4,575 matches
-
amant") o lecție de morală solemnă care pleacă de la premiza că "noi tindem întotdeauna spre ceea ce ne este interzis și dorim ceea ce ne este refuzat: astfel bolnavul râvnește cu ardoare apa care îi este interzisă" (v. 17-18), și reclamă cu insistență libertate pentru toți și mai ales pentru fetele celor născuți liberi: Dar totuși nu este legal să ții sub pază o fată de oameni liberi; teama de supraveghere să le chinuie pe femeile de rasă străină"452. Nec tamen ingenuam
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a exprimé nulle violence". 89 Italicele ne aparțin. 90 Tr., III, V, 43-52. 91 Tr., I, V, 41-42. 92 Tr., II, 51-52. 93 Epist. ex Ponto, II, IX, 67-71. 94 Ibid., 72-76. 95 Acesta ni se pare adevăratul motiv al insistenței poetului asupra ideii de nicio vină (sau una foarte măruntă), care trebuie atribuită faptului că Ovidiu a scris Arta iubirii. Ar fi cu totul de neînțeles de ce ar fi dedicat Ovidiu cea mai lungă dintre scrisorile din Tristele, care constituie
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
nuanțele trufiei și ale grandorii: falnic, gigantic, imnător, un uragan de glasuri ce clocotea prin lume, trufaș, semeț, ușor... Cele opt părți ale poemului au o desfășurare epică prin alternanță. După visul nesăbuit al craiului leșesc urmează prezentarea oștilor, cu insistență asupra simbolismului genealogiei („Toporski veteranul ce poartă barbă albă”, „Zeiusko neîmpăcatul”, „Biela cel nalt”, Gorow și Zablatovski...). Strălucirea personalității este completată de strălucirea armurii. Alecsandri exagerează aceste semne exterioare ale trufiei pentru a pune, prin contrast, În valoare eroismul simplu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
din 10 noiembrie 1940 s-a numărat și actrița Mia Apostolescu. După terminarea spectacolului cu trupa lui Constantin Tănase, actrița le-a invitat pe mai multe colege la ea acasă, “la o cafeluță”. Pe drum, s-a răzgândit însă, la insistența unei colege, mergând la domiciliul acesteia, care era mai aproape de teatrul lui Constatin Tănase, întârziind până a doua zi. Când s-a dus acasă, la ora 4 dimineața, blocul în care locuia, Carlton nu mai exista, se năruise ca o
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
de la buget care au permis o dezvoltare mai amplă a grădinii. Se pare că atât fondurile alocate cât și spațiul din preajma Universității nu au fost suficiente pentru a satisface cerințele tineretului de la Universitate, având o existență simbolică. În 1900 la insistențele repetate, încă din 1895, ale prof. Al. Popovici, Universitatea cere să-i fie cedat terenul din spatele actualului Palat al Culturii pentru înființarea unei noi Grădini Botanice. Demersurile repetate pentru obținerea fondurilor necesare înființării acestei grădini au rămas fără un răspuns
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
au procedat miliția și securitatea, aveți tot dreptul să o faceți pentru că aceasta este teza fundamentală a Raportului, și anume că organele de represiune au procedat corect"148. La rândul său. Mircea Iorgulescu remarcă un alt fapt. Este vorba de insistența specială pe care Raportul o pune pe existența unui complot străin, în special sovietic. Faptul acesta ne lasă să înțelegem că un alt public-țintă al documentului SRI ar fi chiar Occidentul. Scopul ascuns este acela de a-i recâștiga respectul
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
în diferite împrejurări și contexte. Dar aceasta este condiția obiectivă a oricărei publicistici militante de o anume continuitate. Unele repetiții sunt de fapt augmentative. Altele nuanțează și precizează principiile centrale. Orice luptă de idei presupune oricând și oriunde astfel de insistențe și reluări. Ele sunt totdeauna necesare și utile în funcție de un obiectiv sau altul, când repetiția devine și firească și obligatorie. Reduse la ultima expresie, aceste idei sunt extrem de simple, dar esențiale, pentru viitoarea orientare a culturii și politicii noastre: 1
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
letteratura europea, publicate inclusiv în Italia: studiul a fost scris în 1988. Simple repere bibliografice și nimic mai mult. Ele dovedesc că problema ridicată de Dvs. a preocupat și în România, chiar și în condiții dificile, și cu o oarecare insistență. Concluzia ar fi că printr-un număr (foarte redus) de spirite românești orientate european, cultura și literatura română n-au ieșit, de fapt, niciodată din Europa. În ciuda oricărei izolări culturale, bariere ideologice și cenzuri totalitare extrem de dure. Acești factori sunt
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
să nu irite conștiințele răsăritene: chiar dacă se admite teza devenită între timp adevărat loc comun a unității în diversitate, această unitate se realizează doar în jurul culturilor și literaturilor occidentale. Ele singure se simt și se proclamă în continuare și cu insistență drept suma, sinteza, mama, rădăcina etc. culturii și literaturii europene. patrimoniul comun lor le aparține. Ceea ce pare la o privire grăbită și complexată drept exclusivism și diferențiere nejustificată. Corecțiunile care s-au adus: o Europă a dialogului, a schimburilor și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
intolerante, mediocrității leneșe (am citat din nou pe Mazzini) devin necesitățile absolute ale acestui spirit european, obstacole de depășit cu orice preț. Un nou umanism, o civilizație universală se cer deci instaurate. Astfel de apeluri se fac auzite cu multă insistență mai ales în epoca noastră după terminarea celui de al doilea război mondial, chemată la reconstrucție și reorganizare internațională (T. Mann, 1945). Evoluția evenimentelor pe continentul european din ultimele decenii, în Vest și Est, reactualizează tot mai urgent și mai
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
toți de tendință europeană), credea într-o literatură unică pentru toată Europa. Cultura europeană comună est-vest (referință mai puțin cunoscută) a fost afirmată și de Jules Michelet. Comparatiștii așa-zicând clasici (toți de formație occidentală) n-au mai revenit cu insistență și cu atenția necesară asupra ideii europene. Nu acesta a fost totuși cazul lui Arturo Farinelli în Il sogno di una letteratura mondiale (1925). După 1945, recunoașterea literaturilor central și sud-est europene, rusă și slave în general, devine cu atât
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Critici actuali, ca R.M. AlberŁs și W. Weidle, în sintezele și pledoariile lor europene, sunt animați mai mult sau mai puțin explicit de aceeași convingere. Ea este mult mai răspândită decât s-ar bănui, deși spiritul timpului impune cu o insistență tot mai evidentă o surdină unor astfel de profesiuni de credință. 3. Eurocentrismul cunoaște și forme de exclusivism radical, uneori absurd. Teza, larg răspândită în unele sfere comparatiste, conform căreia doar the western heritage formează obiectul acestei discipline este una
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
tradițională a literaturilor în majore și minore, centrale și marginale, devine atunci fără sens. Astfel de scheme trebuie în orice caz abandonate. Vechiul vis universalist al cetății literelor, Republica litteraria, pe care Renașterea și Umanismul încep să le propună cu insistență Europei, capătă, în felul acesta, o nouă și puternică actualizare. Mesajul său nu privește numai libertatea și eficiența comunicațiilor literare în timp și spațiu, ci și solidarizarea activă în jurul valorilor general-umane. Egalitatea, libertatea, toleranța, ideea de Weltbürgertum literară, conștiința vocilor
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
conturarea fizionomiei literare a unui an (surprins pe genuri și specii literare), tehnica analitică merge dinspre general spre particular, dinspre cadrul social-politic spre cel literar, având În vedere nefasta condiționare politică a operei impusă de realismul socialist. Așa se explică insistența mea pentru conturarea ambianței societale, a evenimentelor și imperativelor politice pe care trebuia să le Încorporeze creația - devenită „comandă de stat”, atmosferă surprinsă În secvențe care preced analismul literar propriu-zis. Se va observa, de asemenea, că pentru a mai fluidiza
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și acest sens există În chip clar, nu trebuie Învăluit În formule vagi, nu trebuie tranșat În tradiționalele amabilități de salon literar, nu trebuie admis cu nici un chip să fie escamotat, negat de fapt. Acest rost trebuie lămurit cu oricâtă insistență tuturor membrilor secțiilor, el trebuie transferat Într-un principiu viu, Într-un obiectiv imediat, prezent fără Încetare. Trebuiesc lichidate dulcile aproximații și Înaltele pasivități și indiferențe, trebuiesc risipite nedumeririle, Îndoielile și perplexitățile multor oameni de bună credință care nu văd
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Unora dintre criticii noștri, atât de la Almanahul literar cât și de la alte publicații, le lipsește această pasiune, le lipsește dragostea pătimașă pentru tot ce constituie un mugure valoros În lucrările scriitorilor noștri. Ion Vitner Îi Îndemna pe critici cu o insistență demnă de admirat, În Pasiunea lui Pavel Corceaghin (1949), să-și exercite meseria cu o „pasiune vie”, făcând din critică o armă de luptă. Au trecut doi ani de atunci și critica noastră a rămas, din păcate, În bună parte
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
suprafață de 31,5 hectare, dintre care 6 hectare erau alocate pentru amenajarea parcului, restul „urmând să se parceleze în loturi pentru construcția de case”. În ciuda faptului că Serviciul Tehnic comunal avea angajat un inginer proiectant licențiat la Paris, la insistențele primarului Ioan Grigoriu, elaborarea proiectului a fost încredințată lui Petru Budu - la acea vreme funcțioar în cadrul Direcției de Studii de pe lângă Ministerul Lucrărilor Publice. Printr-o scrisoare adresată consiliului comunal (9 decembrie 1921), acesta și-a luat angajamentul „să realizeze acel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
proprietate; nu se știa care erau sursele de finanțare; lipsa aprobărilor din partea forurilor guvernamentale competente; în absența oricărui contract semnat între cele dou) părți, inginerul Budu a fost plătit din fondul de aprovizionare cu suma de 52.000 lei. La insistențele responsabililor din cadrul Ministerului de Interne, în anul 1924, primarul Leon Sakellary a inițiat demersurile privind realizarea planului de sistematizare al orașului - primul de acest fel din întreaga sa istorie. Urgentate de proiectul extinderii orașului la Vest de linia ferată (spre
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
poliției comunale a fost reorganizat. Plățile pentru întreținerea sergenților și polițiștilor băcăuani cu armament și echipamente au revenit consiliului comunal, primăria urmând să plătească anual câte 80 lei pentru fiecare sergent. Suma a rămas neschimbată până în decembrie 1913, atunci când, la insistențele ministrului de Interne, Primăria Bacău a mărit această contribuție la 100 lei, datorită faptului că „în ultimii 10 ani materialul și lucrul s au scumpit cu cel puțin 25%”. Până la sfârșitul perioadei moderne, salarizarea angajaților secției de poliție din localitate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
kilograme de carne, comercializarea acestui produs fiind atent monitorizată de autoritățile locale, prin intermediul bonurilor. Prețul pentru kilogramul de carne de vită (1,20 lei) a declanșat discuții aprinse între membrii comisiei și măcelarii evrei. Aceștia din urmă au cerut cu insistență permisiunea de a vinde carnea cușer la un preț mai mare decât cel oficial, dar răspusul comisiei a fost dezarmant: „(...) nu există nicio diferență între carnea cușer și cea treif”. În privința debitului făinii de grâu, Bacăului îi erau repartizate lunar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pentru amatori -, cât și pe cele din 24 iulie, când, odată cu inaugurarea toboganului pe apă, sa desfășurat un concurs de „dans, rezistență și eleganță”. Tot acum apar și primele informații despre existența unei „mișcări șahiste” la Bacău - ce solicita cu insistență, în octombrie 1937, „un meci revanșă împotriva celor de la Cercul <<Lumina>> din Buhuși” -, despre funcționarea unor Cluburi în care se practicau „jocurile de salon și de societate precum Rummy-Bridge, Pocker, Braziliana, Trentsept” - de pildă, Clubul „Intim”, Clubul „Sfatul Negustoresc” sau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
bombardament cu pietre”. Pentru a evita astfel de situații, patroanele stabilimentelor de prostituție au luat hotărârea utilizării trăsurilor și birjelor, fapt ce a dus la o dublare a sumelor cheltuite lunar, controalele fiind efectuate din trei în trei zile. La insistențele prostituatelor, în vara anului 1911, autoritățile de la București au dispus anularea taxei pentru efectuarea vizitei medicale. Funcționarea caselor de prostituție, precum și a tuturor stabilimentelor sau localurilor unde aceasta era practicată, a fost interzisă prin legea sanitară din anul 1930. Totuși
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
terfelește cu ultima cruzime această minoritate învinsă. Și încă ceva. "Demagogismul" lui Cațavencu, prin care Caragiale a atacat și a ridiculizat pe C. A. Rosetti, e un procedeu cunoscut, de care am vorbit aiurea, când spuneam că cine combate cu insistență "demagogismul" o face cu dorința de a compromite democratismul. Să se mai observe apoi că această ură, îndreptată cu mai mare putere mai ales împotriva rosettismului, am văzut-o și la Eminescu. Și o vedem și la Alecsandri în poezia
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu știa încă cine e Mitu Boierul 2. Dar mai este un lucru - atât în Năpasta, cât și în Păcat -, un lucru care îi stă la inimă lui Caragiale, căci îl utilizează în ambele bucăți și îl prezintă cu multă insistență și cu o indignare abia conținută de obiectivitatea ce-i impun condițiile artei. Acest lucru e justiția celor de sus față de țărănime. În Momente, unde e vorba de clasele noi, când atinge justiția, ca în Boris Sarafoff!, Caragiale numai o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
se roagă cu duhul să se roage și cu mintea, pentru că este absolut nefolositor să privegheze cineva cu ochii în timp ce sufletul doarme”. Simpla prezență la slujbele religioase, fără participarea activă a sufletului, va fi subliniată cu mai multă insistență în lucrarea închinată psalmodierii. Sfântul Niceta dă anumite indicații practice cu privire la pregătirea prealabilă participării la privegheri și referitor la disciplina ce se impune pentru buna desfășurare a slujbelor în biserică: „Cei care dorim să priveghem, trebuie să ne
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]