6,312 matches
-
față de ceva ce scapă propriului control: mintea noastră, care este de fapt la originea oricărei vreri. Astfel, orice deziderat moral este un a vrea să vrei altceva în condițiile în care nu-ți poți fi propria vrere. * De gândit o estetică în coordonatele teoriei evoluționiste! Efortul majorității religiilor s-a concentrat pe inhibarea multora din instinctele umane pentru posibilizarea vieții sociale și potențarea (poate chiar prin intermediul socialului) credinței; o continuă trudă de a salva pe om de sine însuși pentru orientarea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
armonii și tipare repetitive. Liniștea (pentru acele genuri muzicale ce reușesc s-o producă) este dată de atmosfera de familiar, de cunoscut, pe care ne-o procură o ordonare sonoră într-o lume plină de zgomote amenințătoare. * Din perspectiva unei estetici fundamentată evoluționist, arta și-ar găsi domeniul propriu de existență prin exploatarea stimulilor ce coincid cu plăcerile provocate de un răspuns corespunzător la mediu, reflex favorabil supraviețuirii personale și a speciei. Astfel, toate creațiile artistice vin să exploateze fie armonii
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
influențeze, uneori decisiv, traseele formative ale mentalului colectiv. Să menționăm doar consecințele Reformei lui Luther, cu refuzul său al imaginilor, asupra culturii occidentale, vizibile mai ales în frământările culturale ale epocii moderne ce au cuprins aspecte pornind de la morală, până la estetică. 12. Iarăși și iarăși... Maniera sub care au produs bizantinii filosofia sub aspectul scriiturii este nu tocmai lesne de înțeles pentru interpretul contemporan. Dacă intențiile unui text clasic bizantin, cum este cazul celor reunite sub numele de Filocalia, sau al
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
741 2 Pagini de critică literară, vol. III, p. 248 11 aplicând pretutindeni criteriul estetic, modificând energic imaginile consacrate ale unor mari scriitori. După G. Călinescu literatura română s-a citit altfel decât înainte. Critica foiletonistică a autorului Principiilor de estetică, ocazională, după propria-i mărturisire, s-a făcut mereu din perspectiva istoriei literare. Nu puține cronici publicate în periodicele vremii au trecut, cu schimbări neînsemnate, în monumentala Istorie... din 1941. În același eseu, Vladimir Streinu scria: „...prin temperament, Călinescu nu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
-le vocea distinctă, timbrul inconfundabil, zborul inspirat în spațiile eterate ale meditației și simțirii. În perimetrul spiritual național, două sunt reperele esențiale: Eminescu și Arghezi. Pe Eminescu l-a citit de copil și-i va străbate opera cu neostenită bucurie estetică toată viața. Cu Arghezi a fost contemporan și i-a urmărit cu înțelegere superioară întreaga desfășurare lirică, socotindu-l al doilea mare poet după Eminescu. Exegeza streiniană, nutrită din frecventarea îndelungată și asiduă a celor doi geniali creatori, probează gust
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
op. cit., p. 109 37 elementelor operei, dar și în raportarea la caracteristicile percepției critice, căreia i s-au dezvăluit. E cu neputință să ne închipuim un Maiorescu fără adăpost desfătându-se, în peisaj rupestru, sub o rupere de nori. În estetica lui G. Călinescu, intemperia și grandoarea sunt elemente fundamentale. Va veni desigur acel timp când un cercetător va separa ce este eminescian și ce este călinescian în noua viziune despre poet. Până atunci observăm numai că marea sărbătoare comemorativă a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
este aceea consacrată de marea școală lovinesciană și cristalizată de cea de-a treia generație postmaioresciană: instalarea înlăuntrul operei și examinarea atentă a structurii intime, scrutarea universului poetic al fiecărui autor cu „dioptrii” adecvate, dintr-o perspectivă declarat și consecvent estetică, stabilirea genului proxim și a diferenței specifice, analiza motivelor, temelor și ideilor poetice, stabilirea de filiații și influențe posibile și plauzibile, descifrarea originalității, analiza mijloacelor de expresie artistică (limbaj poetic - adecvare - inadecvare - lexic etc.Ă. Critic de maximă încredere al
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
p. 343 8 op.cit., p. 345 84 adeverit! Poetul cel mai de seamă al grupării, Ștefan Petică, discipol al lui Verlaine și Maeterlinck, cultivând „un fel de deschidere în vag, care îi ușurează expresia de materialitate prin referiri abstracte”, „anticipează estetica orizonturilor lirice nedeslușite, pe care le vor cultiva poeții viitori ca Minulescu, Stamatiad, Ștefănescu-Est, Davidescu, Iacobescu ș.a., aflați sub influența lui cu mult mai mult decât sub cea macedonskiană.”1 Aplicând pe spații mici ideea călinesciană a istoriei literare ca
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
are permanent în vedere nu doar aspectele tehnice ale versificației ci și condiția estetică a versului liber, în legătură cu care nu exista o definiție corespunzătoare. Paradoxul întregii cercetări este că la finele ei autorul constată imposibilitatea unei definiții și a unei estetici a versului liber. Evident, criticul pornește de la definiția istorică a versului liber („...numim versuri libere rândurile de poezie neprozodică din nici un punct de vedere, în care toate normele sunt aplicate ad libitum, începând de la experiența formală a simboliștilor francezi”Ă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Ritmului imanent publicase numeroase studii și eseuri critice precum și un volum: Pagini de critică literară, Marginalia, Eseuri, Editura Fundațiilor Regale, 1938. G. Călinescu admite concesiv reticent: „Poetul a scris și eseuri, interesându-se de problema criticei, atingând felurite puncte de estetică poetică.”3 Divinul critic încheie cu sfaturi didacticiste: „În aplicări, eseistul va avea de reexaminat unele opinii prea cordiale ori prea reticente, precum va trebui să-și corecteze stilul oficios.”4 Optica rămâne neschimbată în Compendiu.5 Șerban Cioculescu a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
volutele grațioase, jocurile de artificii, înfloriturile stilistice. Evită sistematic judecata encomiastică, rămânând în perimetrul aprecierilor critice cumpănite. Compartimentările lucrării reflectă aceeași viziune pozitivist funcțională asupra operei și personalității criticului: Excurs biografic, Spre un statut propriu al criticii literare, Pentru o estetică a poeziei moderne, Între tradiție și modernitate, În labirintul clasicismului românesc, Refăcând drumul istoric al criticii literare românești, Arta criticului, Poetul, Argument final. I-am reproșa monografistului o anumită cantonare în factologie, articularea unui studiu cam stufos și prolix pe
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
la 75 de ani, nr. 6, 7 februarie, p. 3 Despre o viitoare ediție critică Eminescu, nr. 7, 12 februarie, p. 3 Sintaxa poeziei,nr. 8, 19 februarie, p. 3 132 Dicționarul criticii literare, nr. 9, 26 februarie, p.3 Estetica versului liber, nr. 11, 12 martie, p. 3 Estetica versului liber (IIĂ, nr. 12, 19 martie, p.3 Estetica versului liber (IIIĂ, nr. 13, 26 martie, p. 3 Octavian Goga - poetul, nr. 14, 2 aprilie, p.3 Monografii istorico-literare, nr.
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
3 Despre o viitoare ediție critică Eminescu, nr. 7, 12 februarie, p. 3 Sintaxa poeziei,nr. 8, 19 februarie, p. 3 132 Dicționarul criticii literare, nr. 9, 26 februarie, p.3 Estetica versului liber, nr. 11, 12 martie, p. 3 Estetica versului liber (IIĂ, nr. 12, 19 martie, p.3 Estetica versului liber (IIIĂ, nr. 13, 26 martie, p. 3 Octavian Goga - poetul, nr. 14, 2 aprilie, p.3 Monografii istorico-literare, nr. 15, 9 aprilie, p. 3 Specific național și limbă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
februarie, p. 3 Sintaxa poeziei,nr. 8, 19 februarie, p. 3 132 Dicționarul criticii literare, nr. 9, 26 februarie, p.3 Estetica versului liber, nr. 11, 12 martie, p. 3 Estetica versului liber (IIĂ, nr. 12, 19 martie, p.3 Estetica versului liber (IIIĂ, nr. 13, 26 martie, p. 3 Octavian Goga - poetul, nr. 14, 2 aprilie, p.3 Monografii istorico-literare, nr. 15, 9 aprilie, p. 3 Specific național și limbă, nr. 16, 16 aprilie, p. 3 Index papal, nr. 17
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
1 Durata operelor de artă, nr. 46, 12 noiembrie, p.1 Colocviul de la Varșovia, nr. 47, 19 noiembrie, p. 1, 7 E. Lovinescu, nr. 48, 26 noiembrie, p. 1, 7 Conceptul de tradiție literară, nr. 49, 3 decembrie, p. 1 Estetica sportului, nr. 50, 10 decembrie, p.1 C. Negruzzi văzut de Al. Piru, nr. 51, 17 decembrie, p. 1 C. Negruzzi, marele precursor, nr. 52, 24 decembrie, p. 1-7 Sinceritate și arificiu în opera de artă, nr. 53, 31 decembrie
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
peisaje ondulate și de un verde Întunecat. Pe acolo nălucesc uneori ape, iar spumele țâșnite ca din șampanie sugerează cascade. Apoi drumul cotește spre nord-est, plutește peste golfuri maritime și intră deasupra pământurilor fertile ale Fluviului Galben din grandioasa Chină. Estetica plantațiilor de orez alterează alte culori: vede crud, ca de primăvară, pătratele de apă azurii, În locuri umbrite, iar În cele Însorite scapără scântei, Încât privindu-le, ne clipesc pleoapele. Geometria riguroasă, dar frumoasă a așezărilor, de aici Înainte, ne
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
unii dintre ei. Medicii și-au dat seama cam târziu că au în fața tifosul exantematic... În iarna 1942-1943, au murit între 3-4.000 de țigani 1. Țiganii, chiar mai mult decât evreii, nu se armonizau cu abstracul concept românesc al esteticii în Transnistria: nu numai că erau murdari, infestați de păduchi răspânditori de tifos, îmbrăcați în zdrențe, dar și furau, refuzau să muncească, vorbeau aceeași limbă româna ca “stăpânii” lor și era imposibil să-i izolezi de restul populației. Alături de moarte
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
moară unii dintre ei. Medicii și-au dat seama cam târziu că au în fața tifosul exantematic... În iarna 1942-1943, au murit între 3-4.000 de țigani. Țiganii, chiar mai mult decât evreii, nu se armonizau cu abstracul concept românesc al esteticii în Transnistria: nu numai că erau murdari, infestați de păduchi răspânditori de tifos, îmbrăcați în zdrențe, dar și furau, refuzau să muncească, vorbeau aceeași limbă româna ca “stăpânii” lor și era imposibil să-i izolezi de restul populației. Alături de moarte
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Nu este un simpli semn fiziologic, ci are o anume adresare. Este în mod natural înnoit în contact vizual. b. Privirea: formă a comunicării nonverbale prin mijlocul căreia putem „citi” ceva în ființa copilului: durerea, plăcerea, supărarea, așteptarea etc. c. Estetica: - respectiv: întinderea mâinilor și a întregului corp pentru a fi luat în brațe - mimica specifică stării de disconfort conduitele de abandon (tăcerea, îmbufnarea, oftatul) d. Gânguritul: act ce traduce încercarea copilului de a pronunța primele cuvinte. De regulă el imită
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
timpului în materia vie sunt în strânsă dependență de mediul ecologic, de elementele mediului înconjurător natural. Cunoașterea interdependenței om-natură datează din cele mai vechi timpuri, de când se adună date privitoare la influența apelor minerale, a climei, a zonelor geografice, la estetica naturii etc. Practica milenară a balneologiei a cunoscut, după primul război mondial și până în prezent, trei perioade distincte, determinate de evoluția tehnică și de studiile de farmacodinamică. Până la primul război mondial, preocuparea principală, în privința izvoarelor mineralizate, a constituit-o identificarea
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
la redescoperirea canalelor de comunicare între oameni, a posibilităților de contact real cu lumea exterioară, afirmă C.D. Cernei. Peisajele, în forma masivelor plantate, a compozițiilor limitate fitopeisagistice, a ansamblurilor arhitecturale, arboricole sau floricole, înfrumusețează mediul de viață, prin mijloace artificiale. Estetica mediului este una din coordonatele principale ale calității vieții, factorul emoțional este inseparabil de condiția umană. Mediul social care se constituie într-o stațiune balneoclimaterică își are particularitățile sale, cu tot caracterul eterogen și temporar al sanatorizaților. Oameni din variate
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
creația nu are secrete, este doar o munca supraomenească" . Cel care ridică cercetarea creației la grad de știință și pune bazele psihologiei teoretice a creației În țara noastră, Înaintea prof. Florin Ștefănescu-Goangă, este Lucian Blaga. Înca din anul 1924 ("Problemele esteticii"), el concepe creația ca un produs al valorilor conștiente și inconștiente, ca un sistem de "năzuințe plăsmuitoare" sau "atitudini constructive", care "dacă ar fi studiate mai sistematic și mai consecvent" s-ar dovedi superioare intelectului. Procesul creativ a fost definit
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
alte materiale căzute din vehicule pe timpul transportului pe drum, datorită încărcării necorespunzătoare, neasigurarii încărcăturii sau unor defecțiuni ale vehiculului; 8. întreținerea necorespunzătoare sau lipsa de întreținere a construcțiilor ori a instalațiilor autorizate în zona drumului public, cu efect negativ asupra esteticii drumului; 9. împiedicarea personalului tehnic al drumurilor de a executa lucrări de deszăpezire, studii, măsurători, sondaje, precum și de a ocupa terenuri după ce au fost îndeplinite formalitățile legale pentru efectuarea acestor operațiuni; 10. circulația pe drumurile publice modernizate a vehiculelor pe
HOT��RÎRE Nr. 36 din 29 ianuarie 1996 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele privind exploatarea şi menţinerea în buna stare a drumurilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114218_a_115547]
-
arhitectura, industrie ușoară, industrie alimentară, transporturi, tehnica foto-film, științe agricole și silvice, medicina, farmacie, științe economice, management, istorie, filozofie, psihologie, pedagogie, sociologie, științe juridice, matematică, informatică, astronomie, fizică, chimie, geologie, geografie, biologie, ecologie, științe filologice - filologie, lingvistică, teorie, critică și estetică literară, ediții critice, antologii cu sau fără aparat critic, folcloristica, dialectologie, cultura românească veche, bibliologie, biblioteconomie, teatrologie, etnologie și etnografie, muzicologie, teorie și critica de artă, lexicoane, enciclopedii, dicționare -, toate aceste domenii implicind cunoștințe specifice și cercetare de specialitate. 5
INSTRUCŢIUNI Nr. 178 din 8 martie 1994 cu privire la modul de încasare a contribuţiei, finanţarea cheltuielilor aprobate, evidentierea şi raportarea Fondului special pentru cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110700_a_112029]
-
Manipularea Arhivei Securității 176. Mihai Valentin Vladimirescu - Viața de zi cu zi în vremea lui Iisus 177. Vintilă Mihăilescu - Scutecele națiunii și hainele împăratului. Note de antropologie publică 178. Adriana Babeți - Amazoanele. O poveste 179. David Bentley Hart - Frumusețea infinitului. Estetica adevărului creștin 180. Moshe Idel - Mircea Eliade. De la magie la mit 181. Grete Tartler - Înțelepciunea arabă. De la preislam la hispano-arabi (ediția a III-a) 182. Mirel Bănică - Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană www.polirom.ro
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]