5,090 matches
-
Politică, București, 1982, pp. 349-432 Marx, Karl, Engels, Frederich, Opere complete, Editura Politică, București, 1956 Marx, Karl, Engels, Frederich, Manifestul partidului comunist, Editura Nemira, București, 1998 Roth, Andrei, Spre o sociologie a sociologiei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1975 1.5 Concluzii Gânditorii incluși sub genericul pionierii sociologiei se detașează de colegii lor de generație pe care, din păcate, istoria sociologiei îi amintește rareori prin forța și impactul abordărilor realizate, prin capacitatea de sinteză, de corelare inovativă a celor mai importante idei inedite
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
socialului a științificității. Erau deci necesare schimbări în însuși conținutul interogării vieții sociale, prin care să fie posibilă construirea exigențelor care generează orizontul teoretic pertinent și așteptat ce va putea fi inserat justificat în rândul științelor sociale. Cu acești importanți gânditori se încheie perioada din istoria sociologiei pe care am putea-o numi perioada în care sociologia își caută identitatea, deschizând perioada în care sociologia își revendică identitatea, trasându-și caracteristicile esențiale ale propriului Eu. Bibliografie Bădescu, Ilie, Istoria sociologiei, Editura
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
aparține istoriei sociologiei, fiind considerat : a. inițiatorul caracterului științific al sociologiei b. contribuabil de marcă la instituționalizarea sociologiei c. cel care a consolidat autonomia sociologiei în cadrul științelor umaniste. d. fondatorul școlii franceze de sociologie e. unul dintre cei mai influenți gânditori, deschizând prin opera sa un capitol referențial al evoluției ulterioare a sociologiei. Autorii acestor aprecieri, larg acceptate în comunitatea sociologilor, evidențiază rolul imens jucat de Durkheim în existența de astăzi a sociologiei și subliniază faptul că el reprezintă o bornă
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
consfințit nu numai valoarea teoretică a sociologiei, ci și posibila ei implicare în practica vieții cetății. A contribuit decisiv la impunerea sociologiei, chiar dacă doar în limitele mătcii teoretice ce izvorâse din gândirea maestrului. e. Durkheim unul dintre cei mai influenți gânditori deschizând prin opera sa un capitol referențial al evoluției ulterioare a sociologiei. Sociologia fără Durkheim nu este posibilă. Criticat sau adulat de contemporani și urmași, este cert că a deschis porțile prin care sociologia s-a găsit pe sine, sfârșind
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
menite să evidențieze contribuția sa reală la evoluția sociologiei sau valoarea practică a gândirii sale. * Neîmplinirile sistemului său sociologic au fost tot atâtea surse de îndreptare și, implicit, de dezvoltare a gândirii sociologice. * A consolidat tradiția gândirii despre societate proprie gânditorilor francezi. În mod cert, așa cum demonstrează de pildă Heilbron și Lukes (vezi bibl.), Durkheim l-a citit pe Comte, chiar cu mare atenție, raportul dintre ei, prin moștenirea lăsată de Comte, fiind mai prezent în opera sa abia după 1900
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
lui Durkheim (problema relației dintre individ și societate, anomia), lui Weber (efecte ale raționalității), Marx (alienare), inspirând și astăzi sociologia dedicată acestor subiecte. * Anticipează evoluțiile de mai târziu ale curentului interacționist și ale metodei calitative din sociologia americană. * Este un gânditor care a jucat un important rol de punte între sociologii clasici și cei contemporani. Bibliografie Costea, Ștefan, Istoria generală a sociologiei. Compendiu, Editura Fundației România de Mâine, București, 2004, pp. 164-169 Herseni,Traian, Sociologie. Teoria generală a vieții sociale, Editura
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
mult și Max s-a apucat serios de studiu. În afară de activitatea sa ca student la drept, a participat la prelegeri de economie, a studiat istorie medievală cu Erdmannsdoerffer, filosofie cu Kuno Fischer și instituții romane cu Immanuel Bekker, unii dintre gânditorii importanți ai timpului. După regulile de atunci, intermitent urmează serviciul militar la Strasbourg. Aici el a intrat sub influența unchiului său, istoricului Hermann Baumgarten, și a soției sale Ida, sora mamei sale. Familia Baumgarten aproape l-au înfiat pe tânărul
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
defectele, dar și pericolele constitutive ce pândesc această organizare socială, politică și economică. S-a pronunțat explicit în apărarea capitalismului ca orientare necesară pentru Germania rămasă în urma realizărilor capitalismului occidental și totodată împotriva pozițiilor anticapitaliste promovate de cei mai importanți gânditori ai timpului. S-a declarat ostil altor modele de organizare a vieții sociale cu care cocheta gândirea socială a sfârșitului de secol XIX și început de secol XX . Atât modelul aristocratico-feudal, cât și cel socialist cu varianta sa bolșevică nu
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
în sociologia religiilor, Editura Institutul European, Iași, 2001 2.4 Concluzii Sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX au marcat perioada în care gândirea despre societate s-a despărțit de căutările ei presociologice, pentru a intra pe făgașul sociologiei propriu-zise. Gânditorii care au făcut posibilă această trecere au fost Comte, Marx, Durkheim și Max Weber ca piloni esențiali, ca fondatori (adesea numiți părinți) care au deschis drumuri și au marcat parcurgerea lor. Alături de ei, au avut contribuiții decisive Saint-Simon, Spencer și
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
de microtrombuși, aceștia se transformă, lent dar sigur, în celule canceroase. 1.1.2. Teoria celulară a neoplaziilor O nouă treaptă de înțelegere a naturii cancerului și a genezei tumorilor a fost urcată de Rudolf Virchow. Acest mare experimentator și gânditor berlinez a respins teoria blastemei elaborată de Schwann cu tot cortegiul de estimări fanteziste pe care aceasta le conținea. Virchow a impus ideea filiației celulare în sensul că fiecare celulă se trage dintr-o celulă parentală, căreia îi moștenește caracterele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de diferite încît ar putea duce chiar la ideea unor discontinuități evolutive. În lumea antichității grecești, individul uman era puternic legat de statul său și de lumea sa, încît își găsea realizarea numai în și prin ele. În acest context, gînditorii epocii antice manifestau ostilitate și dispreț față de limbile și culturile străine și excludeau orice comparație între elementele limbii și culturii lor și alte limbi sau culturi, care erau considerate "barbare". Aspecte în parte diferite s-au manifestat în perioada elenistică
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și de cel roman, dar și de tipul medieval de pînă atunci. Omul de tip renascentist, care a fost continuat de tipul modern, tinde să călătorească, să cunoască mai multe popoare și să vorbească mai multe limbi. De aceea, în vreme ce gînditorii antici își bazau opiniile despre limbă exclusiv pe fenomenele limbii proprii, reducînd chiar proble-ma originii limbii la interpretarea acestor fenomene, filozofii din epoca Renașterii și de mai tîrziu au recurs la unele observații bazate pe comparație, iar judecățile asupra limbilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fatalității este luat de impasul comunicării între oameni, problemă de actualitate pentru publicul secolului al XX-lea. Eșecul filosofiei În piesele Socrate, Platon și Diogene câinele (1974), consacrate raporturilor dintre viață și filosofie, Dumitru Solomon alege ca protagoniști trei iluștri gânditori antici. În concepția autorului, un teatru despre filosofi nu e neapărat un teatru despre abstracțiuni, căci ideea poate fi sentiment și dramă omenească, luptă pe viață și pe moarte, existența însăși. Bazate pe numeroase informații extrase din textele antice - operele
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
l-au condamnat sau când l-au revendicat pe Socrate, o dată ce, la puțină vreme după execuție, ei i-au exilat pe acuzatori și i-au ridicat filosofului o statuie în sala de procesiuni (p. 33). Piesa consacrată sfârșitului tragic al gânditorului se întemeiază pe nedumeririle prezentate în secvența expozitivă. Lucrarea dramatică a autorului modern are la bază câteva din cele mai cunoscute texte antice cu privire la Socrate. Întâmplările cu alură anecdotică sunt extrase în mare parte din capitolul consacrat filosofului de Diogenes
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
maestrului său : O, zei, cât de frumos, cât de senin, cât de împăcat a murit ! ... (p. 102). Piesa lui Dumitru Solomon, inspirată din cele mai cunoscute texte antice consacrate lui Socrate, înregistrează eșecul existențial și filosofic al unuia din marii gânditori elini și pune, parcă, sub semnul întrebării credibilitatea surselor care i-au glorificat moartea. Consacrată episodului siracuzan din viața filosofului care a încercat să-și pună în practică ideile despre statul ideal la curtea celor doi tirani sicilieni, bătrânul și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
preambul al autorului. După ce zugrăvește sumar criza politică din Atena vinovată de o gafă colosală, de neiertat, condamnarea la moarte a lui Socrate, Dumitru Solomon surprinde intențiile de reformare a cetății nutrite de Platon, filosoful ideilor pure. Dramaturgul evidențiază contradicțiile gânditorului antic : cu gândul la peripețiile sufletului dincolo de trup și dincolo de moarte, acesta a căutat să pună ordine și în cele pământești imaginând o republică diriguită de un tiran filosof (p. 172). Plăsmuitorul abstracțiunilor s-a lăsat tentat de politica prozaică
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
atrage atenția asupra ambiguității protagonistului. Chiar dacă pe o scară mai redusă decât în Socrate, dramaturgul folosește surse antice și în această piesă dedicată unui mare filosof atenian. El preia din scrisoarea a VII-a a lui Platon informații cu privire la întrevederea gânditorului cu Herakleides, susținătorul răzmeriței împotriva lui Dionis II (348 c-e) sau la uciderea lui Dion de către cei doi oameni aduși de la Atena (333 e - 334 a), precum și unele aprecieri despre frumusețea și corupția Siracuzei (326 c-d). Dumitru Solomon
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
suveranul n- are cum să accepte un astfel de plan prin care de bună voie să pună la îndemâna lui Platon cele mai zdrobitoare argumente împotriva propriei domnii (p. 191). În același timp, Dion sesizează și contradicțiile republicii ideale concepute de gânditorul atenian. În pofida faptului că invocă ideea echității universale, proiectul filosofului exclude prezența poeților în cetate cu argumentul că poezia e minciună, or nu de minciună au nevoie oamenii pentru a trăi drept și frumos ; nu conferă dreptul la învățătură negustorilor
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Bătrân să-l descoasă pe Platon cu privire la intențiile sale politice, Arheanassa îl găsește la masa de lucru citind un fragment reprodus exact din Apologia lui Socrate, 30 : e vorba de avertismentul la adresa celor care și-ar imagina că uciderea unui gânditor ar însemna eliminarea problemelor ridicate de acesta (Vouă, cetățeni ce mă dați morții, vă spun în numele lui Zeus : o pedeapsă cu mult mai grea decât aceea că mă ucideți vă așteaptă curând după moartea mea. Prin această hotărâre credeți că
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
spre Sicilia, căci rămâne convins de necesitatea conjugării dintre acțiunea omului politic și ideile înțeleptului : Filosofii care nu sunt conducători sunt la fel de neîntregi și de neputincioși ca și conducătorii care nu-s filosofi (p. 220). Încă de la sosirea în Siracuza, gânditorul descoperă că tânărul suveran și-a pierdut entuziasmul de altădată față de proiectul statului egalitarist pe care acum îl consideră utopic, o idee frumoasă... din păcate nerealizabilă (p. 225). Filosoful îl acuză pe Dionis II că i-a preluat doar formal
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sale politice, filosofului nu-i mai rămâne decât să se întoarcă în cetatea natală. Siracuza este teritoriul înfrângerii lui Platon ca virtual om de stat, Atena reprezintă locul insuccesului său ca maestru spiritual. Anniceris, cel care l-a eliberat pe gânditor din închisoarea din Egina și i-a dăruit grădina destinată să adăpostească o școală de înțelepciune, este în fapt învățăcelul caraghios al lui Aristip, aflat în total dezacord de idei cu Platon (p. 210). Aparenta generozitate a acestui filosof jovial
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
când își dă seama că nu o satisfac ideile lui despre dragostea sufletească - o simplă minciună, o iluzie care nu poate să existe (p. 243) - și că preferă iubirea terestră oferită de Speusip, viitorul ei soț. În cele din urmă, gânditorul rămâne singur cu nălucirea Arheanassei alungată de el la Siracuza. Când Platon a refuzat să-l sprijine pe Dion în ofensiva armată împotriva lui Dionis II deoarece nu era de acord cu violența, Heraclid i-a reproșat filosofului că este
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
stupide și trăiți departe de oameni și de orașe... Faceți dragoste, nu război ! (p. 137). Hipparhia se lasă sedusă de teoriile extravagante ale lui Diogene și îi cere s-o învețe înțelepciunea și iubirea, dar și cum să devină liberă. Gânditorul o respinge nu doar fiindcă este de părere că unei femei nu-i trebuie înțelepciune (p. 126), dar mai ales fiindcă socotește că un om care vrea să fie liber nu cere ajutorul altcuiva, iar dacă nu știe, înseamnă că
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
foarte bine firea omului dacă vrei să-l domini. Să știi totul, absolut totul. Ce gândește, ce face, ce mănâncă, ce vorbește cu nevastă-sa în pat (II, p. 111). Adept al altei soluții de a-l elimina pe incomodul gânditor, el dezvăluie cum a pus la cale procesul împotriva lui Socrate prin alegerea celor mai potriviți acuzatori, plini de ranchiună împotriva înțeleptului, precum și prin enunțarea acuzațiilor foarte grave, clar formulate și totuși atât de abstracte, încât e foarte greu să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
comis fapte odioase fără voia și știința sa. Ca și Creon în Antigona și Penteu în Bacantele lui Euripide, Oedip aduce prorocului învinuiri sacrilege și intră în competiție cu el, invocând pretinse facultăți divinatorii. Dotat cu condiția omului reflexiv, a gânditorului prea încrezător în capacitățile de cunoaștere ale intelectului, el comite hybris-ul orgoliului spiritual : o minte prea iscusită omenească, lipsită de umilința cerută de zei poate trece barierele fixate de ei speței umane în cunoaștere (p. 129). Spre a menține
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]