5,057 matches
-
conducă la Garre de Lyon, de unde pornea În următoarea etapă a călătoriei, cu o zi Înainte de a pleca el Însuși. Caravana imensă de cufere și lăzi era deja pe drum spre Venenția, dar tot mai avea un număr impresionant de genți, cutii și valize, de al căror transport de la hotel la trăsură și apoi la tren se ocupă personal. După ce le văzu depozitate În siguranță În vagonul de bagaje, reveni la Fenimore, care aștepta În picioare pe peron, lângă ușa deschisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
coboram cu liftul la garaj, înainte de a se închide ușile, intră și el: Salut. Deci, renunți. Nu! Sigur că nu. Mă crezi tâmpit? Mă întrebă, lipindu-mă de peretele liftului. Nu. Se întoarce cu spatele, eu încerc să scot din geantă cuțitul. M-am lămurit, spune, și mi-l ia. Apoi mergem la mașina lui. Unde mă duci? Taci și urcă. Pe drum îmi spune: După ce vor fi publicate toate lucrurile, poate te las să pleci. Ne oprim la o cafenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
expulzarea noastră în stratosferă. Terchea-berchea rostește prima parte a formulei, cu o voce răspicată, concentrată și stăpînită: "Fac parte din cei douăzeci-treizeci de inși care conduc lumea Timizi neștiuți disperați De la posturile lor de comandă cu birourile răsturnate De pe fundul genții Diavolului printre role de scoci nori și chitanțe Ținând în echilibru fragil limba lumii Rugîndu-se neîncetat Ca Dumnezeu să îi treacă între numărul acelora Pentru care Dumnezeu iartă o cetate..." Nimic extraordinar din punct de vedere poetic. Dar de la primele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mă mai băăătea Cu ciocanul de chiftea!... Ceartă-mă c-un levier Că ne-am luat ieri de reeever Pentru-o puică din cartier... Din cartierul Banu Manta Unde râde basculanta Și gândacul urcă panta Doar în ciorăpei și-n geanta Ce-a speriat-o din Atlanta... - Of-of! ținu tactul Genel, dintr-o solicitudine de castă ce există între cântăreți. Într-adevăr, în 200 de metri, se izbiră în cirezile de basculante, râzând în soare și preschimbând mahalalele cerești ale Bucureștiului
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
bună. Am tras de aici concluzia că era, în general, foarte de acord cu tot ceea ce plănuisem să furăm în acea seară. I-am mulțumit. A plecat ușurat, învăluindu-ne într-un nor de lavandă, dar și-a uitat geanta. Am luat eu geanta, am intrat în gheretă la prietenii mei și ne-am gândit s-o mîncăm." (!!!) Nu este adevărat, domnule colonel, adnotează Ulpiu. Nici vorbă că s-ar fi gândit s-o mănânce. Căutau niște salam. I-am
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
aici concluzia că era, în general, foarte de acord cu tot ceea ce plănuisem să furăm în acea seară. I-am mulțumit. A plecat ușurat, învăluindu-ne într-un nor de lavandă, dar și-a uitat geanta. Am luat eu geanta, am intrat în gheretă la prietenii mei și ne-am gândit s-o mîncăm." (!!!) Nu este adevărat, domnule colonel, adnotează Ulpiu. Nici vorbă că s-ar fi gândit s-o mănânce. Căutau niște salam. I-am cercetat.) Căscă, sări un
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
din documentele statului, o murdărie de muscă. Genul ăsta de povestiri lipea, ca niște cuiburi de rândunică, puncte de indigestie pe peretele stomacului său. Câteva rânduri mai jos, paznicul Crainic declara: "Mai ciudat a fost atunci când, băgând o mână în geantă, de scos afară, am scos două mâini. Am vârât de urgență și cealaltă mână în geantă și, din nou, am adus, în lumina becului de 40 de wați, două mâini. Colegii se tăvăleau pe jos și râdeau de se spărgeau
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
rândunică, puncte de indigestie pe peretele stomacului său. Câteva rânduri mai jos, paznicul Crainic declara: "Mai ciudat a fost atunci când, băgând o mână în geantă, de scos afară, am scos două mâini. Am vârât de urgență și cealaltă mână în geantă și, din nou, am adus, în lumina becului de 40 de wați, două mâini. Colegii se tăvăleau pe jos și râdeau de se spărgeau de mine, jurîndu-se că arătam leit ca o caracatiță. Ne-am dat seama târziu că inundația
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
tipului de doi metri ar fi trebuit mărit, pe puțin, la doi metri. N-avea atât. Îi venea să leșine. Lui Ulpiu i se năzări că un plutonier mustăcios își bate călcâiele înaintea sa și-i răstoarnă pe birou treisprezece genți din piele de porc, vrăfuite cu lopata și 178 DANIEL BĂNULESCU - Tocmai acum, nea Gărgăriță, închipuiește-ți, tocmai acum!... Stingîndu-se ca o lumânare, Ulpiu se strecură discret din foiletoanele inimilor sfărâmate, ale crimelor pasionale și-ale înfiorătoarelor enigme juridice, în anonimatul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
săraci și Floyd își petrecea aproape tot timpul în fața unui telefon indolent. Își rodea unghiile, trăgea de cafeaua pe care și-o prepara dimineața și reușea să ghicească, după nivelul lichidului rămas, ora zilei. La picioarele lui se lăfăia o geantă. Era o geantă cumsecade, încăpătoare, albastră, burdușită cu toate ustensilele meseriei. O bretea cărămizie, pe care, când și când, puteai să ți-o petreci peste umăr. Rămânea așa picotind în fotoliu, cu geanta atîrnîndu-i de trup, gata oricând să țâșnească
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
își petrecea aproape tot timpul în fața unui telefon indolent. Își rodea unghiile, trăgea de cafeaua pe care și-o prepara dimineața și reușea să ghicească, după nivelul lichidului rămas, ora zilei. La picioarele lui se lăfăia o geantă. Era o geantă cumsecade, încăpătoare, albastră, burdușită cu toate ustensilele meseriei. O bretea cărămizie, pe care, când și când, puteai să ți-o petreci peste umăr. Rămânea așa picotind în fotoliu, cu geanta atîrnîndu-i de trup, gata oricând să țâșnească către oricare domiciliu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
zilei. La picioarele lui se lăfăia o geantă. Era o geantă cumsecade, încăpătoare, albastră, burdușită cu toate ustensilele meseriei. O bretea cărămizie, pe care, când și când, puteai să ți-o petreci peste umăr. Rămânea așa picotind în fotoliu, cu geanta atîrnîndu-i de trup, gata oricând să țâșnească către oricare domiciliu unde ar fi fost solicitat, dacă ar fi sunat telefonul. Mai des, telefonul nu suna. Asta semăna, din afară - oricare nenorocit de contabil ar fi putut să-ți confirme - cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Asemenea gargară poate să și-o permită doar o femeie care n-are sâni. - Și crezi că eu mai am sîni? După foarte puțin: - Nu. Și o s-ajung în curând invizibilă... În fine, pentru ca întreaga scenă să atingă perfecțiunea, din geanta musafirei mele scoate capul un ursuleț de pluș care spune: "De fapt, dezbrăcând o femeie, nu faci decât să-i mărești foarte mult gaura de la ciorap..." Gata. 201 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI în două, trei posturi favorabile, anatomia
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
220 DANIEL BĂNULESCU E, dacă nu e gata, atunci mai așteptăm! hotărî, brusc temperat de eventualitatea, ca, prematur, ușa să se deschidă și cele două bătrâne să-i apară înainte, înveșmîntate doar în chiloți. Țigară. Chibrit. Fosfor mov, gata fosfor. Geantă proiectată de pe umăr pe mozaic. Așteptăm. Fum. Alt fum. Tot e bine. Se spală. O să cânt la lumina unor lumânări făcute din ceara urechilor lor. Ușa se întredeschide, el se așteaptă să apară pe acolo un cap, nu apare, mai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fum. Tot e bine. Se spală. O să cânt la lumina unor lumânări făcute din ceara urechilor lor. Ușa se întredeschide, el se așteaptă să apară pe acolo un cap, nu apare, mai zăbovește o țâră, dă ușa de perete, ia geanta cu el și pătrunde în hol. În hol totul bine. Întuneric. Atent să nu accidenteze vreo babă. Atent să se comporte gingaș, să recite frumos "bună seara". Când însă se pregătește să recite "bună seara", ceea ce îl oprește este lumina
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de neînțeles să locuiască atât de aproape de strada lui, pe Mihăileanu, când el locuia, la o azvârlitură de băț, pe Avram Iancu. Ajuns în fața ușii, se apropie și se depărtă de mai multe ori, își potrivi și-și răspotrivi breteaua genții pe umăr, studiind cartea de vizită, ca și cum ar fi contemplat o pictură. - Sexy. Very sexy. Să vezi ce-o să iasă... Surorile Stamatescu și Pink Floyd. Ciocăni. - N-o să fac, dintr-un început, prea mult zgomot, pentru a nu le răpi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Floyd nu ar părăsi Bucureștiul în următoarele 8-10 zile... - Nu-l va părăsi. De data aceasta, plecă singur fruntea și se lăsă sărutat. În buzunarul gecii, așa cum îi prevestise Rolling Stones, simți cum îi fu introdus un plic. Își agăță geanta, cu o parte a maldărului de aparatură, pe umăr și, în urma sa, ușa apartamentului închizîndu- se, se trezi în întuneric. Nu bâjbâi inutil în căutarea comutatorului luminii, de pe holul micului bloc. Ci, descoperind, pe pipăite, balustrada scării melcate, coborî încetișor
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
i se întrezărească doar nasturii metalici de la sacoul ca de taximetrist. La 15 secunde, motorul unui automobil, ținut la îndemînă, fu ambalat și demară, semn c-o importantă bandă din oraș complotase să-l lase într-o ureche. Ieși, cu geanta la el și, până acasă, opri sângele, strîngîndu-și pavilionul crestat cu cârpa gulerului. În dormitor, Andra dormea. El nu se pricepea. Se doftoroci, oblojindu-se cu un strat de vată, tifon și acoperi sfârcul lipsă cu leucoplast. În bucătărie, scotoci
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
c-am să plătesc. Zilele astea am să mă strâng de niște datorii și-am să plătesc. O să vedeți voi că nu va trece bine săptămâna și-o să vă treziți toți cu niște prime babane și o să vă cumpărați la genți, baticuri și poșete, până o să înnebuniți. L-am privit și m-am liniștit. Nu părea dintr-aceia care, la bucurie, provoacă prea mari stricăciuni. - Parcă vă explicasem, s-a încăpățînat flăcăul fistichiu și tomnatic, cu fața poroasă, buboasă și plină
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
spun. Că asta e arta!.. Și că eu, de artă dintr-asta, n-am nevoie la casa mea! N-am fost nici prea mirat. (Și habar n-am de ce.) Că-n momentul în care m-am aplecat să-i înșfac geanta, să i-o depun în brațe și să-l zvârl, de-a dura, cu ea pe scări, am zărit, strălucind ca de sărbătoare, în palma lui neuro-astenică, de hîrțogar, cuțitul. Mi-am și zis. Ia uite la ăsta! Nu-i
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
paginilor Cărții, iar Bucureștiul 403 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI duceau către soclul Prezidiului Plenarei, și cele patru binecunoscute personaje: Gabi cel Norocos, Dulcele Doru, Fiorosul Marcel și Relu Înmiresmatul. Adulmecară aici, își vârâră boticurile umede și mucilaginoase în gențile ministeriale, burdușite cu rapoarte, se bătură, precum cu niște bulgări de omăt, cu pixurile și blocurile de hârtie, cu ajutorul cărora, sârguincioși, demnitarii își transcriseseră indicațiile prețioase sacadate de Conducătorul Statului și, tot războindu-se, se treziră adăpostindu-se, pentru câteva
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
special, pentru acordarea, în anul 1995, a unei burse în cadrul programului de "Creație și traducere literară"). Fac parte din cei 20-30 de inși care conduc lumea Timizi neștiuți disperați De la posturile lor de comandă cu birourile răsturnate De pe fundul genții Diavolului Amestecați printre rolele lui de scoci, nori, schelălăiturile lui atmosferice și chitanțe Ținând în echilibru fragil limba lumii Rugîndu-se neîncetat Ca Dumnezeu să îi treacă între numărul acelora Pentru care Dumnezeu iartă o cetate Mi-am tras în rugăciunea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fost de acord să ai grijă de ea - pentru bani, desigur - așa că tu erai responsabil de ea. Și cu asta am încheiat povestea. Puștiul a rămas nemișcat câteva secunde după ce Fiona a tăcut, apoi s-a aplecat, și-a luat geanta de voiaj de la picioare și-a început să-și îndese hainele în ea. Unde vrei să te duci? —Acasă, i-a răspuns el bosumflat. Asta e casa ta. — Da, sigur. Jake a schițat un zâmbet, care însă nu s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ochii peste cap. —Of, nu mai fi așa de dramatic! Ai propria ta cameră, frigiderul și dulapurile sunt întotdeauna pline de chestii care-ți plac ție, iar tatăl tău și Jessica te iubesc din tot sufletul. Jake a tras fermoarul genții, apoi și-a urcat-o pe umăr. — Dar tu, Fiona? Tu ce sentimente ai față de mine? Femeia a fost destul de surprinsă de întrebarea atât de directă care venea din partea unui om care, până atunci, răspunsese la toate încercările ei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
îngăimat ea. —Ții la mine, deci? Tonul vocii lui Jake era lejer batjocoritor. —Așa cum ții la papucii ăia vechi pe care i-ai depozitat sub scară? Puștiul s-a îndreptat către ușă, numai că Fiona a înșfăcat unul dintre mânerele genții și l-a tras înapoi. —Jake, lasă geanta jos. Nu pleci nicăieri. Am șaisprezece ani și pot să fac ce vreau. Ăsta era unul dintre strigătele de luptă obișnuite ale lui Jake, dar de data asta fraza suna mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]