7,001 matches
-
a făcut rost de ei. Era o trombonistă clasa-ntâi și nimeni nu credea un cuvânt din ce zicea. — Zi-mi poveștile cusute cu ață albă. Și minciunile lui Betty în general. Sheryl stinse țigara și-și aprinse imediat alta. Fumă în tăcere câteva momente și mi-am dat seama că actriței din ea începea să-i placă ideea de a o caricaturiza pe Betty Short. — Ai auzit de chestiile alea cu Dalia Neagră din ziare? — Da. — Ei bine, Betty se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Koenig chicoti răutăcios. Am străbătut peluza și am urcat scările în fugă, iar cei doi bărbați s-au dat în lături , ca să-mi facă loc. Ușa de la intrare dădea într-o cameră de zi sărăcăcioasă, unde un grup de tineri fuma și citea reviste de cinema. M-am prezentat: — Poliția. Îi caut pe Linda Martin, Marjorie Graham, Harold Costa și Donald Leyes. O blondă cu părul de culoarea mierii, îmbrăcată într-un costum sport, puse un semn la revista Photoplay pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
prostuță, dar... plină de viață. Avea darul ăsta ciudat, ca să zic așa. Ar fi făcut orice ca să-ți intre în grații și, cumva, reușea să copieze felul de a fi al oricărei persoane cu care venea în contact. Aici toată lumea fumează, iar Betty a început să fumeze și ea, ca să intre în gașcă, chiar dacă fumul îi făcea rău și ura țigările. Și ce-i încă și mai ciudat e faptul că încerca să umble și să vorbească întocmai ca tine, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
darul ăsta ciudat, ca să zic așa. Ar fi făcut orice ca să-ți intre în grații și, cumva, reușea să copieze felul de a fi al oricărei persoane cu care venea în contact. Aici toată lumea fumează, iar Betty a început să fumeze și ea, ca să intre în gașcă, chiar dacă fumul îi făcea rău și ura țigările. Și ce-i încă și mai ciudat e faptul că încerca să umble și să vorbească întocmai ca tine, dar cînd făcea asta, reușea să rămână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
capul zdrobit al lui Betty Short, alta cu sânii tăiați ai lui Betty Short, o alta cu jumătatea de jos eviscerată lui Betty Short și cu picioarele rășchirate al lui Betty Short - toate în alb-negru, pe hârtie fotografică lucioasă. Kay fuma nervoasă și arunca priviri furișe spre fotografii. Lee se uita țintă la ele, iar fața îi zvâcnea în toate direcțiile, ca la un drogat picat din cosmos. Nici unul nu-mi adresă vreun cuvânt. Stăteam acolo ca un fel de partener
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
zis că are nevoie de încă o fată, așa că am sunat-o pe Betty la apartamentul de pe Cherokee Street. Ea a spus că-i de acord și m-am dus cu mexicanul s-o luăm. Tipul ne-a pus să fumăm niște marijuana, ca să se asigure că nu ne speriem și nu dăm înapoi. Ne-a dus cu mașina până-n Tijuana și am făcut filmul într-o casă mare din afara orașului. Mexicanul s-a ocupat de lumini. Tot el ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
semn că acum trebuia să-mi țin gura. Dulange își trosni degetele de la mâna stângă unul câte unul. Russ aruncă un pachet de țigări pe masă. Vechiul truc de manual: „Sunt prietenul tău“. — Lui Johnnie Roșcovanul nu-i place să fumez decât în compania lui, mărturisi francezul. Dacă mi-l aduci pe Johnnie, fumez. Mărturisesc mai bine în compania lui Johnnie. Întrebați-l pe preotul catolic de la North Post. Mi-a zis că l-a mirosit pe Johnnie de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mâna stângă unul câte unul. Russ aruncă un pachet de țigări pe masă. Vechiul truc de manual: „Sunt prietenul tău“. — Lui Johnnie Roșcovanul nu-i place să fumez decât în compania lui, mărturisi francezul. Dacă mi-l aduci pe Johnnie, fumez. Mărturisesc mai bine în compania lui Johnnie. Întrebați-l pe preotul catolic de la North Post. Mi-a zis că l-a mirosit pe Johnnie de fiecare dată când am fost la spovedanie. Începeam să miros în caporalul Joseph Dulange un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
să le bușesc bara de protecție. Madeleine îmi arătă degetul mijlociu și viră într-o parcare bine luminată. Am frânat brusc, m-am retras strategic și am stins farurile. Din stradă l-am zărit pe marinar sprijinit de Packard și fumând o țigară, în timp ce Madeleine intra la recepția motelului, ca să ia cheia de la cameră. Peste câteva momente ieși cu ea, exact ca pe vremuri, când era cu mine. Îi făcu semn marinarului s-o ia înainte, exact așa cum proceda cu mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
chibrituri. Beculețele instalate în podea le luminau de jos. Ele erau singurele făpturi învăluite de lumină din tot stabilimentul. Am dat pe gât băutura. Tipele arătau toate la fel - niște ștoarfe drogate, în chimonouri decoltate. Le-am numărat. Erau cinci, fumau ca șerpoaicele și își ajustau crăpătura de la chimonou, ca să-și dezgolească picioarele cât mai mult. Nu era nici una potrivită. Apoi pe estradă păși o brunetă slăbănoagă, într-o rochie cu volănașe. Clipi din cauza luminii orbitoare, își frecă nasul micuț și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
interogatoriu numărul doi. Era de dimensiuni reduse și minimalistă, pereții fiind vopsiți Într-un bej murdar. Duncan Nicholson stătea la masă, având-o vizavi pe agenta Watson, tăcută și Încruntată. El nu părea deloc În apele lui. Nu se putea fuma, iar pentru Nicholson era evident o problemă. În fața lui, era un teanc mare de hârtie ruptă În bucățele. Când Logan Își făcu apariția, Nicholson sări din scaun, trimițând o ploaie albă pe covorul albastru și uzat. — Domnule Nicholson, spuse Logan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
geam care ducea din bucătărie către grădina din spatele casei se vedea o siluetă masivă. Dar nu era Insch. Era un polițist supraponderal, cu o mină foarte tristă și cu o umbră care arăta două și jumătate. Stătea pe verandă și fuma țigară de la țigară. — Bună ziua, domnule, spuse el fără să se sinchisească să-și Îndrepte corpul sau să Își arunce țigara. Ce vreme Împuțită, nu? Nu era de prin partea locului: avea un accent clar de Newcastle. — Ajungi să te obișnuiești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Îndrepte corpul sau să Își arunce țigara. Ce vreme Împuțită, nu? Nu era de prin partea locului: avea un accent clar de Newcastle. — Ajungi să te obișnuiești cu ea. Logan ieși din casă și se postă lângă polițist pentru a fuma pasiv cât putea de mult. Acesta Își scoase țigara din gură și vârî În loc un deget, lucrând intens cu unghia Între două măsele. — Nu prea Îmi dau seama cum. Și eu sunt obișnuit cu ploile, dar, Isuse, locul ăsta le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
patologul șef ați fost Împreună. Logan se Încordă. Miller ridică o mână. — Stai așa, amice. După cum am spus: sunt plătit ca să știu chestii. Chelnerul sosi cu mâncarea și atmosfera se destinse puțin. Lui Logan i se părea prea dificil să fumeze și să mănânce În același timp. — Ai spus că ai ceva pentru mine, spuse el, Îndesându-și salata În gură. — Mda. Băieții voștri au scos aseară din apă un cadavru cu genunchii hăcuiți. Logan privi la bucata tremurândă de lasagna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
și-l flutură În direcția lui Logan. — O țigară? Logan refuză și ea-i zâmbi din nou. — Nu? Mda, ai dreptate: e-un obicei al naibii de scârbos. Scoase o țigaretă din pachet și o aprinse de la cea pe care Încă o fuma, Înainte să strivească mucul pe pervaz. — Ce pot face pentru tine, domnule Erou al Poliției? Îl Întrebă, lăsându-se pe spate, cu capul Învăluit În fum proaspăt de țigară. — „Plutitorul“ dumneavoastră: Domnul Fără Rotule. Steel ridică o sprânceană. — Ascult. Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
În viață. Câțiva părinți erau acum acuzați. Dar ăsta nu era singurul lucru pentru care Logan trebuia să se Îngrijoreze. Să o ajute pe inspectorul Steel În ancheta despre Geordie Stephenson Însemna ca el să facă toată treaba, În timp ce ea fuma o tonă de țigări. O nouă hartă a Aberdeenului fusese prinsă de perete, acoperită cu piuneze verzi și albastre ce marcau fiecare agenție de pariuri din oraș. Cele albastre erau „sigure“ - nu genul În care să te alegi cu rotulele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
dusese la presă și-l făcuse de rahat pe Insch. Agenta Watson nici măcar nu se uită În ochii lui. După ce ședința se termină și toată lumea ieși, Logan o căută pe inspector Steel. Era În biroul ei, cu picioarele pe masă, fumând o țigară și bând cafea, cu un exemplar al ziarului de dimineață Întins peste lucrurile de pe birou. Își ridică privirea când Logan ciocăni și intră, salutându-l cu cana. — ’Neata, Lazăre, Îi zise. Îți cauți următoarea victimă? — N-am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
prin pădure vara (când ies la pândă tot felul de semne și de belve furioase); personajul meu, din câte Înțeleg din cele câteva pagini pe care le-am scris, vrea să dispară atât ca literaritate, cât și ca literalitate; el fumează, se plimbă prin cameră, citește, se uită la fotografii, dar să fumez, să mă plimb prin cameră, să mă uit la fotografii, iată acțiuni pe care pot să le fac și eu la fel de bine; așa că mai bine mă substitui lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de belve furioase); personajul meu, din câte Înțeleg din cele câteva pagini pe care le-am scris, vrea să dispară atât ca literaritate, cât și ca literalitate; el fumează, se plimbă prin cameră, citește, se uită la fotografii, dar să fumez, să mă plimb prin cameră, să mă uit la fotografii, iată acțiuni pe care pot să le fac și eu la fel de bine; așa că mai bine mă substitui lui, Îl distrug, Îl scot din text, dar este la fel de posibil să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
autor care vrea să se Întoarcă În text (cum i se pare acelui critic obosit); da, să se Întoarcă În atenția tuturor, să fie văzut cum se plimbă pe stradă, cum e o persoană de tot respectul; nu bea, nu fumează, nu-și Înjură colegii pe la cârciumi sau prin gazeturi, nu le fură premiile literare, când se află, ca din Întâmplare, În componența unui juriu, nici nu se laudă că el nu există decât pentru a face să avanseze progresul adevărului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
și eu; e mai comod să te pui În umbra personajului, să faci tot ce face el, să nu-i ieși Înainte În nici un fel, să nu-i anticipezi acțiunile; dacă el se plimbă, mă plimb și eu, dacă el fumează, fumez și eu, dacă el se uită la fotografii, negreșit mă uit și eu, dacă el citește, citesc (da, dar „cine va mai scrie romanul?” o să Întrebe un individ tradițional, „dar ce, un roman se scrie?“, o să-i răspund, „un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
eu; e mai comod să te pui În umbra personajului, să faci tot ce face el, să nu-i ieși Înainte În nici un fel, să nu-i anticipezi acțiunile; dacă el se plimbă, mă plimb și eu, dacă el fumează, fumez și eu, dacă el se uită la fotografii, negreșit mă uit și eu, dacă el citește, citesc (da, dar „cine va mai scrie romanul?” o să Întrebe un individ tradițional, „dar ce, un roman se scrie?“, o să-i răspund, „un roman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
chiar mâine dimineață, poate-l văd după-amiază când noi avem liber. Am crezut că În lunile care au trecut de la acea neizbutită Întâlnire voi Încărunți colilie; n-am Încărunțit, dar s-a cutat mai mult fruntea, s-a asprit vocea, fumez mai mult și lacrimile sunt mai sărate decât oricând. Sunt pietre reci, sânge tânăr și crenguțe verzi, vii de primăvară ceea ce-ți spun eu acum. Dacă aș ști că nu mă iubește, aș fi tare, neutră; aș gândi ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
venit o fată frumoasă la tine“. Este F. Nu știu cum a intrat până aici. Este o colegă ce face parte din comitetul de apariție a revistei. Mi-a adus compot de prune și țigări Snagov. „Ești proastă. Doar știi că nu fumez“, Îi scriu pe o hârtie, fiindcă nu pot și nici n-am voie să vorbesc. „N-am știut ce să-ți aduc“, se dezvinovățește ea. „N-a fost ieri nimeni aici ca să vorbească cu tine?“ „A venit un ins, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ultimele zece pagini sunt, de aceea, instructive și nu lipsite de un anumit umor, superior „tehnic“. Naratorul se uită peste umărul personajului său, care cotrobăie prin scrisori, fotografii și caiete. Nu vedem niciodată fața personajului, care se deplasează prin cameră, fumează, citește, ba chiar, la sfârșit de tot, scrie două rânduri Într-un caiet. Raportul dintre narator și acest personaj este sursa multor observații despre proză. Ironia este evidentă: „V-ați dat seama, iubiți cetitori, parantezele acestea nu au decât rolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]