4,529 matches
-
ape și natura împodobită de asemenea locuri minunate ca aici". Apele clocotesc de pești, pe care oștenii îi prind cu sulița, aducându-i vii la masa domnească. În Ineu oile pasc o iarbă înrourată, grasă ca untul. Solul mustește de fierberea mineralelor...Aurul curge pe rîuri, fierul se coagulează în bulgări mari la suprafața pământului... În "partea a II-a" , politică, primele capitole tratează despre domnie. În aceste prime capitole sunt prețioase în primul rând informațiile despre ceremoniile de la înscăunarea, scoaterea
Descriptio Moldaviae () [Corola-website/Science/304324_a_305653]
-
densitatea 3,62 g/cm3 (la 20 °C) numărându-se astfel printre metalele ușoare. Are o duritate de 1,25 fiind astfel cel mai moale dintre metalele alcalino-pământoase. Punctul de topire este de 1000 K (727 °C), iar punctul de fierbere 1913 K (1640 °C). Potentialul standard are valoarea de -2,912 V. Proprietățile chimice sunt asemănătoare cu cele ale calciului (Ca) și celelalte metale alcalino-pământoase. Bariu (Ba) reacționează mai puternic, decât majoritatea metalelor alcalino-pământoase, cu apa (HO) și cu oxigenul
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
coaja grunzuroasă. Pentru murare se folosește de obicei saramura sau oțetul, în combinație cu diverse plante aromatice. Procedeul de murare reduce conținutul de vitamine din legume, dar le păstrează în niște valori crescute față de alte procedee de conservare (de exemplu, fierberea). În plus, le conservă pentru mai mult timp. Gustul deosebit și multiplele întrebuințări pe care le are în gastronomie, alături de eliminarea prin murare a unei componente cam indigeste a castravetelui crud, fac din castravetele murat o piesă de rezistență a
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
apariția furtunii. Rikki este cea mai îndrăzneață fată din grup,mereu dornică să descopere lucruri noi.A descoperit că este sirenă în momentul în care a fost udată de o stropitoare în timp ce se plimba în parc. Puterea ei constă în fierberea ape și ulterior descoperă că poate crea foc. Datorită personalității ei, Rikki intră mereu în bucluc,dar are mereu prezența de spirit și inteligența necesară,precum și două prietene bune. Bella este o cântăreață, și a devenit sirenă de la vârsta de
H2O - Adaugă apă () [Corola-website/Science/311448_a_312777]
-
hipuric este înrudit cu acidul benzoic. În 1875 Salkowski a descoperit proprietățile antifungice ale acidului benzoic. 2.Proprietăți - masa molară : 122.12 g/mol - densitate : 1.32 g/cm3, solid - punct de topire : 122.4 °C (395 K) - punct de fierbere : 249 °C (522 K) - solubil în solvenți organici (dietileter, metanol), solubil în apă caldă (3.4 g/l (25 °C)) - aciditate slabă : pKa: 4.21 3.Producție 3.1. Preparare industrială Acidul benzoic este produs în comerț prin oxidarea parțială
Acid benzoic () [Corola-website/Science/310904_a_312233]
-
carbon, în interiorul lui fiind un cerc sau o linie circulară punctată pentru a sugera delocalizarea electronilor din legătura C-C. Compusul organic este incolor, extrem de inflamabil și volatil, având un punct de solidificare de 5,5 °C și cel de fierbere fiind de 80,1 °C. La 20 °C are o densitate de 0,88 g·cm și este mai solubil în solvenți organici decât în apă. Face parte din categoria substanțelor cancerigene, din care cauză sunt folosiți ca diluanți derivații
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
bogați în carbon (huilă, lignit etc.). Este un lichid incolor, extrem de inflamabil și volatil, având un indice de refracție de 1,50. Viscozitatea sa este mai slabă decât cea a apei. Benzenul se solidifică la 5,5 °C, temperatura de fierbere fiind de 80,1 °C. La 20 °C are o densitate de 0,88 kg/L și o presiune de vapori de 110 Pa. Este foarte solubil în solvenți organici polari, iar în apă se solubilizează mai greu. Coeficientul de
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
China. România este o țară producătoare, consumatoare și exportatoare de benzen, cele mai importante rafinării în care se fabrică benzen sunt Rafo Onești, Oltchim S.A și Rompetrol. În procesul de reformare catalitică, un amestec de hidrocarburi cu punctele de fierbere situate în intervalul de temperatură 60-200 °C este pus în reacție cu hidrogenul gazos, utilizându-se catalizator de clorură de platină sau de reniu la 500-525 °C și la o presiune de 8-50 atm. În aceste condiții, hidrocarburile alifatice formează
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
explică efectele benzenului pe timpul caniculei în București: „se știe că în București, benzenul din resturi de hidrocarburi nearse în motoare depășește de patru până la zece ori concentrația maxim admisă, după măsurătorile făcute de Registrul Auto Român. Benzenul are punctul de fierbere la 80 de grade. Astfel, cu cât temperatura este mai ridicată, cu atât benzenul se eliberează mai rapid și ajunge în cantități mai mari în organism. Intoxicarea cu benzen este dezastruoasă fiindcă este cancerigen și deteriorează ficatul. De asemenea, când
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
a (denumită și ebuliție sau ebulițiune) este procesul de trecere a unui lichid în stare de vapori, prin formarea, sub acțiunea căldurii, în întreaga masă a lichidului, a unor bule de vapori care se ridică la suprafață. Temperatura de fierbere este cea la care presiunea vaporilor săi este egală cu presiunea la care este supus lichidul. Această temperatură, numită și punct de fierbere, crește odată cu creșterea presiunii. Temperatura de fierbere la presiune normală se numește "temperatură normală de fierbere". În
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
în întreaga masă a lichidului, a unor bule de vapori care se ridică la suprafață. Temperatura de fierbere este cea la care presiunea vaporilor săi este egală cu presiunea la care este supus lichidul. Această temperatură, numită și punct de fierbere, crește odată cu creșterea presiunii. Temperatura de fierbere la presiune normală se numește "temperatură normală de fierbere". În tabelele termodinamice, presiunea și temperatura corespunzătoare fierberii sunt denumite "presiune de saturație", respectiv "temperatură de saturație". La încălzirea unui lichid acesta își păstrează
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
bule de vapori care se ridică la suprafață. Temperatura de fierbere este cea la care presiunea vaporilor săi este egală cu presiunea la care este supus lichidul. Această temperatură, numită și punct de fierbere, crește odată cu creșterea presiunii. Temperatura de fierbere la presiune normală se numește "temperatură normală de fierbere". În tabelele termodinamice, presiunea și temperatura corespunzătoare fierberii sunt denumite "presiune de saturație", respectiv "temperatură de saturație". La încălzirea unui lichid acesta își păstrează starea lichidă până la atingerea temperaturii de fierbere
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
de fierbere este cea la care presiunea vaporilor săi este egală cu presiunea la care este supus lichidul. Această temperatură, numită și punct de fierbere, crește odată cu creșterea presiunii. Temperatura de fierbere la presiune normală se numește "temperatură normală de fierbere". În tabelele termodinamice, presiunea și temperatura corespunzătoare fierberii sunt denumite "presiune de saturație", respectiv "temperatură de saturație". La încălzirea unui lichid acesta își păstrează starea lichidă până la atingerea temperaturii de fierbere. Mărind în continuare temperatura, se formează prima bulă de
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
săi este egală cu presiunea la care este supus lichidul. Această temperatură, numită și punct de fierbere, crește odată cu creșterea presiunii. Temperatura de fierbere la presiune normală se numește "temperatură normală de fierbere". În tabelele termodinamice, presiunea și temperatura corespunzătoare fierberii sunt denumite "presiune de saturație", respectiv "temperatură de saturație". La încălzirea unui lichid acesta își păstrează starea lichidă până la atingerea temperaturii de fierbere. Mărind în continuare temperatura, se formează prima bulă de vapori, iar apoi din ce în ce mai multe. Deoarece densitatea vaporilor
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
fierbere la presiune normală se numește "temperatură normală de fierbere". În tabelele termodinamice, presiunea și temperatura corespunzătoare fierberii sunt denumite "presiune de saturație", respectiv "temperatură de saturație". La încălzirea unui lichid acesta își păstrează starea lichidă până la atingerea temperaturii de fierbere. Mărind în continuare temperatura, se formează prima bulă de vapori, iar apoi din ce în ce mai multe. Deoarece densitatea vaporilor este mai mică decât a lichidului, într-un câmp de forțe, de exemplu câmpul gravitațional, sub acțiunea forțelor arhimedice bulele se ridică la
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
într-un câmp de forțe, de exemplu câmpul gravitațional, sub acțiunea forțelor arhimedice bulele se ridică la suprafață, apărând o suprafață de separație între fazele de lichid și vapori. Această suprafață de separație a fazelor este definitorie pentru fenomenul de fierbere. Dacă în timpul procesului de fierbere presiunea la care este supus amestecul (separat sau nu) de lichid și vapori rămâne constantă, atunci și temperatura la care se produce fierberea rămâne constantă. Continuând creșterea temperaturii lichidului, la un moment dat toată cantitatea
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
de exemplu câmpul gravitațional, sub acțiunea forțelor arhimedice bulele se ridică la suprafață, apărând o suprafață de separație între fazele de lichid și vapori. Această suprafață de separație a fazelor este definitorie pentru fenomenul de fierbere. Dacă în timpul procesului de fierbere presiunea la care este supus amestecul (separat sau nu) de lichid și vapori rămâne constantă, atunci și temperatura la care se produce fierberea rămâne constantă. Continuând creșterea temperaturii lichidului, la un moment dat toată cantitatea de lichid s-a transformat
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
vapori. Această suprafață de separație a fazelor este definitorie pentru fenomenul de fierbere. Dacă în timpul procesului de fierbere presiunea la care este supus amestecul (separat sau nu) de lichid și vapori rămâne constantă, atunci și temperatura la care se produce fierberea rămâne constantă. Continuând creșterea temperaturii lichidului, la un moment dat toată cantitatea de lichid s-a transformat în vapori, care însă sunt încă la temperatura de saturație, vaporii fiind numiți "vapori saturați uscați". Ca urmare, în timpul procesului de fierbere, se
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
produce fierberea rămâne constantă. Continuând creșterea temperaturii lichidului, la un moment dat toată cantitatea de lichid s-a transformat în vapori, care însă sunt încă la temperatura de saturație, vaporii fiind numiți "vapori saturați uscați". Ca urmare, în timpul procesului de fierbere, se consideră că există un amestec de lichid la temperatura de saturație și vapori saturați uscați. În timpul fierberii vaporizarea se poate face în două moduri de bază, cu un regim de tranziție între ele: Formarea bulelor de lichid este in
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
transformat în vapori, care însă sunt încă la temperatura de saturație, vaporii fiind numiți "vapori saturați uscați". Ca urmare, în timpul procesului de fierbere, se consideră că există un amestec de lichid la temperatura de saturație și vapori saturați uscați. În timpul fierberii vaporizarea se poate face în două moduri de bază, cu un regim de tranziție între ele: Formarea bulelor de lichid este in fenomen complex, care adesea includ fenomene acustice și de cavitație. Transformarea de fază prin fierbere poate avea loc
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
saturați uscați. În timpul fierberii vaporizarea se poate face în două moduri de bază, cu un regim de tranziție între ele: Formarea bulelor de lichid este in fenomen complex, care adesea includ fenomene acustice și de cavitație. Transformarea de fază prin fierbere poate avea loc doar într-un anumit interval de presiuni. Presiunea minimă corespunde presiunii punctului triplu, în care fazele solidă, lichidă și gazoasă sunt în echilibru (în diagrama p-T alăturată în dreptul săgeții albastre), iar presiunea maximă corespunde punctului critic
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
minimă corespunde presiunii punctului triplu, în care fazele solidă, lichidă și gazoasă sunt în echilibru (în diagrama p-T alăturată în dreptul săgeții albastre), iar presiunea maximă corespunde punctului critic (în diagrama p-T alăturată în dreptul săgeții roșii). În această figură fierberea are loc în direcția săgeții verzi, la trecerea peste curba care unește cele două puncte. Ocolirea acestei curbe se poate face prin ambele capete, săgeata albastră indicând un proces de liofilizare, iar cea roșie unul de vaporizare supracritică. Într-o
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
de volum de la volumul lichidului la cel al vaporilor) se face printr-un proces continuu, fără să apară o suprafață de separație între lichid și vapori și fără apariția unor bule de vapori, ca urmare la presiuni supracritice noțiunea de "fierbere" își pierde sensul. a sub presiune este un fenomen periculos. Vasele sub presiune trebuie să fie rezistente, deoarece în caz că se sparg, fenomenul este foarte asemănător cu o explozie. Chiar dacă vasul rezistă și apare doar un orificiu, prin scăparea vaporilor presiunea
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
În afară de pierderea conținutului vasului, jetul de lichid supraîncălzit poate produce accidente. Instalațiile industriale care funcționează sub presiune sunt supuse inspecțiilor și aprobărilor din partea "Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat" (ISCIR). Căldura primită în timpul fierberii corespunde zonei gri din diagrama T-s alăturată și este egală cu unde "T" este temperatura absolută de saturație, iar "s" și s sunt entropiile inițială, respectiv finală. Calculul căldurii necesare vaporizării se poate face cunoscând căldura latentă de vaporizare
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]
-
este masa substanței. Căldură latentă de vaporizare molară a elementelor chimice la presiune normală În fiecare celulă apar, de sus în jos: Deoarece apa obișnuită de obicei nu este pură, ci conține săruri și gaze dizolvate, apar unele fenomene secundare. Fierberea este folosită:
Fierbere () [Corola-website/Science/310927_a_312256]