272,843 matches
-
de fapt, discipolii săi păltinișeni l-au salvat pe Noica de protocronism, spre care ața îl trăgea cu temei. Cartea d-lui Costică Brădățean e scrisă cam la repezeală, folosindu-se de ample citate din scrieri recente pe care le folosește prea mult (în locul chiar al propriilor aprecieri) în text, în capitole speciale, prea abundent pentru a nu pune la îndoială originalitatea acestei introduceri în istoria filosofiei românești. E, mai curînd, un eseu prea îndatorat antecesorilor despre filosofia românească în veacul
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
cu mine, de pildă, vara, cînd mergeam cu trenul, he, he, he... Vara ne ducea la Azuga, la o școală. Directorul școlii de-acolo, un om cumsecade, probabil, pentru că noi eram mulți, îi dădea mamei o clasă, ca s-o folosească în timpul vacanței noastre. Și-atunci, noi plecam ca la băi, pentru că e o bună zonă, un aer bun, curat, cum e și la Cîmpina. Și ne prindea bine. Ne așezam cu băncile, ne făcea mama un culcuș acolo și stăteam
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
medic, Pavel învățase cu Gamaliel, căruia evreii i-au păstrat scrierile. " Că nu era cîtuși de puțin simplitate și sărăcie cu duhul să ți se aducă toți banii neofiților; că Pavel, departe de a fi un om simplu, s-a folosit de cel mai mare vicleșug, aducînd jertfă în templu și jurîndu-se în fața lui Sextus Agrippa că nu făcuse nimic contra circumciziei, nici contra legii iudaismului. " Că în sfîrșit contrazicerile ce se găsesc în evanghelii dovedesc faptul că aceste cărți nu
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
circumciziei, nici contra legii iudaismului. " Că în sfîrșit contrazicerile ce se găsesc în evanghelii dovedesc faptul că aceste cărți nu au putut fi inspirate de DUMNEZEU. "Limborch răspunde la toate aceste judecăți prin argumentele cele mai puternice ce pot fi folosite. El avu atîta încredere în cauza sa, încît nu crezu că era nevoie să tipărească celebra dispută; și cum era de partea arminienilor, cei din tabăra gomariștilor îl persecutară; i se adusese vine că arătase adevărurile religiei creștine într-o
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
transpunerea în scris a unei asemenea sintagme esențialmente orale, intervin decizii de punctuație: ca și în exemplul citat, unii autori introduc o virgulă înainte de cea de-a doua apariție a adjectivului mare: semnul nu corespunde însă unei pauze, fiind probabil folosit ca urmare a unei interpretări sintactice culte. O altă soluție e scrierea formulei ca și cînd ar fi un cuvînt compus, sugerîndu-se astfel tocmai unitatea ei și absența pauzelor: "E simplu: inventezi un mare-meci-mare, faci ceva reclamă pe televizor" (Gazeta
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
surse, lipsind de aceea indicațiile de număr și pagină). în comparație cu formula pe care o discutăm, una care ilustrează un tip mai "normal" de repetiție se găsește în: "Mare, mare meci de fotbal la Alba Iulia" (Unirea 2001). Oricum, citatele actuale folosesc mai ales structura cu substantivul bal - "Balul bobocilor La Disco Extaz MARE BAL MARE... (Facultatea de inginerie Sibiu)"; "din boxe a răsunat vocea lui Merca și faimosul său anunț "Atențiunie, atențiunie, astă seară, la Căminul Coltoral, mare bal, mare" (Formula
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
îl resimțeau ca pe un corp străin în partid. A devenit acum dl Ciorbea liantul țărăniștilor? Sau, mai curînd, țărăniștii care s-au convins că dl Ciorbea poate fi manevrat oricum, cîtă vreme ocupă o anumită funcție, vor să-l folosească drept marionetă împotriva direcției Marga? Dl Ciorbea n-a stat pe gînduri cînd i s-a propus primăria Capitalei, nici atunci cînd i s-a oferit funcția de premier. Un uriaș orgoliu l-a făcut să se considere nu omul
Întoarcerea lui Victor Ciorbea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16025_a_17350]
-
Capitalei, nici atunci cînd i s-a oferit funcția de premier. Un uriaș orgoliu l-a făcut să se considere nu omul unei conjuncturi, ci omul destinat să fie ceea ce întîmplarea politică a făcut din el. Țărăniștii care s-au folosit de orgoliul d-lui Ciorbea, azi, vor, se pare, să-l folosească pe fostul premier drept manta de vreme rea, ceea ce dl Ciorbea, orbit de orgoliul său, pare să nu priceapă. În manevra din PNȚCD care l-a adus în
Întoarcerea lui Victor Ciorbea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16025_a_17350]
-
uriaș orgoliu l-a făcut să se considere nu omul unei conjuncturi, ci omul destinat să fie ceea ce întîmplarea politică a făcut din el. Țărăniștii care s-au folosit de orgoliul d-lui Ciorbea, azi, vor, se pare, să-l folosească pe fostul premier drept manta de vreme rea, ceea ce dl Ciorbea, orbit de orgoliul său, pare să nu priceapă. În manevra din PNȚCD care l-a adus în funcția de președinte interimar al acestui partid, dl Ciorbea pare a se
Întoarcerea lui Victor Ciorbea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16025_a_17350]
-
Story, a doua secțiune a cărții. O femeie cu fragilitatea mascată în "părul meu blond/ de blondă de succes și naturală" (și era cam răcoare), conștientă de puterea de tranchilizant a fardurilor și a altor artificii de care se poate folosi: "pulsul/ mi-l plimb prin sticluțe de lac/ și parfumuri/ pe etajera verde, negeluită,/ dar nu prin Ioana" (Poză de buletin). "Ioana", în spiritul sincerității care "nu e doar/ ieftin diluant" (Scotch peste luna aprilie), își asumă întregul edificiu de
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
sumbră, datorită une întâmplări mai vechi de familie, mă făcea să mă uit la el cu simpatie și cu recunoșaterea purtărilor sale civilizate. Unii invidioși pretindeau că ar fi fost, de fapt, 'un reacționar de stânga' și că regimul se folosea de el ca să pătrundă în lumea foștilor exploatatori, dezarmați, de altfel. Fără să mă compar cu Liviu Ciulei, făcând parte dintr-o cu totul altă clasă, și mie mi se întâmpla câteodată să întâlnesc astfel de inși ai regimului, derutați
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
printre tehnicieni de acest tip. Un tehnician care, fiind tot timpul prezent la niște repetiții cu o piesă de Shakespreare, capătă deprinderile unor personaje, identificându-se cu ele. Nu mai contează că ești în lumea lui Shakespeare, ci doar te folosești de ea ca să-ți pui în aplicare un plan, încât un asemenea regizor, excelent de altfel, cum mi se părea a fi Liviu Ciulei, semăna cu acei oameni de teatru care se considerau adevărații 'autori' ai pieselor, Shakespeare, de exemplu
Ens generalissimum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15610_a_16935]
-
de paginiț'), precum și o gustoasă volută pamfletară în care scrîșnetul incipient al injuriei se topește în spuma barocă: "Trebuie să fii părăsit de toți dumnezeii logicii și ai simplei perceperi a realității ca să faci din A.G. un "balcanic" și să folosești această formulă insultătoare în numele unei superiorități pe care nu ți-o recunoaște nimeni, căci d. Gh. G nu s-a născut, după știința mea, nici la Hofburg, nici la Versailles, nici măcar la Weimar'. "Știința' d-lui Alexandru George este aci
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
diversitatea - paletă, evantai, gamă (cam ieșite din uz) - sau asocierea - buchet, mănunchi. Seriei i se mai poate adăuga poeticul și nedefinitul noian, devenit ridicol în asocieri banale ("noian de fapte cetățenești"). Categoria metaforelor marcate pozitiv ale mulțimii era de altfel folosită pînă la sațietate în presa de dinainte de 1989, în care cazurile individuale negative erau prezentate ca excepții bine circumscrise, în vreme ce "faptele pozitive", obligatoriu majoritare, trebuiau să apară în grup și să creeze impresia de zdrobitoare majoritate. Din 1990, orientarea presei
Salba de rime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15628_a_16953]
-
ori Ring spiel de Ioan Cristea UNATC, altele pretențioase precum Hot-hours de Alexandru Puia, Dejunul pe iarbă de Alexandru Ionescu, Conserve de familie de Ion Puican împotmolite în derizoriul grotesc al "senzualității devorante" sau a "horror-ului butaforic". Butaforia e folosită deliberat și în istoria unui îngeraș-copil dorit doar de un cuplu gay ce suportă ostilități fel de fel: Bebi al lui Bogdan Popescu. Un student la regie UNATC care are perspicacitatea de a enunța un verdict foarte pertinent: "Intoleranța este
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
Universitatea de Arte din București - pe care îmi permit să o retranscriu din cauza unor neglijențe de redactare: "Computerul a devenit cam decadent fiindcă nebuniile fără limite pe care ți le permite te fac să-ți pierzi abilitatea de a-ți folosi mîinile"! Prin extensie - aș adăuga eu - creierul.
Restanța "CineMAiubit" by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15613_a_16938]
-
Sorin Ovidiu Vîntu. Printre ziarele care trag din toate pozițiile asupra controversatului om de afaceri se numără CURENTUL. Această publicație a fost înființată de Sorin Ovidiu Vîntu, iar ulterior a fost cumpărată de actualul lui adversar, Mihai Iacob, care o folosește ca mitralieră împotriva fondatorului ei. Un spectacol trist, cu ziariști care trag la ordin în țintele ordonate de patron. Cronicarul nu susține că fostul propietar al Curentului ar fi o victimă a presei, dar maniera în care acest ziar se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
Grete Tartler Politica lui Aristotel trebuie citită chiar și numai pentru a lămuri adevăratul sens al celebrei expresii zoon politikon, folosită în fel și chip în zilele noastre. E vorba de o idee fundamentală la Aristotel: societatea și statul sunt manifestări ale naturii umane: '...cetatea este naturală și... omul este în mod natural un viețuitor politic, pe când cel lipsit de o
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
și motive să ne inventăm altele noi. Poate că în acest an ne vom ocupa mai puțin de false teme importante și de primejdii inventate ad hoc și vom fi mai atenți la problemele ignorate, care tind să se eternizeze. Folosesc acest plural cu gîndul la cei din breasla mea, nu la politicieni. Aceștia din urmă vor renunța la falsele teme numai în măsura în care nu vor găsi în mass media ecouri prielnice pentru a se agăța de ele. Poate că vom vorbi
Concertul pocnitorilor de Anul Nou by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15635_a_16960]
-
primul volum, Duduca de marțipan, apărut în condiții grafice excelente la Editura Univers. Distanța dintre formă și fond mărturisesc că mi s-a părut cam mare, deși am admirat dorința aprigă de a fi cu orice preț scriitoreasă, un cuvînt folosit de o colegă a autoarei, Cecilia Ștefănescu. Un cuvînt asupra căruia merită cred să ne oprim. A fi scriitoreasă și a-ți asuma acest statut implică deopotrivă riscuri, dar arată și un anumit curaj al noului val feminin în literatură
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
despre prostiuțele exuviale (vezi romanul Simonei Popescu), despre o foarte specială uimire în fața propriei sexualități care n-are nimic de-a face cu explozibilul dinamism, cu eruptivul dizgrațios și atît de cîntat din tradiția masculină a literaturii noastre. Doina Ioanid folosește din plin toate aceste ingrediente în textele ei de pînă acum. Subiectul mini-poemelor din E vremea să porți cercei se schimbă însă cu totul. Autoarea a împlinit 30 de ani, a depășit chiar această vîrstă grea și scrie mai degrabă
Duduci literare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15623_a_16948]
-
ea, am urmărit (prin bunăvoința prietenului Bogdan Lefter, care mi-a adus un teanc de reviste) o poveste de la Iași, o dispută-n jurul revistei Convorbiri literare. N-am înțeles nimic. Ambele tabere aveau autori valoroși și alții necunoscuți, ambele foloseau de multe ori un limbaj absolut inacceptabil. Erau povești de corupție, erau altele de cumetrii încîlcite, dar tonul dominant era un fel de jubilare scabroasă care-i întina pe toți la fel. Singurul zîmbet îl aduceau savuroasele selecții din revistă
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
că nu-i frumos așa ceva, dar, pentru Dumnezeu, fraza se referea la un episod care s-a petrecut pe cînd nu depășisem vîrsta de patru ani! O notasem în jurnal, ca și pe altele de acest fel, ca să le pot folosi mai apoi în roman. În nici un caz nu mă "lăudam" cu isprăvile astea. Oricum ar fi, cu astfel de criterii criticul în cauză nu va mai putea citi nici măcar o singură carte, nici un singur autor, în afară, poate, de Maica
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
începe în capitala Ungariei. Nora e precoce având o mare înclinație spre învățătură, deși nu prea știe ungurește. Cu mama lui Norah, pe care o cheamă Erji, nu se are bine. Aceasta o repede des strigând la ea Marș, expresie folosită la mânie. Vecinii budapestani cred că așa o cheamă pe româncuță și ea va rămâne cu această poreclă până la întoarcerea în România. Norah este foarte cochetă și feminină. Face baie în fiecare zi, se fardează, se parfumează, stricând-o și
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
lui Cristian Tabără. De fapt, cînd scriu această recenzie, cea de-a doua emisiune e doar anunțată, nu și difuzată, dar prima dintre ele mi-a atras atenția prin faptul că invitații lui Cristian Tabără discutau, amical, despre firea românilor, folosind doar clișee. Ciudat e faptul că volumul în discuție își propunea tocmai contrariul: inventarierea unor clișee de receptare din însemnările călătorilor străini în Țările Române, între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea, analiza acestora și,implicit, denunțarea lor
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]