<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 149. footnote: funcțiunea de personal integrată celorlalte funcțiuni ale organizației; ansamblul obiectivelor pe termen lung privind resursele umane, modalitățile de realizare a acestora și resursele necesare a fi alocate; direcția orientării managementului firmei în fundamentarea ansamblului de activități
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Blake, Robert R. și Monton,Jane, (a se vedea Steers, Richard M., op. cit., p. 631). footnote> În raport cu gradul de dependență față de strategia firmei, Bühner distinge trei tipuri de strategii în managementul resurselor umane<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 152. footnote>: strategia de personal orientată spre investiții; strategia de personal orientată valoric; strategia de personal orientată spre resurse. Strategia de personal orientată spre investiții are la bază luarea în considerare a deciziilor privind investițiile firmei. Resursele umane
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
instituțională și cooperare transnațională. Conform „noii teorii instituționale a organizațiilor”, Paul DiMaggio, Walter Powell<footnote DiMaggio, Paul J., Powell, Walter W., „The Iron Cage Revisited: Institutional Isomorphism and Collective Rationality in Organizational Fields” în Powell, Walter W., DiMaggio, Paul J. (editori), The New Institutionalism in Organizational Analysis, University of Chicago Press, Chicago, 1991. footnote>, în noile condiții, competiția ar putea duce la o convergență în acele domenii în care concurența a reliefat o serie de elemente eficace care pot fi asumate
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
exprima cerințe reale de preocupări în România, printre care se reliefează cele legate de politicile de angajare, incluziune socială, evitarea excluziunii sociale (șomajul), respectarea demnității personale la locul de muncă, sănătatea personalului etc.<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 169. footnote>. Formarea capacității de problematizare a situației proprie resurselor umane reprezintă, ea însăși, o problemă centrală a politicilor managementului resurselor umane din țara noastră. Cursul are tocmai, ca scop, formarea unor competențe și deprinderi profesionale - adevărate „instrumente
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și urmărirea politicilor și planurilor de acțiune care vizează reducerea, în mod anticipat, a diferențelor dintre resursele umane ale întreprinderii (sub raportul efectivelor și al competențelor) și disponibilitățile ei la un moment dat”<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 179. footnote>. Abordată sub aspectul politicilor de planificare, previziunea capătă o serie de atribuții foarte concrete legate de oferta de muncă, necesitățile de resurse umane sau prognozarea cererii de personal (cantitativă și calitativă)<footnote Ibidem, p. 184. footnote
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a transformărilor promovate activ de țările avansate, și anume trecerea spre „instituții intensiv-cognitive”, „organizații bazate pe cunoaștere”, „organizații bazate pe competențe” etc. Schema 28. Etapele procesului de analiză și de proiectare a postului<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op.cit., p. 229. footnote> Iată de ce, structura locurilor de muncă se concepe, se creează și funcționează în raport cu cerințele de perspectivă ale societății, în general, cu cele ale instituțiilor, în particular. În cadrul administrației publice, problematica locului de muncă evidențiază o serie
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
strictă doar a aspectelor formale. Dintre acestea, amintim formulări cum ar fi „postul este un grup de poziții similare privind sarcinile sau îndatoririle”<footnote Ivancevich, John M., Glueck, William F., (1986), a se vedea Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 202. footnote> sau postul este „un grup de poziții sau situații care sunt identice în privința sarcinilor lor principale și suficient de similare, în general, pentru a fi incluse în grupul respectiv”<footnote Fisher, C.D., Schoenfeldt, L.F., Shaw, J.B.
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]