6,757 matches
-
se formau peste noapte doar pentru a se dizolva în zori, iar războaiele se iscau în întreaga țară. A doua parte a acestei perioade de frământare intelectuală a fost numită „Era celor o sută de școli” și a produs mari filozofi cum ar fi Confucius, care umblau prin țară pentru a încerca în zadar să-i convingă pe prinții războinici să adopte filozofia lui pacifistă ca politică de stat. Fiind contemporan al lui Confucius, Lao Zi a avut și el, desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Totuși, adepții Conversației Pure nu erau foarte interesați de alchimie, dietă, yoga sexuală și alte discipline pentru prelungirea vieții, deoarece, asemenea lui Zhuang Zi, ei priveau moartea ca pe o trecere spre o viață care poate era mai bună. Erau filozofi puri și în scrierile lor au păstrat pentru posteritate spiritul original impecabil al lui Lao și Zuang. Unul dintre cei mai mari adepți multilaterali ai taoismului din istoria chineză a fost Ko Hung, care a trăit în secolele al III
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
primejdui viața. Dynastie History of Later Han Aceste reguli au fost lăsate moștenire din generație în generație în China, tradiția fiind neîntreruptă de 5 000 de ani. Plecând de la premisa chineză fundamentală formulată în secolul al III-lea î.e.n. de filozoful Ko Tze, și anume că „mâncarea și sexul sunt cele mai naturale pofte ale vieții”, înțelepții antici au cercetat fiecare aspect al artelor culinare și sexuale și au elaborat tehnici practice prin care bărbații și femeile puteau obține atât sănătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
unde luau masa Împreună, primind și un stipendiu din tezaurul regal. Comunitatea a fost fondată probabil de Ptole meu Filadelful, pe la 280 Î.H., și a cîști gat grabnic faimă, provocînd uneori invidie, prin generozitatea rînduielii sale; Timon din Phlius (filozof și autor de texte satirice) scria pe la 230 Î.H.: „În populatul Egipt pasc mulți pedanți Închiși Între cărți, care se ceartă neîncetat În colivia Muzelor“ (Athenaios 1, 22d). Munca necesară pentru a pune În ordine imensa cantitate de cărți
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
totul abia prin secolul al XI-lea, cînd a Început să se fabrice hîrtia din bumbac (tot de origine orientală). Între papirusurile cele mai importante existente azi sînt cele descoperite la Herculaneum (prin tre ele se numără opere ale unui filozof din școala lui Epicur, Filodem, precum și fragmente din Homer și Hypereides)1. Pergamentul Legenda spune că, la un moment dat, invidia i-a făcut pe Ptolemei să interzică exportul de papirus la Pergam, unde regele Eumenes II (197-159 Î.H.
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
surprinzător Însă faptul că un profesor oficial de elo cință, cum era Quintilian, a putut cita greșit, din memorie, un autor ca Vergiliu. CÎteva exemple: Buc. I 2: siluestrem Quint., agrestem Verg.; Aen. II 307: sedet Quint., stupet Verg. Și filozofului Seneca i se poate reproșa că a citat greșit din Vergiliu (Georg. I 424: stellasque Sen., lunasque Verg.; II 95: nomine Sen., carmine Verg.; Seneca, De benef., VII 1, 1, citează Georg. II 45 carmine ficto, dar Înlocuind ficto cu
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
activități economice. Înnoirea a avut urmări și asupra vieții intelectuale, iar rezultatul a fost nașterea unei instituții scolastice necunoscute mai Înainte: universitatea. Intelectualii elaborează noi construcții de gîndire și, prin intermediul Învățămîn tului, Își transmit discipolilor Învățătura. Prototipul lor este Abelard, filozoful care În primele decenii ale secolului al XII-lea a făcut să vorbească despre el Întregul Paris, prin Îndrăzneala cu care aplica dialectica la discursul teologic, precum și prin parcursul dramatic al relațiilor cu tînăra sa elevă, Eloisa. 1. Capitolul de
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
În postura de a o citi și comenta În fața unor grupuri de școlari, care-l ascultă Într-o atitudine de respect. Cultura care se construiește În școlile universitare pune În mîinile juriștilor bolognezi, ca și În cele ale teologilor și filozofilor parizieni, o putere uriașă. În 1155, coborînd spre Roma pentru Încoronare, Fede rico Barbarossa a Întîlnit la Bologna o delegație de profesori și studenți. Le-a garantat protecția sa, pentru că ei „luminează lumea cu știința, educîndu-i pe oameni să trăiască
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
trebuie să furnizeze societății medici, avocați, notari, profesori și, În administrația publică, funcțio nari cu o bună pregătire. Raportul intelectualilor univer sitari cu puterea a cunoscut inevitabil transfor mări. Transformările au oscilat Între asumarea unui rol de ideolog (cînd teologii, filozofii, juriștii strîng alianța cu papalitatea sau cu Imperiul) și asumarea unui rol tehnic (cînd s-au pus În slujba orașului ca profe sioniști și funcționari). Situația era Însă cu mult mai complexă, pentru că nu este nevoie să supraevaluăm puterea cul
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Oameni noi s-au inserat În teritoriul literaturii, iar societatea În Întregul ei și-a dezvoltat noi exigențe culturale. În șco lile universitare, profesorii au Început să schițeze un edificiu nou, mai complex, al cunoașterii. Mai mult decît toți ceilalți, filozofii și-au asumat sarcina de a teoretiza organizarea disciplinei. Studiul celor șapte arte liberale, așa cum se desfășura În Evul Mediu tim puriu, este acum o simplă pregătire pentru studiile supe rioare, al căror conținut este articulat, după schema diviziunii filozofiei
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
se ocupă de natură, discipline morale și discipline care privesc realitățile supranaturale (metafizica). Această revoluție se Împli nește sub semnul filozofiei aristotelice: traduse din greacă În arabă și apoi din arabă În latină, Începînd cu secolul al XIII-lea, operele filozofului grec sînt un ele ment decisiv pentru dezvoltarea filozofiei și a științei. Noua concepție asupra culturii rămîne una profund unitară, dar uneori se deschide Înspre specializare. Studium este unul singur, dar se articulează În dife rite facultăți ale universității: arte
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
arabi, Avicenna și Averoe. Încă de pe la 1230, primele texte aristotelice intră În facultățile de teologie, unde, Începînd cu jumătatea secolului, apar sinteze gran di oase dintre cultura creștină și gîndirea clasică greacă, datorate franciscanului Bonaventura și dominicanului Toma d’Aquino. Filozofii parizieni sînt magnanimi, cum se definesc ei Înșiși; sînt, după unii istorici, cei dintîi intelectuali conștienți de funcția lor socială. În 1270 și 1277, tezele averroiste sînt condamnate de epis copul Parisului, la Îndemnul papei, iar profesorii care le susțin
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
ci să analizeze structurile sociale fundamentale care au ca rezultat aceste abuzuri, cu intenția de a le depăși (Horkheimer 1972: 206). Nu este greu de observat aici prezența temei avansate de Marx în cea de-a unsprezecea teză despre Feuerbach: "filozofii doar au interpretat lumea în diverse moduri; scopul este de a o schimba" (Marx 1977a: 158). Acest interes normativ în identificarea posibilităților imanente de transformare socială este o caracteristică definitorie a unui curent de gândire care se întinde cel puțin
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
propriu agențiile non-guvernamentale și umanitare prin recrutarea lor în chiar structurile și practicile de putere împotriva cărora ele își definiseră inițial scopurile" (Dillon și Reid 2000: 121). Edkins, Dillon și Reid se folosesc de un argument influent și consistent aparținând filozofului italian Giorgio Agamben în Homo Sacer: Sovereign Power and Bare Life (1998). Urmându-l pe Carl Schmitt, Agamben spune că suveranitatea este esența politicului. Suveranul pretinde că are dreptul să decidă excepția. Acest fapt conduce, între alte lucruri, la dreptul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Waltz a publicat Theory of International Politics (1979), în care a avansat o teorie realistă revizuită radical, ulterior etichetată ca "neorealism" sau "realism structural". Waltz a pornit de la două surse de inspirație intelectuală : modelul de construcție a teoriei propus de filozoful științei Imre Lakatos și teoria microeconomică. Primul l-a îndrumat să creeze o teorie cu asumpții mini-maliste, un set parcimonios de propoziții euristice puternice care puteau genera ipoteze verificabile empiric despre relațiile internaționale; cea de-a doua l-a încurajat
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
gândirii. Limba devine un suport sensibil, concret și unanim înțeles de către membrii aceleiași societăți. Limba este caracteristica unui popor spunea Robert Dottrens, este vehiculul spiritului său, al tradițiilor sale, al geniului său. Limba apropie pe toți cei care o vorbesc Filozoful elvețian Alexandre Vinet arăta că nimic nu este mai intim legat de om, de popor, decât limba sa. Ea nu este numai instrumentul gândirii, ci este fondul său. A veghea asupra limbii înseamnă a veghea asupra societății însăși. Corectitudinea limbajului
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
o transparență grotescă: "[...] parodia în stil mare nu are gânduri ascunse: pur negativistă, nu-și însușește de la victimă decât debitul, vestimentația sau grimasa, cu scopul de a stârni râsul pe seama lor". În raport cu ironia, ea ar fi mai degrabă "actriță decât filozof".49 Cornel Munteanu observă că "în relația triunghiulară, satiră-ironie-parodie, ultima devine dispozitiv structural al primei și vector formal al celei de-a doua. Parodia este o structură analogă ironiei și o tehnică suplimentară a satirei"50. Ceea ce le diferențiază e
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Comparatul abstract (= obiect polemic) este relaționat foarte ades cu un comparant concret, vizualizabil și simplificator, nu pentru a-l face accesibil, ci pentru a-i profana conținutul printr-o imagine devalorizantă. De pildă, asertând în registru ironic că "simțirea" unui filozof "fuge ca un gaz gâtuit într-o țeavă îngustă, pe la robinete și curbe...", în afara poziției ideologice pe care numai textul global o poate confirma, nu doar citatul extras, Arghezi folosește comparația pentru a rezolva impasul demonstrativ. Comparantul se prezintă, astfel
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
a putut accepta pe zero timp de aproape două milenii. Consecințele au fost cumplite. Absența lui zero va întrerupe dezvoltarea matematicii, va înăbuși inovația în știință și, întâmplător, va produce un dezastru în calendare. Pentru a-l accepta pe zero, filozofii apuseni ar fi trebuit mai întâi să își distrugă întreg universul. Originea filozofiei grecești a numerelor La început era Cuvântul, și Cuvântul era la Dumnezeu, și Dumnezeu era Cuvântul. SFÂNTA EVANGHELIE DUPĂ IOAN, 1 : 1 Egiptenii, inventatorii geometriei, nu au
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Însă în centrul filozofiei lor se afla cel mai important principiu al pitagoricienilor: numărul este esența lucrurilor. Grecii au împrumutat numerele de la egipteni, maeștrii geometriei. Drept rezultat, în matematica grecească nu exista o distincție semnificativă între forme și numere. Pentru filozofii matematicieni greci acestea erau oarecum același lucru. (Chiar și astăzi, ca urmare a influenței lor, avem numere pătratice și numere triunghiulare [Figura 5].) În acea epocă, să dovedești o teoremă matematică era deseori la fel de simplu cum era să desenezi un
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
SWIFT, „ON POETRY: A RHAPSODY“ Infinitul și neantul aveau puteri care i-au speriat pe greci. Infinitul amenința să facă imposibilă orice mișcare, iar neantul putea zdrobi coaja de nucă a universului în mii de fărâme. Respingându-l pe zero, filozofii greci au dat șansa viziunii lor asupra universului să supraviețuiască timp de două milenii. Doctrina lui Pitagora a devenit piesa de rezistență a filozofiei grecești: întreg universul era guvernat de proporții și forme; planetele se mișcau în sfere cerești, care
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Dar ce se afla dincolo de aceste sfere? Erau alte sfere, mai multe și mai multe, una mai mare decât cealaltă? Sau universul era limitat de DIN NIMIC, N U SE NAȘTE NIMIC 47 sfera cea mai îndepărtată? Aristotel și alți filozofi din epocile postpitagoreice susțineau vehement că nu putea exista un număr infinit de sfere concentrice. Adoptând această filozofie, grecii nu mai aveau loc pentru infinit și infinitate. Aceste concepte au fost respinse de la început, deoarece infinitul începuse deja să roadă
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
un număr infinit de sfere concentrice. Adoptând această filozofie, grecii nu mai aveau loc pentru infinit și infinitate. Aceste concepte au fost respinse de la început, deoarece infinitul începuse deja să roadă rădăcinile gândirii lor, din cauza lui Zenon din Elea, un filozof considerat de contemporani ca fiind cel mai enervant om din lumea greacă. Zenon s-a născut în jurul anului 490 î.Cr., la începutul Războaielor persane - un conflict uriaș între Răsărit și Apus; Grecia avea să înfrângă Persia; însă filozofia grecească nu
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Războaielor persane - un conflict uriaș între Răsărit și Apus; Grecia avea să înfrângă Persia; însă filozofia grecească nu avea să îl înfrângă pe Zenon niciodată - fiindcă Zenon avea un paradox, o problemă de logică insolubilă pentru modul de gândire al filozofilor greci. De aici a pornit cel mai tulburător scandal din Grecia: Zenon demonstrase imposibilul. Conform teoriei lui Zenon, nimic nu se putea mișca în univers. Cu siguranță că aceasta este o afirmație naivă și oricine o poate contesta printr-o
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
încăperea în care se află. Deși toată lumea știa că afirmația lui Zenon era falsă, nimeni nu a reușit să găsească eroarea din judecata sa. Ceea ce propunea el era un paradox. Era o problemă de logică, ce i-a nedumerit pe filozofii greci - precum și pe ceilalți filozofi care i-au urmat. De fapt, toate problemele puse de el i-au îmbolnăvit pe matematicieni, timp de aproape două mii de ani. Prin cea mai faimoasă dintre ele, denumită „Ahile“, Zenon demonstrează că iutele erou
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]