4,798 matches
-
pentru a recunoaște în lumea exterioară șabloanele familiare. De îndată ce un șablon este recunoscut, mintea i se adaptează și îl pune în aplicare nu mai este nevoie de gândire. Într-un fel, mintea noastră este o continuă căutare a acestor drumuri familiare care fac ca gândirea să devină inutilă". (de Bono, 2007, p. 45) Dar căutarea de șabloane acționează de multe ori restrictiv, obligând situații noi să intre în tipare vechi, ceea ce înseamnă că tiparele noi sunt rezultatul conflictului între tipare relativ
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
un tipar, mintea nu mai trebuie să analizeze sau să selecteze informațiile. Este necesar doar să existe suficiente informații pentru a declanșa tiparul. Atunci mintea urmează în mod automat tiparul, în același mod în care un șofer parcurge un drum familiar". (de Bono, 2007, p. 52) Tiparele modifică percepția, ceea ce înseamnă că mintea parcurge doar traseele cunoscute și selectează acele informații care consolidează tiparele existente; mintea alege siguranța, cunoscutul și caută să elimine de la sine necunoscutul, asimilat cu potențiale pericole; dar
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
văzut constrânși s-o accepte, fără alte modificări de fond, ci doar cu completări de amănunte. Clasificarea temperamento-constituțională hipocratică se sprijină pe două date fundamentale: 1. Doctrina quaternară a celor patru prototipuri elementare (apă, aer, foc și pământ), atât de familiare antichității, și atât de puțin subtil înțelese de către moderni. 2. Doctrina substratului umoral al individualității. Ea deosebește în orice organism, patru feluri de umori, fiecare în raport cu o anumită funcțiune biologică și cu un anumit organ sau aparat organic: Limfa: lichidul
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
au acceptat doctrina umorală a celor patru temperamente, drept bază a diverselor variante tipologice pe care le propuneau. Treptat, treptat însă, doctrina a început a se dilua și a se retrage din circulația științifică, iar cele patru temperamente, atât de familiare experienței populare și consacrate de veacuri de observație clinică, începură a pluti la voia întâmplării, în căutarea unei baze raționale, capabile să le justifice în fața pozitivismului veacului. Medicina modernă a început prin a respinge doctrina hippocratică umorală, considerând-o întemeiată
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
că prin înlăturarea unei poziții negative a trupului se elimină și atitudinea negativă pe care ea o implică, ceea ce ne oferă o șansă în plus de a ajunge la o soluție pozitivă. în concluzie, în relațiile de fiecare zi (situații familiare etc. ) semnalele non-verbale pot fi abordate cel mai bine folosindu-ne de tehnici verbale; în schimb, în situațiile de afaceri, cea mai bună strategie este să acționăm non-verbal. ALTE REGULI DE ASCULTARE ÎN SITUAȚIILE DE AFACERI în lumea afacerilor, obiectivul
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
străin de problematicile redefinirii și repracticării naturii umane în contexte mediate de tehnologiile virtualului: de la percepția dislocării corpului prin emergența unor „organe” senzoriale mașinice la regăsirea și redimensionarea acestuia pentru asigurarea unei percepții de sine. Chestionarea modurilor perceptive și senzoriale familiare ajunge până la obținerea senzațiilor de fragmentare corporală, de ubicuitate sau de teleportare și se întinde până la posibilitatea de recombinare a simțurilor în cadrele flexibile ale unor noi tipuri de visceralitate (inclusiv sexualeă. Interfațarea poate conduce la obținerea unei concordanțe între
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
instalațiilor sale este unul conotat feminin, embrionic, fluid și visceral, oceanic-maternal, dar și unul oniric, artista încercând să contureze un spațiu al visului și al imaginației. Astfel, imaginea artistică digitală devine o exprimare a imaginației și o desprindere de limitele familiarului, o intrare în neobișnuit și în inimaginabil. Din acest motiv, Char Davies propune imersantului experiența privirii prin lucruri și a plutirii, mai degrabă decât experiența acționării, deopotrivă ca o marcă a desprinderii de constrângerile fizic-trupești ale gravitației și ca întrupare
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de-al doilea, din perspectivă afectivă, într-o complementaritate stringentă și necesară. Cartea profesoarei Mihaela Ciocoiu, intitulată sobrudidactic Nicolae Labiș - recurs la memorie - Dimensiuni spațiotemporale în poezia lui Nicolae Labiș (Editura PIM, Iași, 2010), vine așadar pe un teren critic familiar, străbătut cu rigoare de condeie critice importante și ne propune o lectură decomplexată și comprehensivă a creației labișiene. O primă constatare se referă la absența reperelor biografice în sens tradițional (naștere, familie, arbore genealogic, studii, formație intelectuală etc.), țelul cercetării
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
numeroase expresii pline de savoare și de pitoresc: „Porțile nourilor s-au dezlegat, Plouă cu cofa pe munți și pe sat. Mătcile seci și închise-acum fierb.” (După secetă) El folosește locuțiuni verbale și nominale determinative, clișee uzuale de limbă, formulări familiare, sintagme, toate considerate fapte de limbă cu valoare stilistică și estetică, de circulație largă și folosite curent de către vorbitor. Iată de ce, nu întâmplător, preocuparea poetului de a folosi un bogat material lexical de proveniență populară este pusă pe seama faptului că
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
remarca frumusețea sălbatică a locurilor, iarna veți simți în nări miros de lupi și de fum; vara miros de fân și de rășină- totul îmbibat cu ceva ce aduce a sudoare și a pământ - pământ adânc. Veți prvii luna mare, familiară și apropiată de pe cerul nostru nefiresc de senin, veți asculta toate poveștile cu stafii și strigoi, precum și împușcăturile ce mai vuiesc răzleț între munți. Veți afla despre flăcăii noștri că-s voinici ca brazii sau unii becisnici ca tufa. Despre
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
cu pădurea suscită mâhnire. Ruralul, naturistul Labiș, în esență un emotiv „privind în amintire” spre „Carpații veșnici”, ascultând depărtări unde „buciumă vise” își adună ficțiunile în reluate discursuri impresive; rămase întocmai ca la începuturi, izvoare, dihănii și celelalte sunt repere familiare, niște constante afective într-o geografie a satului arhetipal. Nostalgia alpestră este cel mai adesea în legătură cu sentimentul pierderii meleagului originar al copilăriei și reluarea imaginilor în care seninătatea ascensională ficționează cu tentă edenică, transformă spațiul poetic în priveliște mitică: „În
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
o lume fără timp și una a timpului care nu iartă. Un rol deosebit în creația lui Labiș îl are vocabularul. În cadrul acestuia poetul folosește pe o scară largă termenii populari îmbinându-i armonios cu regionalismele, cu arhaismele și cuvintele familiare. Regionalismele (crivăț, hău) sunt folosite destul de rar și nu ridică probleme în înțelegerea lor. Termenii populari întâlniți se referă fie la obiecte necesare ocupației țăranilor (bardă, ferăstrău, suman), la modul de viață al oamenilor (carafă, clondir, laviță). Unele cuvinte
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
este cea care se constituie în criteriu de apreciere a oricărei lucrări și este cea care stabilește ierarhiile în rândul preferințelor publicului cititor, specializat sau nespecializat; p. 123, r. 26 27 : „câți copii știu ce va să zică eremit?” folosirea termenilor inteligibili, familiari copilului, sporește eficiența materialului; p. 125, r. 8 9 : „este mare deosebire între a fi om învățat și a fi învățătoriu” -cultura unei persoane nu este suficientă pentru îndeplinirea oricărei sarcini; unele meserii solicită pregătire de specialitate; r. 30 31
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
1970 [1975], 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Propp 1968 [1970]. Vezi și DRAMATIS PERSONA, SFERĂ DE ACȚIUNI. algebrizare [algebrization]. Opusul INSOLITĂRII. Dacă cea de-a doua, pentru Șklovski și formaliștii ruși, rezultă din tehnici (seturi de mijloace) care înstrăinează familiarul împiedicînd modurile automatizate de percepție, algebrizarea automatizează la maximum percepția și permite o economie maximă de forțe perceptive. ¶Lemon, Reis 1965; Shklovsky 1965a [1983]. alocutor. Vezi RECEPTOR, DESTINATAR. alomotiv [allomotif]. Un MOTIV ce poate surveni într-un anume context motivemic
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ALTERNANȚA, inserarea (sau ÎNCADRAREA) e unul din modurile de bază ale combinării secvențelor narative. ¶ Bal 1981b; Berendsen 1981; Bremond 1973 [1981]; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Prince 1973, 1982; Todorov 1966 [1972a], 1981. Vezi și NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. insolitare [defamiliarization/ostranenie]. Înstrăinarea familiarului prin respingerea modurilor de percepere automatizate, ținînd de obișnuință. Pentru Șklovski și formaliștii ruși, insolitarea (ostranenie) surprinde scopul artei (literare): promovarea conștiinței de sine. ¶Lemon, Reis 1965; Shklovsky 1965a [1972] [1983].Vezi și ALGEBRIZARE. instanță povestitoare [narrating instance]. Actul de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de putere, forță fizică și psihică, voință, determinare. Pe de altă parte, stejarul este un dublu simbol falic prin verticalitate - simbolizarea erecției - și prin fruct - ghinda. Are deci o semnificație sexuală pe care o regăsim de altfel și în limbajul familiar, „viguros ca un stejar”. Frasin Frasinul simbolizează axa lumii, mai ales în tradiția scandinavă, cu Yggdrasil, arborele originar, sprijin al umanității. În vis, exprimă aspirațiile înalte, ambiția și tensiunea spirituală. Palmier, ramură de palmier Palmierul și mai ales ramura de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
să depășească o foamete grea ce a durat șapte ani (Gen 47,13 ș.u.). Povestirea pune cariera sa pe seama credinței și virtuților sale, dar mai ales a binefacerii divine. După cum se observă, punerea problemei are loc în termeni absolut familiari și teologici. b) Așadar, în tradiția biblică, patriarhii sunt prezentați ca precursori ai monoteismului propriu-zis; apariția sa e atribuită revelației divine lui Moise și, prin el, poporului care gemea sub povara muncii silnice în Egipt (Ex 3,14-15; 6,2-3
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Yhwh și religiile nomadică și cananeană. În a doua lucrare, cu o orientare teologică mai accentuată, reproduce mai mult sau mai puțin aceleași elemente. c) Studiul cel mai recent aparținând germanului R. Albertz (1992) pornește și el de la « Elementele nucleelor familiare celor mai antice („religia patriarhilor”)», trecând imediat la „Forma de viață nomadă”; dezbate apoi „Religia nucleului celui mai mare (grupul exodului)”, cu Yhwh ca Dumnezeul eliberării, religia nucleului constituit din liga tribală, pietatea familială, pentru ca în final să studieze epoca
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
nu mai degrabă de prima jumătate a secolului al III-lea î.C., conține o variantă diferită și mai expresivă: la sfârșitul versetului 8 citim katà arithmòn anghélōn Theoû, „după numărul îngerilor lui Dumnezeu”, o afirmație care reflectă o idee familiară Cărții lui Daniel, o carte tardivă, în care în capitolele 8-10 îngerii reprezintă diferite națiuni. O altă variantă, și mai interesantă, se găsește într-un fragment din Cartea Deuteronomului descoperit la Qumran, între documentele de la Marea Moartă (citat cu sigla
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
pentru un scop aproape opus folosirea termenilor obișnuiți într-un mod ușor enigmatic pentru a scoate cititorul din reflexul automat al preconcepțiilor standard. Este conceput ca un fel de provocare, nu pentru emoții, ci pentru o gândire dedicată. Folosește termeni familiari într-un mod nefamiliar pentru a arăta că modul nostru obișnuit de a folosi categorii foarte familiare de gândire este înșelător. Intenția este de a puncta, așa cum voi încerca să dezvolt în detaliu, că modul în care analizăm, de obicei
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
din reflexul automat al preconcepțiilor standard. Este conceput ca un fel de provocare, nu pentru emoții, ci pentru o gândire dedicată. Folosește termeni familiari într-un mod nefamiliar pentru a arăta că modul nostru obișnuit de a folosi categorii foarte familiare de gândire este înșelător. Intenția este de a puncta, așa cum voi încerca să dezvolt în detaliu, că modul în care analizăm, de obicei, acea parte a lumii intelectuale și practice pe care o numim matematică ne împiedică să vedem unele
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
mult decât toate celelalte? Cărei nevoi îi răspundea aceasta? Cum s-a ajuns la concluzia că ea va juca în dezvoltarea științei un rol important, că ne va scurta raționamentele și calculele? Oare se află în natură vreun anume obiect familiar care să-i fie, să spunem așa, imaginea neclară și neprelucrată? Și asta nu este totul; dacă răspundeți la toate aceste întrebări de o manieră satisfăcătoare, vom vedea că nou-născutul avea dreptul să fie botezat; dar nici alegerea numelui său
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
publicație săptămânală). TVR 2. TVR 1. Țiglea, A., Memorator de sociologie, București, Booklet, 2007. Valenciuc, N., Chiroptera, București, Editura Academiei Române, 2002. Verba Verdeș, O., Muzici și faze, București, Editura Univers, 2000. Volceanov, A., G. Volceanov, Dicționar de argou și expresii familiare ale limbii române, București, Editura Livpress, 1998. ZF. "Ziarul de Iași". "Ziua". "Ziua de Cluj". III. În articolul Croitor et al., "Tendințe morfosintactice ale limbii actuale manifestate în mass-media audiovizuală", se menționează lista posturilor de radio și TV și perioadele
[Corola-publishinghouse/Science/85034_a_85820]
-
Iulius Alexander după tipicul roman, ocupa și funcția de alabarh al Alexandriei - șeful comunității mozaicilor din acest oraș și cel care strîngea impozitele în numele imperiului roman. Averea uriașă a acestuia era adunată din sudoarea săracilor egipteni, el fiind unul din familiarii împăratului roman Claudius(41-54) și protejatul mamei acestuia, Antonia. În urma conflictelor numeroase cu grecii din anul 35 iudeii din Alexandria pun palalaia focului la gioalele romanilor dar aceștia consideră pornirea total neserioasă și o sting cu mult sînge. Trei ani
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în viață modernă. Atât doar că acest eroism cunoaște niște transformări. El reușește să combată vechea schemă de interpretare, prin care se consideră că lumea modernă este pradă declinului și decăderii. Eroismul modern a dezertat din domeniile care îi erau familiare și în care el personifica gloria și grandoarea, pentru a se refugia în locuri în care nimeni nu se așteaptă să-l întâlnească. Artistul modern este în căutarea idealului nu atât dintr-o ambiție legitimă, ci din necesitate: sufletul modern
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]