4,693 matches
-
și al surprizei față de incredibila rapiditate cu care autoritățile s-au mobilizat și au deblocat bani). Dar deh! după cum știm, Cioran și-a iubit altfel țara decât țopârlanii cu vipușcă. Înclin să cred că, totuși, cea mai decentă formă de evocare a unui personaj cultural de o asemenea magnitudine nu are nimic de-a face nici cu Wikipedia, nici cu faptul divers, ci doar cu o sinceră trecere în revistă a unei experiențe personale. În ceea ce mă privește, eu nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
interbelic De Caelo, cu aromele lui interzise și câteva accente creștine de care Noica s-a dezis toată viața. Mi-am adus aminte de aceste detalii cu puțin timp în urmă, când am citit în acest colț de pagină o evocare a filosofului păltinișan făcută din perspectiva documentelor Securității și a interpreților contemporani ai acelui trecut tulbure, apăsător, tenebros și vinovat. Mă gândeam atunci că Noica a stat mereu în perioada postbelică sub apăsarea a două stigmate: simpatiile legionare, acuză care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
viu și spectaculos, care ar trebui mai curând discutat în școală, în locul elanurilor encomiastice sau a clișeelor iraționale care înconjoară imaginea poetului în discursul paideic românesc. Volumul, care antologhează o colecție aproape exhaustivă a mărturiilor despre Eminescu, cuprinde, pe lângă clasicele evocări ale lui Slavici, Maiorescu, Creangă, Delavrancea, Caragiale sau Mite Kremnitz, și o mulțime de alte descrieri ale unor personaje care l-au cunoscut mai apropiat sau care doar l-au întâlnit, fulgurant, dar care au simțit nevoia, la solicitarea diverșilor
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
au întâlnit, fulgurant, dar care au simțit nevoia, la solicitarea diverșilor editori, să-l evoce pe poetul dispărut. Această colecție de imagini diferite, mai elaborate, mai detaliate sau doar schițate, își are tâlcul ei, chiar dacă, așa cum avertiza Caragiale, toate aceste evocări, post factum, erau, de regulă, conjuncturale, alterate critic sau cu scopul nemărturisit de a contribui la edificarea și justificarea mitului ori a promovării, prin ricoșeu, a celui în cauză. Când Caragiale scrie că Eminescu "era mereu înamorat și fără bani
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
restul imaginilor interesante pentru a configura interior screenig-ul domnului Zub (anii de la Institut, refuzul, sub ochiii mei, a solicitării lui Petre Roman care-i propusese Ministerul Cultelor, bursa mea la Paris, Elsa și Paul Miron, doctoratul, recomandarea pentru Fulbright sau evocarea întâlnirilor memorabile din biroul său cu Neagu Djuvara, Katherine Verdery, Claude Karnoouh, Catherine Durandin, Roger Chartier etc) - la următorul text aniversar. La 80 de ani, Alexandru Zub întruchipează nonșalant, zilnic, cu naturalețe, titlul unei apreciate lucrări de-ale sale: Efigia
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
a Armatei Române, ci și, de 93 de ani, să însemne ziua de naștere a Maiestății Sale, Regele Mihai I al României, ambele reprezentând simboluri ale trăiniciei și curajului cărora li se cuvin urări de viață lungă. Poate că o evocare sumară a rolului jucat de Casa Regală în istoria recentă a țării ar putea constitui un bun contrapunct la talazurile de propagandă și manipulare pe care, inevitabil, orice proces electoral prezidențial le aduce cu sine. Mai ales că, de aproape
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
surprinzătoarea ambiție de a-și înfrunta destinul potrivnic și de a câștiga, în ciuda unor auguri care i-au fost mereu nefavorabili, pariul cu posteritatea. Nu e vorba să facem aici, deși poate ar merita la un astfel de ceas festiv, evocări encomiastice sau cine știe ce jocuri propagandistice, ci doar de a medita un pic la modelul de decență și stabilitate, de calm și respect pentru țară și valori pe care ni-l oferă, măcar de două decenii și jumătate, Regele Mihai. Și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
poemul Lui Eminescu de D. Anghel și St. O. Iosif. Cezar Petrescu semnează eseul Poetul durerilor noastre, Tiberiu Crudu scrie articolul Înrâurirea literaturii populare asupra lui Eminescu, Mihai Ciutea articolul Eminescu, cugetător politic și gazetar, iar Mihail I. Țupa dă evocarea După 45 de ani. Tiberiu Crudu, prezent fără întrerupere în R., publică în prima serie schițele Ispita, premiată la concursul „Vieții literare” din București, și Dezlegare. Lucia Oprescu îl evocă pe Emil Gârleanu, se comentează volumul V din romanul În preajma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289360_a_290689]
-
clipe de cumpănă, să se întoarcă spre obârșii, pentru a regăsi, pe firul generațiilor, punctul nevralgic care le-ar putea, în cele din urmă, justifica. Călătoria lor în timp e subiectivă și urmează meandrele unei imprevizibile memorii afective, care îngăduie evocării să se lase impregnată de un lirism subteran. Mecanismele trăirii acestui timp interior, deprinse din scrierile lui Marcel Proust, William Faulkner, James Joyce ori D. R. Popescu, ies în evidență chiar în romanul Coborând spre nord-vest, unde își află cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
infinitul”, atenuând, prin nelimitarea ei, dureroasa limitare a ființei. Cu Săptămâni de dragoste S. își schimbă unghiul de observație, punând în discuție atitudinea individului în fața provocărilor pe care i le adresează istoria. Tema inițial anunțată se va pierde însă în evocarea voit confuză a trecutului unui clan, pentru a fi reluată, mai mult declarativ, abia spre final. Un gest de curaj și, în ultimă instanță, un gest politic - Ștefan Rohia, un licean utecist, arborase, în timpul ocupației horthyste, în semn de protest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
constituie dintr-o bătălie surdă cu timpul. Adică o bătălie cu moartea. În drumul jurnalului se ridică, invariabil, un obstacol de netrecut: propria sa origine. Ea limitează În dublu sens mișcările În timp ale autorului. Mai Întâi, pune o piedică evocării nezăgăzuite a timpului trecut: În cazul că ar fi un gen al rememorării „lungi”, el și-ar modifica identitatea, transformându-se În autobiografie sau În amintire. Provenind, generic, din proză, jurnalul moștenește destule din limitările acesteia. (Nu se cunosc jurnale
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
este paradoxul În care se situează sinucigașul: Într-o percepție nemediată, pe tot parcursul hotărârii de a-și lua viața, sinucigașul e un stăpân al morții. El domină moartea prin simplul gest al invocării ei. Prins În tensiunea iscată de evocarea obsesivă a gestului funest și fatalitatea anulării acesteia prin Însuși actul sancționării practice, scriitorul se opune tocmai suferinței de a-și fi descoperit o putere pe care și-o ignora: de a decide singur asupra propriei soarte. Odată rezolvată această
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
asemănată cu un parcurs al lui Orfeu prin infernul propriei biografii, e un drum, În aparență, fără Întoarcere. E pata oarbă În care scriitorul Își proiectează fantasmele fără să fie sigur vreodată că nu sunt simple săgeți trimise În gol. Evocarea psihanalizei, pe de o parte, și a simbolicii, pe de alta, marchează limitele (ele Însele vagi!) Între care se Întinde domeniul autoportretizării. Printr-o selecție instantanee și inconștientă, textul se va ordona În jurul unor realități, și nu În jurul interpretărilor, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Având în vedere schimbarea condițiilor învățării de la caz la caz, cunoștințele achiziționate nu mai servesc direct situațiilor noi, ele însă se tezaurizează în stocul memoriei iar copilul cu handicap nu poate face față modificărilor structurale în procesul învățării, memoria de evocare fiind de asemenea dificilă. Așa se explică discalculia, dislexia, disgrafia, alexia, agrafia, alalia, dislaliile simple și polimorfe, dizartriile, afazia și toate tulburările de limbaj și comportament în cazul copiilor cu nevoi speciale, în procesul învățării și integrării lor socio-afective. Concluzii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de prins, aruncat și sărit. 7) Examenul lateralității: lateralitate încrucișată, dextralitate manuală și oculară dreaptă. 8) Examen psihologic clinic: intelect de limită (Q.I. = 80 Scara Termen), bradipsihie, rezistență scăzută la solicitări intelectuale, fatigabilitate rapidă și blocaj consecutiv. Fixare și evocare mnezică dificilă, mare labilitate a intereselor, instabilitate psiho-motoră. Personalitate inertă, timidă, cu echilibru emoțional inconstant. În grupa de terapie în care este încadrat manifestă tendință de dominare, agresivitate, agitație psiho-motoră, mai ales în timpul nesupravegheat. Are și reacții neașteptate, comportament oscilant
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dizartriei căci sunt frânate și uitate posibilitățile de constituire a schemelor motorii ale rostirii, cu prevalența aspectului distonic și dispraxic, aspecte mult mai rezistente la tratament decât cele paralitice. Se observă insuficiența lexicală, sărăcia de vocabular cât și greutățile în evocarea cuvintelor, ceea ce duce la tulburarea funcțiilor superioare ale limbajului: abstractizări, generalizări, dificultăți în structuralizarea vorbirii în cuvinte, propoziții și fraze. Propozițiile sunt frecvent eliptice de predicat sau de subiect, afișând deprinderi defectuoase de coarticulare și de organizare contextuală, cât și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu handicap verbal, intelectual, acustic. Tulburarea auzului fonematic se referă la lipsa de maturizare a acestei particularități și la lipsa de exersare a laturii expresive a limbajului oral. Această deficiență explică în mare parte vocabularul sărac, exprimarea greoaie, dificultățile de evocare a cuvintelor cât și fluxul verbal neadecvat, iar la hipoacuzici alterarea vocii ca intensitate și muzicalitate. Pedagogul M. Montesori consideră că între 2 și 5 ani se dezvoltă componenta auzului fonematic: atenția auditivă, memoria auditivă, finețea de diferențiere acustică a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mai mare persistență, dar poate fi regresivă, copilul compensând pe alte căi deficitul de auz și vorbire. Dislalia prin hipoacuzie nucleară cohleară, cunoscută și prin denumirea de „disacuzie neurală” este diferențiată prin existența elementelor afazice: (tulburări ale pronunției, deficit de evocare și vocabular, alterări ale structurii frazei, insuficientă capacitate de a povesti, o degradare globală a funcției limbajului și vorbirii). Aspecte ale limbajului la copiii cu tulburări nevrotice și de comportament Tulburările nevrotice și de comportament sunt o problematică de studiu
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
la specificul metodelor de reabilitare a limbajului în afazii, privind primele două nivele, lexia și grafia făcând obiectul altei preocupări. Din punct de vedere simptomatologic sunt evidente simptomele de tip afazic asociate cu o tulburare intelectuală, manifestată prin tulburări de evocare, de folosire a simbolurilor, de formulare prepozițională, de abstractizare și generalizare, cu ecou asupra laturii instrumentale a limbajului. Tulburările de recepție și de înțelegere, de interpretare a limbajului sunt asociate cu fenomene de dezintegrare fonetică. În sens invers, tulburările de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sub formă articulatorie prin insuficienta discriminare fonetică cu dificultăți de pronunție a consoanelor, a grupelor de consoane și în perceperea fonemelor și a propozițiilor, cu disritmii în ceea ce privește melodica vorbirii. Sub aspectul lexicului au un vocabular activ sărac, cu dificultăți în evocarea cuvintelor, în angajarea dialogului, având un flux verbal neadecvat. În dislexia instrumentală percepția auditivă și vizuală este tulburată, iar ca urmare au loc dificultăți de exprimare orală și scrisă, stil infantil, vocabular sărac, instabilitate psihomotoră etc. Acești copii au o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a cuvântului scris sau de analiză fonetică a celui auzit, cât și unui deficit de sinteză acustică, cuplat cu deficiență de atenție și memorie auditivă. Asemenea manifestări fac mari dificultăți în înțelegerea raporturilor parte-întreg: literă silabă, silabă-cuvânt, cuvântfrază-context. Distorsiunile în evocarea textului de natură simbolizată duc la o citire lentă, fragmentată, alteori precipitantă, cu ezitări și pauze mari, ineficiente în sesizarea sensului. De foarte multe ori se citește „pe ghicite” cu substituiri nelogice, cu repetări și reveniri, cu pierderea rândului etc.
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Aceasta este fața infernală a lumii din romanele lui S., produse ale unui „realism apocaliptic” (Dan C. Mihăilescu). Trebuie subliniat însă că autorul nu se cantonează într-o literatură a derizoriului realității contingente și a „mizerabilismului”. În a doua instanță, evocarea acestui strat al imediatului de maximă concretețe este dublată mai întâi de un palier eseistic al narațiunii, de comentariul disertativ și colocvial-teoretic - pe o latură a lor romanele pot fi definite și ca romane-eseu -, fiind astfel învestite cu un prim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
ritmica eternă a anotimpurilor, casa bătrânească, grădina înrourată și plină de miresme, bisericuța senină, precum și alte înduioșătoare priveliști ale ocrotitoarei „vetre”. Lărgindu-și gama, ciupind energic struna naționalismului, paseistul se dedă unei făloase retorici, cu trâmbițări de vitejii străbune și evocări de cetăți basarabene. Îi reușește însă cu totul altceva, și anume pensulația în miniatural. Surprinzătoare este consonanța poemului Pânda cu Moartea căprioarei a lui Nicolae Labiș. În alte poezii „joacă” maniera lui G. Coșbuc sau sunt de regăsit ecouri din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
-se intransigent, ca un adevărat „tiran” al adevărului. Dar personajele sunt schematice, axul dramei este fragil, ideile se articulează bombastic, cu accente lirice, hiperbolice, care duc - involuntar - la caricatura sublimului căutat. „Portretele eseistice” din volumul Coloane care cresc necontenit (1999), evocări și pagini memorialistice mai degrabă, pline de un lirism uneori grandilocvent, sunt dedicate lui M. Eminescu, O. Goga, C. Rădulescu-Motru, Ovid Densusianu, Mihail Dragomirescu, George Murnu, Liviu Rebreanu, Lucian Blaga, T. Arghezi, V. Voiculescu ș.a. Postume, volumul Țărmul însingurării mele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
Libertatea” (New York), uneori folosind semnăturile Aron Grămadă sau Silviu Turdeanu; de asemenea, este prezent în câteva numere ale revistei „Mele” (Honolulu). În 1981, tipărește eseul Jurnalul unui anonim, iar Editura Dacia din Madrid îi scoate cartea Din împărăția morții, o evocare a suferințelor îndurate în pușcăriile comuniste. Între 1981 și 1986 a fost director al revistei „Curierul”. Cu învârtejiri verbale alunecând, printre nebulozități și contorsionări, într-un delir ce mimează ideația febricitantă, B. se avântă în publicistică ținând „sabia”într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285576_a_286905]