9,375 matches
-
Dumitrescu A. Predescu; A. B. Novicov; Gh. Mitra Al. Mogoș; I. Șiclovan; D. Hare; T. Ardelean; etc. Forța După Cârstea Gheorghe (2000) forța este „capacitatea organismului uman de a învinge o rezistență internă sau externă prin intermediul contracției musculare”. După Rață Gloria (2006), forța este considerată ca fiind „o manifestare combinată a acțiunii forțelor interne corpului (voința, influxul nervos, contracția musculară) cu cele externe (gravitația, frecarea, rezistența adversarului și a aerului etc.)”. Pe parcursul studierii literaturii de specialitate am descoperit o multitudine de
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
Cârstea (2000) viteza este capacitatea organismului uman de a executa acte sau acțiuni motrice, cu întregul corp sau numai cu anumite segmente (părți) ale acestuia într-un timp cât mai scurt, cu rapiditate (repeziciune, iuțeală) maximă, în funcție de condițiile existente. Rață Gloria (2006), definește viteza astfel: „aptitudinea psihologică înnăscută a omului, poate fi definită drept capacitatea organismului de a executa acte sau acțiuni motrice, cu întregul corp sau numai anumite segmente ale acestuia, într-un timp cât mai scurt, deci cu rapiditatea
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
echilibru; precizie; orientare spațio-temporală (inclusiv ritm); amplitudine (pe bază de mobilitate articulară, suplețe și elasticitate musculară); ambilateralitate (ambidextrie), etc. Toate acestea trebuie subordonate obținerii unei eficiențe maxime, mai ales în condiții neobișnuite, cu un consum minim de energie. După Rață Gloria (2006) coordonarea reprezintă „aptitudinea unui individ de a învăța și a combina rapid mișcări noi, de a efectua mișcări armonioase și eficiente într-un timp dat cu un consum mic de energie”. Îndemânarea primește, după unii autori, și sensul de
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
presiunii pe schiuri: partea din față a labei piciorului-călcâi) în plan sagital („față-spate”). Mobilitatea În Enciclopedia Educației Fizice și Sportului din România volumul IV, mobilitatea este definită ca fiind o “caracteristică a motricității exprimată prin amplitudinea mișcărilor efectuate”. După Rață Gloria (2006) mobilitatea este “capacitatea organismului de a executa acte și acțiuni motrice cu amplitudine crescută, cu economicitate energetică, cu grație și armonie”. După Martin (1993) și Komi (1994), mobilitatea este „calitatea (însușirea) de a putea efectua mișcări cu amplitudine corespunzătoare
Antrenament specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini. In: Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
cititor nesățios (Henri de Lubac Îl socotea „unul dintre cei mai culți oameni ai epocii”), Von Balthasar a părăsit ordinul iezuit În urma Enciclicii Humani generis, În semn de dezaprobare și, implicit, de solidaritate cu prietenii săi ostracizați. Capodopera sa rămâne Gloria și crucea. Aspecte estetice ale Revelației, apărută În mai multe volume Între 1961 și 1969. A murit cu două zile Înainte de ceremonia prin care urma să primească inelul și bereta de cardinal, sub pontificatul lui Ioan Paul al II-lea
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
drama povestită e una a singurătății și a dragostei. Ramses Ferdinand Sinidis (alter ego al scriitorului) este străpuns, din spate, în inimă, cu o frigare și omorât pe o rampă de gunoi de către Omul cu ciocul de aramă, amantul Zittei Gloria, soția mărginită de care nu se putea despărți; jurnalul lui, tipărit, este romanul Bagaj... În trei părți (Cartea despre carne, Cartea despre vin, Cartea despre suflet), romanul Pensiunea doamnei Pipersberg întregește transcrierea sensibilității ciudatului personaj. Eșecul în căsnicie, o sexualitate
BONCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
politic, Conrad rătăcește, ca și Childe Harold, eroul lui Byron, prin lume, oprindu-se în locuri marcate de o istorie revolută, în fața ruinelor antice, pentru a cugeta la soarta omului și a civilizațiilor, la roata timpului, la libertate și la glorie, îmbătându-se, totodată, de armoniile naturii: „Iar neaua sa eternă ce luce sub lumină, / Râu d-ambru, se îngână cu purpura divină / Și se răsfrânge-n marea de spumă și d-azur / C-un cer ce-atâtea stele îl fac și
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
iadului, București, 1971; Fiul primarului, București, 1976; Hanul trăsnit, București, 1984; Un student de altădată, Iași, 1987; Cândva de demult, Galați, 1991; Mă numesc Eva, București, 1996; Flămândul, București, 1996; Ora astrală a României, Focșani, 1997; Banchetul dragostei, Focșani, 1998; Gloria, Focșani, 1999; Paradisul evident, Iași, 2002; Voluptatea de a scrie, Iași, 2002. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Fântâna iadului”, ARG, 1972, 4; Octavian Voicu, „Fiul primarului”, ATN, 1977, 1; Sorin Titel, „Fiul primarului”, RL, 1977, 3; Cristea, A scrie, 265-274; Alex.
BANDRABUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285602_a_286931]
-
1972; Olimpul Diavolului. Panorama iubirii zugravului, București, 1974; După flori, București, 1975; Olimpul Diavolului. Panorama duhului meu, București, 1976; Olimpul Diavolului. Panorama-n dor de domnișoara Pogany, București, 1977; Olimpul Diavolului. Panorama-n sălcii plângătoare, București, 1981. Traduceri: Pablo Neruda, Gloria și moartea lui Joaquin Murieta, București, 1972 (în colaborare cu Rosalia Bianu). Repere bibliografice: Martin, Poeți, I, 78-84, II, 84-89; Piru, Panorama, 196; Sorianu, Glose, 117-120; Drăgan, Aproximații, 196-200; Perpessicius, Lecturi, 27-31, 294-298; Călinescu, Literatura, 183-185; Ciobanu, Panoramic, 44-51; Ciobanu
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
Acceleratorul, București, 1990; Un activist al suferinței, București, 1991; Tristețea vânzătorului de sticle goale, cu ilustrații de Florin Pucă, București, 1992; Țara lui Papură Vodă, îngr. și pref. Florentin Popescu, București, 1996; Omul care vine din Buzău, București, 2001. Traduceri: Gloria Alcorta, Hotelul lumii și alte imposturi, București, 1970; Charles Ferdinand Ramuz, Aimé Pache, pictor din Vaud, pref. H. Zalis, București, 1972 (în colaborare cu Matei Călinescu). Repere bibliografice: Stănescu, Cronici, 76-82; Ciobanu, Panoramic, 241-244; Constantin, Prozatori-critici, 88-92; Iorgulescu, Rondul, 128-131
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
nouă, București, 1947; Nespus mi-i dragă ființa omenească, București, 1956; Versuri, București, 1957; Contemporan cu ei, București, 1962; Austria, București, 1963; Soare pe zăpezi, București, 1965; Soare pe culmi, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1972; Violoncel solar, București, 1972; Glorie iubirii, București, 1973; Evocări și dialoguri literare, București, 1974; Ghirlanda iubirii, București, 1975; Noblețea plaiului natal, București, 1976. Traduceri: Antologia prozatorilor ruși contemporani, București, [1930]; Th. Mann, Moartea la Veneția, București, 1930, Pătimirile și măreția maeștrilor, București, 1946 (în colaborare
BALTAZAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285593_a_286922]
-
scrisul sunt nu metaforele, rare și artificioase, ci fluxul amintirii, evocările, cu deosebire cele plasate în ambianță ieșeană, dând austerelor glose ceva culoare și un pic de fior. Seriozitate și rigoare dovedesc monografiile pe care B. le-a consacrat unor glorii ale teatrului ieșean - Matei Millo (1963), unde interpretul preferat al lui V. Alecsandri e văzut ca un „reformator pe linia realismului”, Aglae Pruteanu (1965), care, evitând romanțarea, ia totuși o turnură encomiastică, în fine, Biografie și creație (1983), o reconstituire
BARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285625_a_286954]
-
victima acestei opoziții, un înfrânt moral, adesea cu consecințe grave, de la nevroza agresivă la alienarea clinică. În Absenții, în centrul narațiunii se află medicul psihiatru Mihai Bogdan, cercetător într-un institut, care refuză să mai alimenteze cu rezultatele cercetărilor sale gloria directorului Poenaru și care asistă neputincios-revoltat la tot mai eficienta adaptare la sistem a prietenului său, fost și el nonconformist pe cont propriu, doctorul Nicolae. Întrebarea pe care și-o pune doctorul Bogdan în primele pagini ale romanului va deveni
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
desfășurare meditativă pe tema ruinelor (care pătrunde astfel în literatura română, sub influența lui Volney). Sentimentul timpului devastator („Cum toate se răpune ca urma îndărăt, / Pe aripele vremii de nu se mai arăt”) se întrețese cu accentul patriotic al evocării gloriei de altădată. Amploarea reflecției, nocturnul tainic, metafore concretizând abstracții („negura uitării”, „aripile vremii”, „viscol de dureri”) configurează la C. schița unui stil, nu fără retorică, dar capabil să se ridice până la viziune lirică. Înserarea este prima elegie românească în spirit
CARLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
dorului și neliniștii în imensitatea spațiilor, ca și versul curgător, muzical, nu mai pot fi atribuite doar acestei influențe, constituind semnele unei vădite individualități poetice. Rugăciune încearcă formula originală a rugii animate de iubirea țării, de visul unui viitor de glorie și dreptate, cu inflexiuni profetice („Dar ce să fie acea lumină, / Ce sus se vede de focuri plină, / Și dimpreună un zgomot lin? / Nu crez să fie semn de furtună...”). Marșul, scris cu entuziasm patriotic la înființarea oștirii naționale, vestește
CARLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
strămoșul eroilor, București, 1972; Curtea Veche din București (în colaborare), București, 1974; Ana Ipătescu, București, 1975; Scântei de peste veacuri, București, 1976; Cheia inimii, București, 1977; Comoara Brâncovenilor, București, 1977; 1 Decembrie 1918. Alba Iulia, București, 1978; Drum de luptă și glorie, București, 1978; Doi strămoși iluștri - Decebal și Traian, București, 1980; Popasuri la vetrele istoriei românești, București, 1981; Inorogul cel înțelept, București, 1981; Povestiri istorice pentru copii și școlari, I-III, București, 1981-1984; Tudor Vladimirescu, București, 1981; Necunoscuta de la Sucevița, București
ALMAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
îmbogățit cu mai multe sute de opere de artă italiene. Misiunea lui Napoleon în Italia nu avea să se încheie, însă. Mai existau armate inamice, mai erau mari localități ispititoare. Mai era și gustul tot mai pregnant al victoriei. Al gloriei! Dincolo de toate acestea se afla, însă, Papa de la Roma. Un om cu multă influență și, mai ales, cu multă putere. Dincolo de toate, Papa Pius al VI-lea se dovedea ostil Franței. Fusese adversar al revoluției franceze, acceptase asasinarea unui reprezentant
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
și părea a fi cu desăvârșire stăpân pe sine, deși avea să se audă pentru prima dată numit «sir» și «maiestatea voastră». Clipa solemnă a sosit. Cambacérès înaintează și adresează noului suveran un discurs, pe care îl încheie astfel: - Pentru gloria și pentru fericirea republicii, Senatul îl proclamă în această clipă pe Napoleon împărat al francezilor. - Accept - răspunde împăratul - accept titlul pe care îl considerați util pentru gloria națiunii (...)” Conștient sau nu, Napoleon a corectat exprimarea senatorului: un împărat nu putea
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
înaintează și adresează noului suveran un discurs, pe care îl încheie astfel: - Pentru gloria și pentru fericirea republicii, Senatul îl proclamă în această clipă pe Napoleon împărat al francezilor. - Accept - răspunde împăratul - accept titlul pe care îl considerați util pentru gloria națiunii (...)” Conștient sau nu, Napoleon a corectat exprimarea senatorului: un împărat nu putea fi șeful unei republici; al unei națiuni - da. El a mai spus și altele în micul răspuns, dar toate nu erau altceva decât cuvinte de protocol. Răspunsul
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
ulei de măsline și bureți de mare din Kos. O luă Înainte, trecându-și mâna de-a lungul prelatelor verzi de pe bărcile de salvare, până când ajunse la lanțul care separa clasa a patra de a treia. În zilele ei de glorie, Giulia făcuse parte din compania de navigație austro-ungară. Lăudându-se cu dotări moderne („lumina electrica, ventilatie et confortu cel mai mare“), călătorise o dată pe lună Între Trieste și New York. Acum lumina electrică funcționa numai la clasa Întâi și chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
nu-i așa de bună, spuse el. Asta pentru că sunt prea multe baruri pe-aici. Prea mare concurență. În cartierul ăsta e nevoie de un bufet ca lumea. Se poate spune că Hercules Hot Dogs, care În zilele sale de glorie avea să se laude cu șaizeci și șase de localuri În Michigan, Ohio și În sud-estul Floridei, fiecare restaurant putând fi identificat după tipicele „Coloane ale lui Hercule“ de pe fațadă, s-a născut Într-o dimineață cu ninsoare din februarie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
detalii Înainte să aibă ocazia să mă examineze. ― O să vă placă, ne asigură Milton. E destul de dichisit, din câte-mi amintesc. Nu era. Am ajuns acolo cu un taxi din aeroportul La Guardia și am găsit hotelul Lochmoor decăzut din gloria sa trecută. Recepționerul și casierul lucrau după geamuri antiglonț. Mocheta vieneză era umedă sub caloriferele care picurau, iar oglinzile fuseseră scoase, lăsând În urmă dreptunghiuri fantomatice de ghips și șuruburi decorative. Liftul era antebelic, cu gratii aurite și Încovoiate, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
spună ce se va întâmpla. Trebuie să fie cineva cu autoritate. Du-te chiar tu, Govar! Istoria te va ține minte! Dumnezeule, de ce sunt capabil! Lăsându-se pradă promisiunilor și îndatoririlor, făcuse întocmai cum cerusem. El căuta întotdeauna faimă și glorie, să fie cunoscut și bogat. Acum i-am dat un post cu care se va putea mândri. Cu sfaturile mele, el va conduce revoluția, mișcarea noastră, și plângerile noastre vor ajunge la urechile care trebuie, făcându-se dreptate. Eu trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
gând răzleț pe câmpul nemărginit al imaginației umane. Credea, probabil, că eu voi avea puterea să fac toată această conjunctură să dispară și că tot coșmarul să se termine. Căci era un coșmar. Govar și-a dorit întotdeauna faima și gloria, popularitatea, dar niciodată atât de rapid și niciodată atât de ilegal ca acum. În acel moment, se afla în fruntea unei mulțimi care părea mai pregătită ca niciodată să înceapă o revoluție și era față în față cu însăși persoana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
nori negri ca pâsla. Tot ce era apropiat crepusculului era cufundat într-o baie de lumină, iar ce era încă în noapte, era amorțit de o pătură grea de tăcere. Stăteam acolo și priveam acel răsărit trăsnit de frumusețea sa. Gloria, măreția și magnifica sa teroare mă imobilizaseră și mă țintuiră pământului. Îl simțeam pe Vladimir în apropierea mea fiind incredibil de încântat. Pentru el era o simfonie de o armonie divină. O armonie pe care eu n-o puteam auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]