7,197 matches
-
Neumann, Victor, Tentația lui Homo Europaeus. Geneza spiritului modern În Europa centrală și de sud-est, Editura Științifică, București, 1991. Nicoară, Simona, Istorie și imaginar. Eseuri de antropologie istorică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000. Nicoară, Simona; Nicoară Toader, Mentalități colective și imaginar social. Istoria și noile paradigme ale cunoașterii, Presa Universitară Clujeană-Mesagerul, Cluj-Napoca,???????????? Nicoară, Toader, Transilvania la Începuturile timpurilor moderne (1680-1800). Societate rurală și mentalități colective, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1997. Oișteanu, Andrei, Imaginea evreului În cultura română, ed. a II-a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Südosteuropas (hrsg. von Andreas Helmedach, Wolfgang Höpken, Hans-Christian Maner), 2, 2000, pp. 91-104; Constantin Iordachi, Trencsényi Balázs, „A megújulás esélyei: a román történetírás tíz éve (1989-1999)”, În Replika. Társadalomtudományi Folyóirat, 41-42. szám, 2000. november. Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000, p. 163. Textul de față adaptează o prelegere finală susținută la Facultatea de Istorie din Cluj-Napoca, cu ocazia absolvirii promoției 2004. Cf. Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
București, 1997, cap. V: „Imagine, imagologie și cuvânt”, pp. 281-340. Toader Nicoară XE "Nicoară" , Transilvania la Începuturile timpurilor moderne (1680-1800). Societate rurală și mentalități colective, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1997 (ediția a II-a: Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001), pp. 231-396: „Imaginarul politic și social și focalizările sale”. Ioan-Aurel Pop XE "Pop" , Națiunea română medievală. Solidarități etnice românești În secolele XIII-XVI, Editura Enciclopedică, București, 1998, passim. Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000, pp. 38-39. Hervé Coutau-Bégarie, Le
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a II-a: Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001), pp. 231-396: „Imaginarul politic și social și focalizările sale”. Ioan-Aurel Pop XE "Pop" , Națiunea română medievală. Solidarități etnice românești În secolele XIII-XVI, Editura Enciclopedică, București, 1998, passim. Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000, pp. 38-39. Hervé Coutau-Bégarie, Le Phénomène „Nouvelle Histoire”. Stratégie et idéologie des nouveaux historiens, Economica, Paris, 1983 (ediția a II-a: 1989); Robert Darnton, Marele masacru al pisicii și alte episoade din istoria culturală a Franței
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
221-223, 249-250. Robert Darnton, op. cit., pp. 13-14. Geoffrey E.R. Lloyd, Pour en finir avec les mentalités, La Découverte, Paris, 1993. Lucian Boia, op. cit., passim. Ibidem, p. 32. Pentru problematica generală a antropologiei istorice, vezi Simona Nicoară XE "Nicoară" , Istorie și imaginar. Eseuri de antropologie istorică, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000, precum și o introducere succintă În Pierre Bonte, Michel Izard (coord.), Dicționar de etnologie și antropologie, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 345-350, sub voce „Istorie și antropologie”; bibliografie și sugestii metodologice la
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1999], pp. 49-75; Marius Turda, „Aurel C. Popovici and the Symbolic Geography of the Romanians of Transylvania in the Late Habsburg Empire (1890-1906)”, În Revue Roumaine d’Histoire, XXXVI, 1997, 1-2, pp. 97-121. Simona Corlan-Ioan, Inventarea Africii Negre. Călătorii În imaginarul european al secolului al XIX-lea, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Pentru modalitățile de construire a națiunii În secolul al XIX-lea, vezi Benedict Anderson, Comunități imaginate, Editura Integral, București, 2000; Eric J. Hobsbawm, Națiuni și naționalism din 1780 până În prezent
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Editura Polirom, Iași, 2000. Ernest Bernea, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București, 1997, pp. 15-125: „Reprezentarea spațiului”. Vezi, de exemplu, Cătălina Velculescu, V. Guruianu (coord.), Povestea țărilor Asiei. Cosmografie românească veche, Editura Vestala, București, 1997. Pentru imaginarul geografic al Antichității, vezi François Hartog, Le miroir d’Hérodote. Essai sur la représentation de l’autre, Gallimard, Paris, 1980; pentru cazul Europei occidentale medievale, Jacques Le Goff, Pentru un alt Ev Mediu, Editura Meridiane, București, 1986, vol. II, pp.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
84-110: „Occidentul medieval și Oceanul Indian: un orizont oniric”. Ernest Gellner, Națiuni și naționalism, Editura Antet, București, 1997, pp. 9-10. Pentru care vezi Lucian Boia, L’exploration imaginaire de l’espace, La Découverte, Paris, 1987; Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului..., pp. 85-86, 90-92. Molnár Gusztáv, „Az erdélyi kérdés” (Problema transilvană), În Magyar Kisebbség, 1997, nr. 3-4; articol republicat, În engleză, În The Hungarian Quarterly, nr. 149, primăvara 1998. Samuel P. Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, traducere de Radu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ruxandra Cesereanu, Decembrie ’89: deconstrucția unei revoluții, Editura Polirom, Iași, 2004. Ernest Gellner, Nations and Nationalism, Blackwell, Oxford, 1983. Pentru deconstruirea critică a națiunii, cu mijloacele antropologiei culturale, vezi Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1997; pentru imaginarul istoriografic românesc, vezi Lucian Boia, Istorie și mit În conștiința românească, Editura Humanitas, București, 1997. Edward Said, Representations of the Intellectual, Vintage, Londra, 1994, pp. 25-27. Pentru evoluția mentalităților și a societății rurale din Transilvania, vezi Toader Nicoară XE "Nicoară
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și profanul, Editura Humanitas, București, 1995, p. 61. Ernest Bernea, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București, 1997, p. 197 (§ 2: „Ideea de sărbătoare”). Simona Nicoară XE "Nicoară" , În volumul Simona Nicoară, Toader Nicoară, Mentalități colective și imaginar social. Istoria și noile paradigme ale cunoașterii, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca-Mesagerul, p. 203. Doru Radosav, Sentimentul religios la români. O perspectivă istorică (sec. XVII-XX), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997, p. 217. Émile Durkheim, Formele elementare ale vieții religioase, Editura Polirom, Iași
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie și morală În România, Editura Polirom, Iași, 2002, passim. Pentru această definiție, vezi Paul Veyne, Cum se scrie istoria, Editura Meridiane, București, 1999, pp. 6, 9-10, 19, 23. De asemenea, Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000, p. 163. Reprezentările cu privire la Transilvania, aparținând culturii române sau maghiare, au fost analizate de Enikő Magyari-Vincze, Antropologia politicii identitare naționaliste, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1997, pp. 193-230; Alina Mungiu, Transilvania subiectivă, Editura Humanitas, București, 1999; Gabriel Andreescu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Kántor (coord.), Nation-Building and Contested Identities. Romanian & Hungarian Case Studies, Regio Books-Polirom, Budapesta-Iași, 2001. Vezi Makó Mária, „Cronicari maghiari din secolele XVI-XVII despre Mihai Viteazul XE "Mihai Viteazul" ”, În volumul Sorin Mitu, Florin Gogâltan (coord.), Viață privată, mentalități colective și imaginar social În Transilvania, Asociația Istoricilor din Transilvania și Banat, Oradea-Cluj-Napoca, 1995-1996, pp. 229-241; Toader Nicoară XE "Nicoară" , „Românii din Transilvania În imaginarul aristocratic maghiar În secolul al XVIII-lea”, În volumul Nicolae Bocșan, Sorin Mitu, Toader Nicoară (coord.), Identitate și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
despre Mihai Viteazul XE "Mihai Viteazul" ”, În volumul Sorin Mitu, Florin Gogâltan (coord.), Viață privată, mentalități colective și imaginar social În Transilvania, Asociația Istoricilor din Transilvania și Banat, Oradea-Cluj-Napoca, 1995-1996, pp. 229-241; Toader Nicoară XE "Nicoară" , „Românii din Transilvania În imaginarul aristocratic maghiar În secolul al XVIII-lea”, În volumul Nicolae Bocșan, Sorin Mitu, Toader Nicoară (coord.), Identitate și alteritate. Studii de imagologie, II, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998, pp. 123-135. Vezi Sorin Mitu, National Identity of Romanians in Transylvania, CEU
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ibidem, p. 122. Vezi capitolul următor: „Românii În opera romancierului Jókai Mór XE "Jókai Mór" ”. Vezi Ioan Cârja, „Ipostaze ale imaginii «celuilalt» În revoluția de la 1848 din Transilvania”, În volumul Sorin Mitu, Florin Gogâltan (coord.), Viață privată, mentalități colective și imaginar social În Transilvania, Asociația Istoricilor din Transilvania și Banat, Oradea-Cluj-Napoca, 1995, pp. 256-259. Kőváry László XE "László" , op. cit., p. 103. Ibidem, pp. 142-143. Ibidem, pp. 143-144. Ibidem, p. 190. Ibidem. Ibidem, p. 191. Ibidem, p. 229. Ibidem, p. 268. În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
129-130. Ibidem. Ibidem, p. 128. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , „A magyar irodalom missiója” [„Misiunea literaturii maghiare”], Magyar Sajtó, 1857, nr. 140-166; pasaj reprodus după ediția citată, vol. IV, pp. 433-434. Pentru problema restructurării modului de a privi, la nivelul imaginarului modern occidental, esențială este opera lui Michel Foucault, În special Cuvintele și lucrurile (Editura Univers, București, 1996) și Nașterea clinicii (Editura Științifică, București, 1998). În bibliografia românească, se remarcă excelentele contribuții ale lui Daniel Barbu XE "Barbu" : Scrisoare pe nisip
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
comitatului Maramureș”], Tudományos Gyűjtemény, 1841, nr. X, p. 77. Vesna Goldsworthy, Inventarea Ruritaniei. Imperialismul imaginației, Editura „Curtea Veche”, București, 2002, p. 90. Lucrarea conține o excelentă analiză a funcțiilor ideologice pe care le Îndeplinește mitul creat de Stoker, la nivelul imaginarului britanic de la sfârșitul epocii victoriene. Vahot Imre XE "Imre" , A magyar menekültek Törökországban [Emigranții maghiari În Turcia], Tipografia Heckenast, Pesta, 1850, p. 34. Pentru imaginea femeii africane, de culoare, În conștiința occidentală, vezi Simona Corlan-Ioan, Inventarea Africii Negre. Călătorii În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
britanic de la sfârșitul epocii victoriene. Vahot Imre XE "Imre" , A magyar menekültek Törökországban [Emigranții maghiari În Turcia], Tipografia Heckenast, Pesta, 1850, p. 34. Pentru imaginea femeii africane, de culoare, În conștiința occidentală, vezi Simona Corlan-Ioan, Inventarea Africii Negre. Călătorii În imaginarul european al secolului al XIX-lea, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Bolnavii tiroidieni din satele ardelene sunt remarcați În texte cum ar fi articolul „Szelistye”, din Századunk, 1840, nr. 39, col. 310; Duliskovits Mihály, op. cit., p. 77; Gorove László XE "László
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sat occitan de la 1294 până la 1324, I-II, București, 1992; multe sugestii, mai ales cu privire la relația mentalitate și cultură populară - mentalitate și cultură elitară, la Jacques Le Goff, Pentru un alt Ev Mediu, I-II, București, Editura Meridiane, 1986 și Imaginarul medieval, București, Editura Meridiane, 1991, ca și la Ștefan Lemny, Sensibilitate și istorie În secolul XVIII românesc, Editura Meridiane, București, 1990; contribuțiile teoretico-metodologice ale lui Alexandru Duțu și un studiu aplicat ale acestuia: „Conștiință națională și mentalitate țărănească”, În volumul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la care apusenii nu ar avea acces. Ca și În cazul nivelului folcloric, este vorba, În mod evident, de o percepție care atribuie semnificații ideologice deformante unor evenimente istorice, percepție pe care se vor clădi Însă ulterior componente esențiale ale imaginarului social modern românesc, mergând până la istoriografia romantică și la Eminescu. Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic..., loc. cit. Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc..., ed. cit., p. 20. Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic..., ed. cit., p. 434 (subiectul narativ
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
printre mitologii (Omul a fost apăsat de blestem Încă de la facere), apoi arată că și Creștinii anatemizează. Dar și blestemă, ajungând la Blestemul și mentalitatea românească. Între magie și credință, pentru a Încheia cu alcătuirea unei retorici și a unui imaginar al blestemului. Ce legătură are blestemul cu destinul? Lexiconul și argumentele din introducerea lucrării sale ne explică. Autorul arată că, În povești și mai ales În basmele fantastice, blestemele profane, dar și acelea În care este amestecat suprafirescul, declanșează metamorfoze
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
acelea În care este amestecat suprafirescul, declanșează metamorfoze: fetele de Împărat și zânele sunt transformate În monștri, În lebede și pupeze, În broaște țestoase, iar În legende, metamorfoza declanșată de blesteme este ireversibilă. Alexandru Ofrim În lucrarea Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții În cultura tradițională românească Întreprinde un abil demers În imaginarul colectiv, având drept simbol cartea. Autorul surprinde varii ipostaze ale topos-ului cartea sorții, În proverbe, În literatura de autor (Descrierea Moldovei, de Dimitrie Cantemir), În legendele biblice (despre
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și zânele sunt transformate În monștri, În lebede și pupeze, În broaște țestoase, iar În legende, metamorfoza declanșată de blesteme este ireversibilă. Alexandru Ofrim În lucrarea Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții În cultura tradițională românească Întreprinde un abil demers În imaginarul colectiv, având drept simbol cartea. Autorul surprinde varii ipostaze ale topos-ului cartea sorții, În proverbe, În literatura de autor (Descrierea Moldovei, de Dimitrie Cantemir), În legendele biblice (despre Sf. Petru, Sf. Ilie), conchizând că această carte este imaginată Într-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
că atât casa cât și curtea Îi erau pline de copii. În povestea Dunăraș și Sf. Duminică, o femeie Însărcinată merge la sora ei, Întrucât i s-a făcut poftă de păstăi (fasole). Revenind acasă au apucat-o durerile facerii. Imaginarul popular are În centru nuclee desprinse din legendele biblice, despre eroi antici sau contemporani, din romanele populare despre căderea Ierusalimului, a Bizanțului, despre nașterea și faptele lui Alexandru cel Mare. Povestea lui Alexandru Macedon prezintă cazul unei nașteri miraculoase. La
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
rămas puternice și ele au fost personificate mai clar decât orice În Ursitoare. Divinități precreștine, chtonice, reprezentând forțele teluricului, aceste ființe acționează discreționar, la fel ca și destinul concret, În disprețul oricăror norme etice. Ursitoarele la rândul lor, raționalizează În imaginarul popular, existența individuală. Ele exprimă predestinarea, fiind vocile destinului. Narațiunile populare pe care le-am analizat, reprezintă, de cele mal multe ori, exemple evidente de amestec Între mentalitatea precreștină, primitivă În sens larg, și 55 influențele bisericești care s-au
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ci și ca potențial destructiv al unui logos concurent celui creator, divin (un model nedeclarat al lui Bàdescu ar putea fi orfismul eminescian, din Memento mori, de pildà). În màsura în care o formà fixà este o formà "perfectà" (și imaginarul poeticii europene o proiecteazà ca atare, dintotdeauna), ea se manifestà și că o amenințare la adresa creației divine, logocentrice, din mentalitatea iudeo-creștinà. TRADUCERI: Exercices de survie, traducere francezà de W. Lambersy și P. Bentz-Fauci, Paris, 2000. REFERINȚE CRITICE: Al. Cistelecan, în
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]