4,656 matches
-
albe din istoria vieții acestui om și prin urmare la conturarea personalității și luptei lui. Studiind zecile de volume ți se dă posibilitatea să te cufunzi și să trăiești în lumea trecutului de atunci și să poți înțelege fenomenele, care frământau societatea românească, în acele momente de schimbări structurale sau poate chiar de geneză a unei noi lumi. Atmosfera de caldă colaborare a întregului personal, care participă la gestionarea acestui uriaș tezaur arhivistic, cu cei care își dedică o parte din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
liniște în cameră. M-am așezat în fața televizorului și am descoperit craniul. Am rămas cu privirile ațintite la el. N-aveam nici o dovadă că fusese adus de pe câmpul de bătălie din Ucraina, dar a început, din nu știu ce motive, să mă frământe gândul că era chiar craniul descoperit de amărâtul acela de locotenent. Cu cât îl priveam mai mult, cu atât simțeam că în jurul meu plutește un iz de istorie străveche. Poate din pricină că povestea mi-era proaspătă în minte. L-am lovit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Zidul știe tot ce se-ntâmplă în oraș. Nu-i scapă absolut nimic. N-ai ce căuta acolo. N-ai nici un motiv să te apropii de el. Știu că mă repet, dar încă n-ai prins rădăcini solide aici. Te frământă ezitările, contradicțiile, regretele. Nu ești suficient de călit. Iarna e cel mai periculos anotimp pentru tine. Și totuși, înainte de venirea iernii, trebuie să mă aventurez până în pădure. Va trebui să termin foarte curând harta. Doar i-am promis Umbrei. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mă îngrijorează este că am devenit sensibil la miros, în special de fructe. — Asta se poate întâmpla oricui. Am constatat și eu că mirosul fructelor influențează racordarea. Alte probleme n-ai avut, nu? Nu, am răspuns. — Bravo! Ce te mai frământă? — A, da, era să uit. Cu puțină vreme în urmă mi-am dat seama că mi-au revenit niște amintiri care fuseseră ascunse. Au mai revenit ele, dar numai fragmentar. Adineauri însă.... au fost clare și au durat mult. Au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
așteptat-o pe fată la supermarket, dis-de-dimineață, înainte sau după? De ce naiba mă preocupă atât de mult problema urinatului? Hei! strigă ea, apucându-mă de cot. Am ajuns la ieșirea din canal. Mi-am alungat din minte problema care mă frământa și am privit secțiunea de zid luminată de fată. Am zărit o deschizătură pătrată, nu prea mare, ce semăna cu gura unei lăzi de gunoi. Abia se putea strecura o persoană prin ea. Dar ăsta nu-i un canal, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Nu, nu cred. Umbra ta e moartă și îngropată în crângul cu meri. Așa scrie și în registrul Orașului. Dar presupun că se mai transmit niște sentimente prin intermediul mamei tale. Ca un spectru fragmentat. Ele sunt cele care te mai frământă, după părerea mea. Dacă ai putea ajunge la ele, s-ar rezolva ceva. Tăcerea dinăuntru părea să absoarbă dansul fulgilor de nea. Era o liniște anormală. Aveam senzația că Zidul își ține suflarea pentru a auzi ce ne spunem. Mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de taină. În vârful pensonului acestui neostenit iubitor de frumuseți se adună vrăjitoria unirii culorilor cu apa, prefigurând cu trăire emoțională un colț de rai pământesc în care cerul se sprijină cu nădejde pe vârful copacilor înfipți bine în pământul frământat de sevele vieții. Fiecare tablou parcă se repetă în următorul, dar ,de fapt, nu reprezintă altceva decât cronica continuă a naturii locale, iubită de artist și redată cu emoție deplină. Mare iubitor de natură, s-a trezit frate cu ea
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
de taină. În vârful pensonului acestui neostenit iubitor de frumuseți se adună vrăjitoria unirii culorilor cu apa, prefigurând cu trăire emoțională un colț de rai pământesc în care cerul se sprijină cu nădejde pe vârful copacilor înfipți bine în pământul frământat de sevele vieții. Fiecare tablou parcă se repetă în următorul, dar ,de fapt, nu reprezintă altceva decât cronica continuă a naturii locale, iubită de artist și redată cu emoție deplină. Mare iubitor de natură, s-a trezit frate cu ea
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
sporește cantitatea de vitamina K; păstura poate fi conservată timp mai 245 Atunci când albina culegătoare de polen se întoarce în stup, albinele tinere, care încă nu au zburat, preiau ghemotoacele de polen de pe picioarele acestora, îl fărâmițează cu mandibulele, îl frământă adăugându-i enzime din corpul lor, apoi îl presează, bătându-l cu capul, în celulele fagurilor, pe care le umplu în proporție de 2/3 din volum. Sub influența fermenților eliberați din polen, a enzimelor, în întunericul stupului, în condiții
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
volumul pentru copii La noi, când vine iarna (1979). Eroul este un copil de zece ani, care se îmbolnăvește grav și este dus la oraș în vederea unei operații dificile. Contrastul dintre gravitatea situației și calmul inconștient al puștiului (care e frământat că ratează zile bune de săniuș) dezvoltă un tragism simplu, de mare efect. Proza titulară, Șugubina, este un mic poem nostalgic în căutarea inocenței de altădată, a Poveștii. În rest, personaje cumsecade, răul deghizat în bizarerie inexplicabilă, conforme cu omogenitatea
DIACONU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286752_a_288081]
-
dat imaginea unei anumite emancipări față de bariera ideologică. Dramaturgul a continuat pe aceeași linie, dar fără să-și mai poată diversifica paleta de opțiuni scenice, pierzând treptat din altitudine. Următoarele piese reiau cu din ce în ce mai puțin succes problematica dramelor etice care frământă conștiința reprezentanților noii societăți. În condițiile unei liberalizări, fie ea și controlată, dar nu mai puțin vizibilă a climatului cultural, filonul tematic al pieselor lui D. nu mai poate oferi satisfacția unei depășiri, chiar iluzorii, a festivismului triumfal oficial. Întoarcerea
DORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286837_a_288166]
-
ale unor piese mai pe gustul său de Eugène Labiche, Victorien Sardou, Sacha Guitry, Henri Murger, Robert de Flers ș.a. La cabotinismul genial al lui Herz se adăugau o limbuție spirituală de cea mai variată și mai pregnantă valoare, continuu frământată de o ilaritate jumătate comică și jumătate tristă, și o imaginație instantanee miraculoasă. Niciodată n-am dat [...] de o personalitate mai complexă, mai universală și mai sintetică în admirabilul și ticălosul meșteșug al scenei ca baronul Adolphe de Herz. TUDOR
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
Românească și Transilvania. Această direcție de cercetare inițiată de Traian Herseni a fost urmată și de alți psihosociologi (Nicolae Radu, 1962; Adrian Neculau, 1984; Septimiu Chelcea, 1994 ș.a.) În scrierile lui Traian Herseni găsim sugestii și pentru problemele care ne frământă azi. Dau un singur exemplu: orientarea învățământului universitar - spre teorie sau spre cerințele pieței muncii, spre practică. În urmă cu aproape 70 de ani, Traian Herseni atrăgea atenția asupra pericolului îndepărtării universităților de la rosturile științei. În Europa, stăpânită încă de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de căptușite urechi ar fi lovit"43. Aparenta sfială a personajului ascunde, de fapt, orgoliul celui care se știe superior, prin puterea minții, celorlalți; Lupul gustă în intimitate savoarea de a fi singurul capabil să dezlege corect enigma care îi frământă atâta pe cei mulți, față de care manifestă și nițel dispreț atitudine asumată deslușit față de Brehnace: "toată prostimea lucrurile vădzind, precum sint le știu, iară filosoful din ce și pentru ce așé sint cunoaște"44. El se știe un ales, un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
puțin unt condimentat, peste unt punem o felie de șuncă, apoi altă felie de cașcaval unsă cu unt, altă felie de șuncă și cașcaval pe deasupra. Presăm bine cu mâna, apoi ornăm pe deasupra cu unt frecat și măsline. BULE CU BRÂNZĂ FRĂMÂNTATĂ Din doi litri de zăr dulce de la stână ( sau apă ), 700 - 800 gr. de făină - mălai grișat și puțină sare facem o mămăligă mai vârtoasă pe care o împărțim în trei - patru bucăți. Facem bulzi umpluți cu un amestec din
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
300 gr. de zarzavat de ciorbă murat. Tăițeii se fac din trei ouă, un vârf de cuțit de sare, trei linguri de apă, 200 - 250 gr. de făină - se bat ouăle cu telul, adăugăm apa și sarea, apoi făina și frământăm un aluat tare pe care-l întindem cu vergeaua sub formă de foaie subțire, o lăsăm să se usuce, apoi tăiem fâșii facem tăițeii cu cuțitul sau cu mașina. Carnea se spală și se opărește, apoi se pune la fiert
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
de zarzavat strecurată, adăugăm sare, piper, după gust. Separat, în apa clocotită cu puțină sare fierbem urechiușile care sunt făcute din: 200 ml de apă minerală, patru linguri de ulei, un vârf de cuțit de sare, făină albă cât cuprinde. Frământăm un aluat potrivit de tare, pe care-l întindem cu vergeaua până obținem o foaie subțire, o tăiem pătrate cu ruleta sau cuțitul. Pe fiecare pătrat punem cu lingurița pastă de ciuperci: 200 gr. de ciuperci tocate pe mașină, apoi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
un platou, alături de feliuțe de brânză. CROCHETE DIN CARTOFI CU BRÂNZĂ DE VACI 200 g piure de cartofi, 500 g brânză de vaci, 2 ouă, o lingură de margarină și 300-350 g făină albă, un praf de copt, sare Se frământă toate la un loc, iar cu mâna unsă cu ulei modelăm crochetele și le prăjim în ulei pe ambele părți. Se servesc cu smântână și zahăr, cu lapte acru, la bere, ca și garnitură la tocănițe din carne cu sos
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
tapetată cu făină, și peste foaie, punem compoziția de spanac, după care acoperim cu altă foaie, ungem cu ou bătut și dăm la cuptor. TĂIȚEI DE CASĂ (1) 3 ouă, 2 linguri de ulei, 300-350 g făină, puțină sare Se frământă un aluat, care se lasă învelit în nylon să stea timp de o jumătate de oră, apoi se întinde cu sucitorul o foaie subțire, o lăsăm să stea la zvântat timp de douăzeci de minute, apoi o tăiem fâșii lungi
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
supă sau late - pentru garnituri. Dacă se folosește mașina, este mai bine deoarece tăițeii sunt uniformi. TĂIȚEI DE CASĂ (2) 3 ouă, o linguriță de sare, o lingură de ulei, 100 ml de apă minerală, 400-450 g făină albă Se frământă bine un aluat omogen, întindem cu sucitorul foi subțiri, lăsăm foile timp de o oră la zvântat, apoi tăiem fâșii late de patru până la șase centimetri, pe care le dăm prin mașina de tăieței. Pe o planșetă presărăm făină și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
decorează cu pătrunjel verde tocat mărunt. PIZZA DE POST Aluatul - un pachet de margarină, două linguri de oțet, două linguri de ulei, un praf de copt, 150 ml de apă minerală sau apă ( vin alb ), sare, piper, făină cât cuprinde. Frământăm un aluat potrivit de tare care îl întindem cu vergeaua pentru forma potrivită. Ungem tava cu ulei sau margarină, punem foaia și pe foaie întindem fâșii de ardei, măsline și ciuperci călite cu puțină ceapă. Deasupra punem un sos făcut
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
bicarbonat, drojdie cât o nucă, trei ouă, 600 gr. de făină de porumb, o legătură de ceapă verde tocată, o legătură de mărar tocat fin, 500 gr. de brânză frământată, 100 ml de ulei, sare și piper după gust. Se frământă toate la un loc să iasă o pastă lucioasă bine frământată, apoi se porționează pe câte două frunze de varză și se dă la cuptor timp de o oră. La țară se coace pe vatră, dar la casă sau bloc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
smântână. PERIȘOARE CU SOS DE ROȘII 1,2 kg macrou, 4 ouă, o lingură de pătrunjel verde, sare, piper, 200 g miez de pâine albă înmuiată. Se amestecă toate la un loc, se pun ouăle bătute ca la omletă, se frământă bine, după care se fac perișoare, se fierb în apa clocotită timp de zece până la 15 minute. La sfârșit, se servesc fierbinți cu suc de roșii picant, unt topit și verdeață. PEȘTE CU CAPAC DE ZARZAVAT 200 g unt, 800
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
g carne de porc, 150 g slănină, 4 căței de usturoi, ½ de linguriță de piper, ½ de linguriță de sare, condimente pentru cârnat și o linguriță de zahăr. Se toacă bine carnea și se amestecă toate la un loc, apoi se frământă bine cu salitră - apă sărată. COTLET DE PURCEL CU PIURE DE ROSII Se bat cu ciocanul 6 bucăți de cotlet, apoi se pudrează cu Secretul Gustului și se lasă să stea timp de jumătate de oră, după care se frig
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se servește cald. CÂRNAT DE CASĂ 1kg carne de porc, 1kg carne de vită, 400 g slănină, o linguriță de piper, o linguriță de sare, 2 căciulii de usturoi, o linguriță de boia dulce, cimbru și magheran Carnea tocată se frământă condimentată, adăugând 200 ml de apă sărată sau supă de oase. Se fac cârnații, se lasă la scurs pe o vergea până a doua zi, apoi se dau la fum sau se consumă așa. CHIFTELUȚE CU HREAN ȘI SMÂNTÂNĂ 700
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]