5,788 matches
-
economică fără precedent (o combinație de eugenism, rasism și comerț exterior). În cazul lui, fusese însă nevoie până și de intervenția Goldei Meir pe lângă Nicolae Ceaușescu, o dovadă în plus că acele tranzacții comerciale nu erau guvernate de logica mâinii invizibile, ci de lipsa de logică a mai multor mâini, forțe și persoane invizibile ori cel puțin obscure. Povestea acestei plecări rocambolești, adevărat scenariu de film cu spioni din epoca Războiului Rece, susținută de documentele păstrate în Arhiva CNSAS și consultate
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
lui, fusese însă nevoie până și de intervenția Goldei Meir pe lângă Nicolae Ceaușescu, o dovadă în plus că acele tranzacții comerciale nu erau guvernate de logica mâinii invizibile, ci de lipsa de logică a mai multor mâini, forțe și persoane invizibile ori cel puțin obscure. Povestea acestei plecări rocambolești, adevărat scenariu de film cu spioni din epoca Războiului Rece, susținută de documentele păstrate în Arhiva CNSAS și consultate de eroul nostru picaresc, a fost spusă de el însuși în cartea Dosarul
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
cauzează, pe rând, corupție, crimă, vinovăție și mântuire. Ideal, aceasta ar fi, în imaginarul lui Tolstoi, relația cauză-efect. Țăranul Stepan, unul dintre cele mai bine conturate personaje, are - după ce comite șase crime - revelația mântuirii creștine. "Contaminat" și el de morbul invizibil emanat de cupon, trece prin momente întunecate de meditație și remușcare, reușind să-și convingă tovarășii de celulă că orice act abominabil poate fi purificat de un gest nobil. Și cei implicați direct în manevrarea bancnotei sunt afectați de imprevizibil
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
în viziuni ameliorate ludic. Persistă, așadar, în interioritatea ficțiunii, o veritabilă obsesie a alcătuirii și compoziției, prin care personajul devine o proiecție deformată și dezarticulată a unei viziuni radicale despre sine, corp și identitate. M.Blecher. Lumea, ca o "capcană invizibilă" Întâmplări în irealitatea imediată, Inimi cicatrizate și Vizuina luminată au conferit biografiei sumbre a acestui autor un statut paradoxal, de maestru anonim al unei epoci cvasi-indiferente, recuperat postum din umbra și ecourile tot mai pătrunzătoare ale receptării sale. Alternanțele dintre
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
or DP-hood of the object (here, the noun phrase that clitic doubles) ties in with the fact that object clitic doubling is generally known to impose definiteness or 'DP-hood' restrictions." 167 În acest context, substantivul medic are un articol definit invizibil. 168 În completarea acestor informații referitoare la contextele în care se dublează un complement direct, vezi cap. 9. Acordul în limba vorbită. 169 Aceste combinații nu sunt posibile la toate persoanele și numerele. 170 Cuiva este forma de dativ a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
φ] tA v' 3 v VP [Ac] 3 [φ] V t0 Din moment ce cazul și acordul sunt în distribuție complementară, verbul se acordă numai cu argumentele lipsite de Caz (Van de Visser 2006: 69). Cazul acuzativ este prezent întotdeauna, chiar dacă e invizibil. Limbile cu marcare cazuală diferențiată a obiectului (engl. differential object marking) rezervă acuzativul marcat pentru un anumit tip de obiect. Morfemele de acord sunt pronume care au fost generate în poziții argumentale și apoi s-au cliticizat (Van de Visser
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
hit the vase with a bat, and it broke ' Tom a lovit vaza cu un băț și aceasta s-a spart', spargerea vazei nu a fost spontană. Prin urmare, agentul există la nivel semantic și în cazul ergativelor, dar este invizibil în sintaxă. Matsuzaki (2001: 41) arată că diagnosticele inacuzative reflectă faptul că distincția dintre inacuzative și inergative este codificată sintactic, dar nu ne spun ce aspecte semantice determină acest comportament sintactic. 5.2.6. Wechsler (2005) observă că, încă de la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și reflexive reflectă faptul că ambele sunt derivate de la un verb cu două locuri, prin reducere, morfologia reflexivă fiind semnul că a avut loc o reducere; reducerea este o operație mai complexă decât reflexivizarea și se aplică unui verb cauzativ invizibil. Reinhart (1996) arată însă că există o singură operație de reducere, care derivă predicatele cu un singur loc de la predicate cu două locuri; operația acționează asupra unei perechi de roluri (intern și extern) și îl poate reduce pe oricare: ● reducerea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sau a ping-pong-ului un emițător trimite un mesaj unui receptor care devine la rîndul său un emițător -, ci pe metafora orchestrei (...) Dar în această vastă orchestră culturală nu există nici șef, nici partitură. Fiecare cîntă acordîndu-se de la celălalt"57. "Colegiul invizibil"58 desemnează cercetătorii care fac parte din ea. El funcționează în sincronie, în homeostazie cu exteriorul care îl înconjoară. Interacțiunile interne îi dau o reală omogenitate și înseși principiile unei cibernetici psihoterapeutice, orchestrale, guvernează cu fermitate ansamblul. A) Faimosul "double
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
inventează treptat propriile sale conveniențe; autismului, în sfîrșit, căci nici un discurs nu poate fi ținut singur, nici chiar în doi, numai într-un schimb biunivoc, unul fiind oglinda celuilalt: trebuie această adunare de jucători care înconjură partenerii cu prezența sa invizibilă și servește ca fundal narcisismului. Această comunitate a sensului comun, elaborată de-a lungul vremii, este bariera de care se lovesc ideologiile tehnologice ale unei transparențe a sensului față de sine însuși prin intermediul semnelor. Altfel spus, nu putem merge de la semn
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
locuri numite "off-shore", multe dintre acestea fiind insule și, de asemenea, paradisuri fiscale. Acestea scapă controlului financiar. "Pigmei" precum Nauru, Samoa, Vanuatu, Insulele Cook, Bahamas, Bahrain, Panama, Lichtenstein și altele (în total aproximativ patruzeci și două de paradisuri) joacă un rol invizibil, dar extrem de important, în era globalizării. Există excepții precum Singapore, de exemplu, care este un loc deosebit de important pentru industria înaltei tehnologii. În domeniul flotelor comerciale mondiale s-a estimat că aproximativ 60% dintre acestea navigează sub pavilionul unui mic
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
se retrage, se rupe și aproape se Întoarce contra celorlalți, vii sau morți, și uneori, dacă are geniu, și contra sa Însuși, Își scoate din sine, așa cum, miraculos, păianjenul se aruncă În gol, având o smintită Încredere În firul aproape invizibil pe care-l secretă, orb și fanatic, creând plase În care se va prinde o victimă Încă nevăzută și improbabilă. Victima noastră - viitorul, improbabilul cititor care ne va salva din acea singurătate, fals inamic, redutabil complice al devastatoarei dorințe de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nu era decât Unul și, În ființele lor de carne și nervi, cosmosul, care azi ne umple de o ciudată admirație impregnată de o insesizabilă oroare - În fața disproporției teribile ce se instalează Între făptura noastră și infinitul firmamentului vizibil și invizibil! - da, În ființele lor rătăcitoare și calme, „bolta” vizibilă, ca și principiile ei, se reflectau Într-o unitate perfectă. Și „falsă”, poate, văzută printr-una dintre acele „refracții” ale oglindirii, care nu e „iluminată” decât de o „refracție” a unei
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
e știut, profeții supără și prin aroganță, da-da, prin francă și goală aroganță: cine sunt „ei” de-și permit să urmăreasccă zborul unor păsări care nu se văd, să citească În ficatul unor animale de jertfă Întinse pe altare invizibile, fumegânde doar În fantezia lor ațâțată, să audă voci care seamănă prea bine cu zumzetul insuportabil din creierele autiștilor, să „comande Viitorului” - prinț misterios și magnetic, probabil ultima zeitate a omului iremediabil păgân care se mișcă sub hainele noastre cumpărate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
numai al meu?.. Pe care să nu-l Împart cu secolul, cu prietenii mei „de-o noapte, de-un vis”, cu umanitatea ce-și trimite valurile, algele și cadavrele peștilor morți la picioarele mele goale ce pășesc pe-o plajă invizibilă, arzătoare, insuportabil de concretă?!... Oare... nu tocmai de aceea mi-am inventat profesiunea (suspectă!Ă pe care o practic de decenii cu o seriozitate ușor maniacală, ca să mă conving că „ea”, „existența”, cum ar veni, Îmi aparține numai mie?!... Nu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
eu odată cunoscuta, banala „poftă de viață”. („Hrana noastră reală, spuneam, este candoarea, rechini ai candorii ce suntem, aliment care, ca și caviarul beluga, e scump și rarisim și, când Îl găsim purtat de-un „oarecare”, ne afundăm cu botul invizibil și lacom În vintrele lui nevăzute - nevăzute ca și sufletul! - și „halim”, halim cu o poftă absolut dizgrațioasă, nu rareori uităm să ne ștergem la gură... adică: ne „Îndrăgostim”, ne „Împrietenim”, ne „emoționăm realmente” și ne este dor de „cineva
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ba am reușit să „pun În scenă” și unele cochete sinucideri. Pentru că „o ratasem” o dată, stafia trandafirie și mlădioasă a sinuciderii, am regăsit-o și am reconstruit-o „din toate piesele” În „realitatea propusă de mine”, lectorilor mei fideli și invizibili. Astfel, oricât ar părea de ciudat, din „inautentic”, am devenit mai mult sau mai puțin „autentic”. Deși, am mai spus-o, nu țin prea mult la acest epitet, adjectiv, „coroană” cu care nu puțini literați autohtoni și străini se plimbă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
drept, o anume „invizibilitate”, calitate râvnită de toți copiii lumii, ca și de acel copil nemuritor pe care-l purtăm În „marsupiul” nostru fantastic, numit când „suflet”, când „hipotalamus”, calitate - această „invizibilitate” - care ne expune Însă, ca și pe omul invizibil al lui H.G. Wells, la unele accidente, ce pot fi necruțătoare!... Nevăzut, te poți strecura printre oameni, e drept, ascultându-le părerile, chiar și cele despre tine, poți asista la scene unice fără să deranjezi, dar ce te faci când
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
din varii motive, care se precipitau În a se „adapta” noilor „condiții de mediu”. Condiții care, pentru cineva care poposește Într-o altă structură socială, mult superioară celei din care a plecat, a fugit, devin tiranice, opresive, tot atâtea săbii invizibile și tăioase care Îi atârnă zi și noapte deasupra creștetului și conștiinței sale, În timp ce „el” trebuie să facă eforturi disproporționate pentru a presta servicii și o muncă la nivelul standardelor Înalte „de acolo”; mereu „zâmbind”, afectând o bună stare fizică
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
noi, ca o formă supremă de grație a acelorași zei. Simetria - În natură, un fenomen ce structurează haosul aparent și gigantic - se pare că acționează și În albia strâmtă a unei singure existențe, de parcă Cineva, deasupra, alături de umărul nostru, aproape invizibil sau chiar dedesubt, alergând sub tălpile noastre nătânge - ne amintim sobolul pe care-l invocă Hamlet! -, pedagog subtil și tenace ne indică, ne sugerează și uneori chiar ne Împinge pur și simplu Într-o „formă”, una dintre acele Forme aristotelice
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
care are o acută nevoie, dar pe care o și sprijină, de care nu se poate desprinde, temându-se că s-ar pierde pe sine, acel sine În care se Închide, ca un ultim refugiu, tandrețea și nesfârșita imaginare a invizibilului... Eugen Ionesco Un spirit persiflator, negator - ca o joacă teribilistă, juvenilă, critică! - s-a arătat a fi Eugen Ionescu Înainte de a emigra, autor al celebrului Nu, În care demola poeți și prozatori de primă mână ai momentului și ai literaturii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
referințe la cuceririle științei moderne Theodor Codreanu ne încredințează: "Trăim într-un univers oglindă, în care toate se supun legii oglinzii (Nenumăratele particule subatomice sunt dublate prin reflexie în oglindă, de particule-antiparticule). Orice salt cuantic este arheal. Trebuie străpuns zidul invizibil al oglinzii (zidul acela de care s-a înspăimântat Kant) spre a face schimb între tine și imaginea ta din oglindă" (p. 34 ). Eroul nuvelei Sărmanul Dionis asta și izbândește: se substituie umbrei sale, redobândind starea de început, aceea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la cel cosmic prin inversarea "săgeții timpului": Viitorul se scurge atunci spre trecut, violentând lumea pozitivului care continuă totuși să trăiască iluzia că înaintează sper viitor". De aici, Mare Duh devine prin reflexie, Emar-Hud. Autorul urmărește în acest mod: "zidul invizibil, dar de netrecut al oglinzii psihice pus între eul pozitiv și cel negativ". Invers de cum proceda Mihai Eminescu, cel ce făcea să se ducă trecutul spre viitor! Rezultă că și tehnica sa narativă este modernă, aș numi-o a refracției
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din umbră, dar mereu la adăpostul corectitudinii politice. Replică pe cât de evidentă, pe atât de asumată, la prea puțin cunoscuta Schimbarea la față a României a lui Cioran, cartea lui Theodor Codreanu prezintă riscul de a fi trecută pe o invizibilă, dar existentă listă neagră, precum multe alte valori, deși ar merita să fie trecută printre lecturile de căpătâi, adică obligatorii, în toate liceele și universitățile românești. În ce ne privește, ne numărăm printre cei cărora chiar le pasă de ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o lasă și Istoria... manolesciană, reflex al postmodernei culturi de consum. O mână oferă "valori", "lista lui Manolescu", pe când cealaltă, (...) "înșfacă spre îngurgitare neantizantă autorii indezirabili. Așa ne explicăm nuanțarea "importanței" celor care lipsesc din scrierea manolesciană: lista negativă, făcută invizibilă, ca ucidere ritualică" (p. 19). Marea noutate însă pe care o propune în Istoria... sa N. Manolescu este canonul, un concept mai mult din domeniul teologic, dar implementat în cultură cu pretenții de revoluționarizare a ei. Există la intelectualii români
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]