4,453 matches
-
Această virtute, în sens sufletesc, duhovnicesc, o are ,,bărbatul desăvârșit“ și, prin efort, o poate dobândi fiecare dintre noi. Avva Teodor explică: ,,bărbatul duhovnicesc are dreapta, adică biruințele duhovnicești și, la fel are și stânga atunci când este prins în vârtejul ispitelor.... Așadar, cel ce în mijlocul acestora, pe care le-am numit că sunt de partea dreaptă, nu se trufește și nu intră în el înfrângerea deșartă, iar în vâltoarea celor zise de partea stângă luptă bărbătește, fără să cadă pradă
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sau coborârile, adică toate cele pământești și trupești. Războiul cu duhurile și cu patimile poate fi dus, după spusele părintelui Serenus, folosindu-ne de câteva arme: credința, platoșa dragostei și coiful nădejdii mântuirii. Cu referire directă la diavol și la ispite, Serenus precizează că oamenii sunt permanent ispitiți de vedenia dușmanului, care se opune înaintării lor spre bine, însă doar îndemnându-i, nu și obligându-i să înfăptuiască cele rele. Diavolul poate într-adevăr să ne ispitească, dar noi avem libertatea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ispitiți de vedenia dușmanului, care se opune înaintării lor spre bine, însă doar îndemnându-i, nu și obligându-i să înfăptuiască cele rele. Diavolul poate într-adevăr să ne ispitească, dar noi avem libertatea voinței, prin intermediul căreia primim sau respingem ispitele lui. Serenus adaugă la toate acestea ajutorul lui Dumnezeu, care este cu mult mai mare decât mulțimea acelora ce luptă împotriva noastră. În Convorbirea a VIII-a, Avva Serenus analizează stăpâniile sau puterile demonice și subliniază că Dumnezeu nu a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
tradiția Paștelui în Egipt și la erezia antropomorfiștilor, iar mai apoi revine la tematica rugăciunii. Condițiile acesteia din urmă sunt: căldura, smerenia, simplitatea și nevinovăția, iar monahilor li se recomandă să-și amintească permanent de Dumnezeu alungând toate preocupările străine, ispitele și grijile trupului pentru a putea atinge țelul lor: desăvârșirea. De asemenea, se recomandă meditația neîntreruptă la versetul ,, Dumnezeule, spre ajutorul meu ia aminte! Doamne, să-mi ajuți mie, grăbește-Te” (Psalmi 69, 2) pentru ca mintea să ajungă la starea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în vedere multitudinea de nevoi și cerințe și faptul că mintea hoinărește mereu, dispusă să se disperseze rapid, să-și schimbe ușor centrul de interes. ,,Chiar cei mai sfinți monahi comit în mod inevitabil mici păcate, deși pot rezista unor ispite mai serioase”. Cassian folosește în Convorbirile duhovnicești VII și X două cuvinte mai puțin întâlnite în traducerile latine subarratum și aras și care se vor un ecou al folosirii de către Apostolui Pavel al cuvântului de origine aramaică arrabon (arvună). Expresia
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Artistul nu rezistă să nu pășească și în zone învecinate unde, câteodată, șansa îi zâmbește, îl ia de mână și îi dă în stăpânire domeniul spre care a îndrăznit. Nu numai teatrul și filmul, ci și scrisul, apoi chiar și... "ispitele manageriale" s-au profesionalizat în viața lui Alexa Visarion. Pe parcursul a sute de pagini, în volumele pe care le-a scris, el este prezent cu reflecțiile sale privind atitudinea, arta și timpul. Poartă și gest ritual deopotrivă, care ne permite
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ferment al continuității vieții, al reluării, "de la capăt", a idealului din noi, al depășirii stărilor-limită și al sensului cel mai profund uman al speranței. (Grid Modorcea) Răzvan Vasilescu Gelu, Ovidiu Iuliu Moldovan Vasile Lazăr și Ecaterina Nazare vânzătoarea Deloc surprinzătoare ispita unei confruntări abrupte, fără sofisticate căutări, prin care redutabila personalitate regizorală care este Alexa Visarion este atrasă în zona acestui gen mult prețuit de public. După experiențele aplaudate și definitorii ale unei exprimări cinematografice impresioniste (Înainte de tăcere) succedată de interesanta
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
spirituală, și, evident, nici dezordinea profitabilă, întreținută de clienții regimului, vor resuscita potențele artei. Doar mișcarea benevolă și răbdătoare, propice novatorilor de vocație, are șanse. Viitorul imediat al artei românești se află doar în ivirea personalităților puternice apte să reziste ispitelor programatice. 11 februarie În vremea cînd trăia bizarul pictor Aruștei, aeroportul din Iași era păzit mai ceva decît balșoiul Vnukovo. Într-o disdedimineață, cînd putana de noapte își strînsese deja fustele incestuoase și fugise în hăurile de la Repedea, Aruștei s-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
altă lume "privată": mănăstirea. Situațiile variază în funcție de treapta socială, dar și de conjuncturi. Dacă legile laice (de tipul celor din Pravilele lui Vasile Lupu) sunt făcute să reglementeze în special viața femeii obișnuite, mai libere și mai des surprinse cedând ispitei, doamna de la curte intră rar sub incidența pedepselor, nu numai datorită unui statut privilegiat, ci și (am sublinia aici beneficiul, nu constrângerea) pazei riguroase ce i se impune. Pentru orice drum pe care îl parcurge sau la orice ieșire în
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
se clădi prin existență. Nu numai "eroii" există, ci și oamenii obișnuiți care se prind de viață dîndu-i acesteia puterea lor de credință în ea și primind de la ea chemarea curajului de a o cuceri prin și peste obstacolele și ispitele ei. Dramaturgia lumii ne înfățișează, îndeobște, pe eroii Oreste, Hamlet, Egmont care își dilată virtuțile în toiul acțiunii conflictuale și mută, prin forța lor morală, munții din loc. Dacă pier victorioși în această luptă ca preț de jertfă adus victoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
care Sfântul Apostol Pavel scrie: „Întristarea, cea după Dumnezeu aduce pocăință spre măntuire, fără părere de rău; iar întristarea lumii aduce moarte” (II Cor. 7, 10). Despre această întristare vorbește și Sfântul Apostol Petru, arătând ca ea este cauza feluritelor ispite la care este supus cel credincios, spre lămurirea credinței lui . Mântuitorul fericește nu numai pe cei ce-și plâng păcatele proprii, dar și pe cei care-și frâng inima și plâng pentru păcatele semenilor lor. Însuși Mântuitorul S a întristat
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
adresează cu mai multe dovezi de compătimire, pentru a da mai mult curaj dragostei ei.) Lecția: Rugăciunea în viața noastră: „Argumentați necesitatea rugăciunii în viața noastră.” (Răspunsul ni-L oferă chiar Mântuitorul: „Privegheați și vă rugați ca să nu ădeți în ispită” (Matei 26, 41) Lecția: Faptele bune - rode ale virtuților: „Argumentați necesitatea virtuții în viața unui adevărat creștin.” ( Virtutea este necesară unui adevărat creștin, pentru că ea îl face plăcut lui Dumnezeu, mulțumit în viața pământească și fericit în viața viitoare.) Conversația
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
să-și formeze această deprindere; elevii să înțeleagă că rugăciunea particulară trebuie completată cu rugăciunea publică (participarea la Sfânta Liturghie); să considere rugăciunea manifestarea principală a vieții lor spirituale, urmând îndemnul Mântuitorului: „Privegheați și vă rugați ca să nu cădeți în ispită” (Matei 26,41) La clasa a VII-a, lecția Rugăciunea în viața creștinilor, are ca scop dobândirea unor cunoștințe despre rugăciune și formarea deprinderii de a se ruga. Astfel, profesorul le va prezenta elevilor necesitatea rugăciunii, diferitele tipuri de rugăciuni
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
întrebării. Părintele Stăniloae în dialog cu Ioan Pintea, Bistrița, 2002; Admirații ortodoxe, postfață Dan C. Mihăilescu, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: N. Steinhardt, Primejdia mărturisirii. Convorbiri cu Ioan Pintea, Cluj-Napoca, 1993, Dăruind vei dobândi, Cluj-Napoca, 1994, Călătoria unui fiu risipitor, București, 1995, Ispita lecturii, introd. edit., Cluj-Napoca, 2000, Eu însumi și alți câțiva, Cluj-Napoca, 2001, Pledoarie pentru o literatură „nobilă și sentimentală”, I-II, Iași, 2001-2002 (în colaborare cu Radu Săplăcan), Eseu romanțat asupra neizbânzii, Iași, 2003; Cartea de la Runc, Bistrița, 2002 (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
de copilărie și să ne realizăm visurile iar drogurile să dispară de pe planeta Pământ, pentru ca nimeni să nu sufere din cauza lor. Eu promit să am grijă de Luana, să fiu îngerul ei păzitor, să o învăț să se ferească de ispita drogurilor iar cei care nu aveți înger să vă păzească, aveți grijă la ce consumați.
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by CHIRILĂ BIANCA-GEORGIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1904]
-
această frază, să privim spre Ierusalimul ceresc, acolo unde vor ajunge pentru a trăi veșnic creștinii evlavioși. Aceștia nu vor cunoaște stricăciune în vecii vecilor. Nu vor întâmpina greutăți și probleme, scandaluri și primejdii. Nu vor simți regrete și neliniști, ispite păcătoase și pofte viclene. Toate acestea vor dispărea acolo. Sufletele, ca în niște sanctuare sfinte, în cereasca sfântă a sfintelor, vor participa la taine negrăite și la dumnezeiasca Jertfă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 68-69
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de cunoscut fără mod, spune Meister Eckhart. Or, atîta vreme cît o religie e înțeleasă ca mod vectorial spre această țintă fără mod, ea va putea fi intelectual integratoare, realizînd din ce în ce mai intens concordanța modurilor religioase autentice. Se va diminua atunci ispita expansiunii, credința că e de datoria unei religii să impună celorlalți propriul mod. în loc să să se manifeste ca expansiune a propriului mod, universalitatea unei religii se va putea exercita drept comprehensiune, ca înțelegere a Aceluiași descoperit în celelalte moduri religioase
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de scenă unde se joacă viața spirituală în întregul ei. Orice societate tradițională sau religioasă poate fi pîndită de această ambiguitate. Faptul că o societate se gîndește pe sine ca o aplicație a legii divine e însoțit din umbră de ispita ca acea societate să se considere chiar realizarea deplină a ordinii cerești. Este societatea doar un mediu simbolic, doar o proiecție a principiilor în domeniul comunitar, doar un cadru care dă condiții persoanei pentru a-și realiza destinul integral? Sau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ale lui Dumnezeu și să-i fie minate astfel profilul irepetabil, libertatea, responsabilitatea față de destinul ei. în modernitatea tîrzie, societățile liberale elimină definitiv, de la rădăcină, această ambiguitate. Nimic religios nu mai întemeiază viața publică. Ca atare, nu mai există nici ispita de a considera că destinul tău spiritual poate fi asigurat prin anexarea lui la vreo categorie colectivă, la un proiect de societate calificat religios, la mersul istoriei. E drept că societatea și-a pierdut totodată calitatea de oglindă a mișcărilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
bine instalată în ea însăși. Ne și ferește să privim religia doar ca pe un instrument de gestiune socioculturală, să o gîndim în termeni de putere și de lege, în loc să-i percepem potențialul eliberator. Bine folosită, laicitatea îndepărtează de la noi ispita de a îmburghezi spiritul, după expresia lui Berdiaev. Dacă am devenit aproape străini de strălucirea transcendenței, nu se poate oare îmbina critica acestei înstrăinări cu valorificarea ei, cu răsturnarea și convertirea ei spirituală? Mutînd accentul de pe îndepărtarea noastră de divin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sfârșitul anului 1918 în „Vieața nouă” cu versuri, mai colaborează cu poezie și proză la „Orizonturi noi”, „Sburătorul”, „Năzuința”, „Cuvântul liber”, „Adevărul literar și artistic”, „Flacăra”, „Viața literară” ș.a., textele fiind adunate mai târziu în volumele Evocări venețiene (1928) și Ispite și biruinți (1930). Colaborarea lui N. la „Vieața nouă” și la „Sburătorul” nu vine probabil dintr-o adeziune deplină la simbolism. Climatul frecvent în versurile sale este, ce-i drept, vagul sufletesc, prins în sugestii împrumutate din domeniul muzicii, obișnuite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
Climatul frecvent în versurile sale este, ce-i drept, vagul sufletesc, prins în sugestii împrumutate din domeniul muzicii, obișnuite fiind „cutremurările sfioase” și „armoniile pierdute”, „cântecele de toamnă” ori „conturările fantastice”, cum se intitulează câteva din ciclurile cuprinse în placheta Ispite și biruinți. În fond, acest climat e produs de o sensibilitate în care dominanta este o molcomă melancolie, tipic moldovenească, colorată și individualizată de o doză discretă de intelectualitate și care exclude tot ce depășește măsura, exhibarea, disonanța, insolitul. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
în decor venețian și a unei „nuvelete” (Signor Canot). Talentul nu i-a lipsit lui N., dar ecloziunea lui a fost târzie și nu a durat. SCRIERI: Educație și ideal, București, 1927; Evocări venețiene, Cernăuți, 1928; Tolstoi educator, București, 1929; Ispite și biruinți, București, 1930; Patru mari educatori, București, 1933; Istoria pedagogiei, I, Cernăuți, 1935; Texte pedagogice, îngr. și pref. Viorel Nicolescu, București, 1980. Repere bibliografice: Const. Șăineanu, „Educație și ideal”, ADV, 1927, 13 335; G. Călinescu, „Educație și ideal”, „Sinteza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
Const. Șăineanu, „Educație și ideal”, ADV, 1927, 13 335; G. Călinescu, „Educație și ideal”, „Sinteza”, 1927, 3-4; Perpessicius, Opere, III, 163, XII, 363-364; Radu Boureanu, „Evocări venețiene”, VRA, 1928, 23; V. Horea, „Tolstoi educator”, VR, 1929, 9-10; I.M.R.[I.M. Rașcu], „Ispite și biruinți”, „Îndreptar”, 1930, 3; Gabriel Drăgan, „Ispite și biruinți”, CL, 1930, 5; Lovinescu, Scrieri, V, 524; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 256, 293; G. Ursu, Tecuciul literar, Bârlad, 1943, 18, 127-128. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
335; G. Călinescu, „Educație și ideal”, „Sinteza”, 1927, 3-4; Perpessicius, Opere, III, 163, XII, 363-364; Radu Boureanu, „Evocări venețiene”, VRA, 1928, 23; V. Horea, „Tolstoi educator”, VR, 1929, 9-10; I.M.R.[I.M. Rașcu], „Ispite și biruinți”, „Îndreptar”, 1930, 3; Gabriel Drăgan, „Ispite și biruinți”, CL, 1930, 5; Lovinescu, Scrieri, V, 524; Iorga, Ist. lit. cont. (1986), II, 256, 293; G. Ursu, Tecuciul literar, Bârlad, 1943, 18, 127-128. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]